5,812 matches
-
-mi vocea. N-o să Înțeleg niciodată cum, la vârsta fragedă pe care o avea atunci Angélica de Alquézar, poate zâmbi cineva așa cum a făcut-o ea În dimineața aceea În fața Casei cu Șapte Hornuri. Un surâs lent, foarte lent, de dispreț și de nesfârșită Înțelepciune În același timp. Unul din acele zâmbetele pe care nici o fată n-a avut timp să le Învețe În viața ei, ci sunt Înnăscute, plămădite din luciditatea și privirea aceea pătrunzătoare ce sunt patrimoniul exclusiv al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
faptul că unul din ei, În primejdie de moarte, n-a cerut milă pentru sine, ci pentru camaradul lui. Inchizitorul și mascatul schimbară o scurtă privire incredulă. — Doamne sfinte, murmură călugărul. Ochii lui Îl măsurau plini de fanatism și de dispreț. Sunt un om mort, Își spuse căpitanul, citindu-și sentința În pupilele acelea negre și nemiloase. Orice ar fi făcut, orice ar fi zis, privirea aceea implacabilă Îl condamnase deja, ca și aparenta indiferență cu care mascatul mânuia din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mai multe din acestea decât din primele - contelui și mai târziu ducelui de Olivares. Mult s-a mai schimbat de atunci poporul spaniol, sau ce mai rămâne ca atare din el. Mândriei și admirației pentru regii săi le-a urmat disprețul; entuziasmului, critica aspră; visurilor de mărire, deprimarea cea mai adâncă și pesimismul general. Îmi amintesc bine, și cred că s-a Întâmplat la corida oferită prințului de Wales sau la alta imediat următoare, că unul din animale, extrem de curajos, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
doctorul. Ce poate să însemne asta? Totul despre existență? Atunci i-am răspuns, ca și cum aș fi știut pe de rost: Cerul și pământul, mintea și trupul, părinții, prietenii și dușmanii, averile și sărăcia, succesul și necazul, sănătatea și boala. Și disprețul. Și pe Dumnezeu. Chiar le știam pe de rost. Dacă împrejurările o vor permite, voi povesti mai pe urmă cum am dobândit această înșiruire de cuvinte. Nu e puțin lucru, a spus doctorul. Nu, i-am răspuns eu. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
peticite sau zdrențăroase și, în consecință, era batjocorit, participam și eu. Și o făceam cât puteam de bine. Se mai întâmpla ca vreunul dintre camarazii mei inițiali să se oprească și să mă privească lung, cumva scruntător. Dar nu cu dispreț, ci cu înțelegere și compasiune. Nu aveam nimic împotrivă. Nu, eu apreciam acest lucru. Compasiunea este, cred, cel mai nobil sentiment uman. După-amiezile mă aștepta bunicul. Mama și uneori chiar și tata mă așteptau și ei, de bună seamă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
o stare inspirată, de înțelegere, căldură și grijă. Ei bine, căldura se află aici - asta nu o putem nega nici eu, nici tu. Dar e sfâșietor că trebuie să scriu acestea cuprins de disperare și cu un sentiment de adânc dispreț pentru existența ta. Bostället, luna mai, două dimineți și o după-amiază. Tata. P.S. Dar, desigur, te iubesc. De asta trebuie să fii convins. Dragostea mea s-ar putea să ți se pară un pic impersonală și teoretică. Pot să înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Peste puțină vreme, vei ajunge în camera ta, în bucătăria ta, vei folosi baia ta, vei privi lucrurile. Te vei gândi. O să mâzgălești ceva într-un caiet, apoi o să adormi. Visezi rar. Ești prea obosit. Epuizat. Te cuprinde o silă. Disprețul. Spaima: frica / îndrăzneala. Dar mâine, poimâine, în curând, vei striga în gura mare. O să scrii. Nu o să-ți dea nimeni dreptate. Adevărul trebuie spus în șoaptă, altfel obții efecte contrare. Nu-ți pasă, o să-l strigi. Chiar dacă îți vei pierde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
elitei politice de a crea un țap ispășitor pentru a manipula oamenii pe scara largă”, potrivit Antena 3. În același raport, autorii susțin că tânăra Sabina Elena, fata cu bentița tricoloră, "a vrut să provoace comunitatea maghiară și să arate dispreț față de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni prin purtarea bentiței".
UDMR atacă Antena 3: Manipulează și falsifică by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78474_a_79799]
-
contează efortul mare de cuprindere și de anvergură". În comparație cu o astfel de autoîncredințare genialoidă, de sugestie nietzscheană, un Proust, un Kafka, un Borges par niște infirmi! Tip extrovertit, autorul Animalelor bolnave respinge cu aplomb jurnalul: "pentru jurnal am un profund dispreț". Puseurile d-sale voluntariste doresc a transcende subiectivitatea, a se proiecta în universal: "N-am scris niciodată (jurnal), nu mi se par atît de importante și esențiale senzațiile mele cotidiene". Jurnalele lui Kierkegaard și Kafka ar arăta "o insuficiență creativă
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
este „haiducul” din vechiul imaginar eroic, este cea mai recentă expresie a unei alte justiții decât cea oficială". Potrivit DW, deși comunismul - care "a dus duplicitatea la cea mai amplă expresie, îngăduind ocolirea legii în deplină legitimitate" - s-a prăbușit, "disprețul față de lege a rămas ca reflex bine consolidat". România trebuie să distrugă sistemul de reguli paralele Avansând teoria că "Becali și alte cazuri asemănătoare exprimă în primul rând duplicitatea societății și nu atât analfabetismul etic al majorității", cum susține Vasile
DW: Cazul Becali, expresia unei alte justiţii decât cea oficială by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78620_a_79945]
-
filozof a stârnit mânia clerului, atotputernic n epocă. Măgarul i-a purtat n spate pe nalții prelați, n obositoare călătorii spre obscure concilii. El a făcut corvezile mănăstirilor și pe spinarea lui tăbăcită și-au tocat sutanele generații de călugări. Disprețul i-a fost răsplata! Același Corneliu Agrippa, bun cunoscător al tagmei călugărești, le-a ntors-o cu asprime: "turmă obraznică de monștri băgați n glugi". Apuleius, autorul nemuritorului roman Asinus aureus (Măgarul de aur), l-a făcut să participe la serbările
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
adaptată situației lor concrete, însă care nu reprezintă o învățătură imensă pentru noi. Iată lucrul cu adevărat dramatic și tragic, este mai ales faptul că ei nu ne pot oferi o învățătură demnă de luat în seamă de către restul lumii". Disprețul față de aceștia e strivitor. Incapabili de-a discuta convingător asupra "problemelor fundamentale legate de locul intelectualului, de raporturile ideologiei cu infrastructura, ei n-ar fi decît niște oportuniști, angajați - altfel cum? - "într-un soi de lichidare pur oportunistă și cinică
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
24 Cetățenii au îndatorirea de a asigura ordinea desăvîrșită în folosirea mijloacelor de transport în comun, de a contribui la păstrarea și întărirea ordinii și liniștii publice și de a manifesta o înaltă intransigenta împotriva mentalităților și comportărilor retrograde, de dispreț față de regulile de buna-cuviință și de neglijență în păstrarea bunului public. De asemenea, toți cetățenii au îndatorirea de a sprijini organele de ordine în combaterea manifestărilor care exprimă lipsa de cuviință sau de respect față de regulile de conviețuire socialistă și
LEGE nr. 10 din 9 decembrie 1982 cu privire la obligaţiile şi răspunderile consiliilor populare, unităţilor socialiste şi ale cetăţenilor pentru buna gospodărire, întreţinere şi curăţenie a localităţilor urbane şi rurale, păstrarea ordinii şi disciplinei publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106588_a_107917]
-
care-o întâlnise în urmă cu un an. Faulkner se agățase disperat de această nouă idilă, deoarece Estelle, marea lui iubire, îl abandonase pentru alt bărbat. Lucrurile nu mergeau prea grozav nici cu noua „flamă". Familia Baird îl privea cu dispreț, văzând în el doar un „boem fără viitor." Pe de altă parte, nici Helen nu era prea încântată de asalturile înfocatului amorez, care-și cultiva accentul britanic și se îmbrăca fistichiu. Dintr-o neînțelegere în alta, dintr-un eșec sentimental
Primul Faulkner (VII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6751_a_8076]
-
fir director, o legitate, un sens care s-o sustragă absurdului, mult împovărătoare pentru făptura umană. Să fie la mijloc acea reflexă rezervă față de cursul evenimentelor supraindividuale, înscrisă în gena etnică românească, acel „boicot al istoriei", teoretizat de Blaga, acel dispreț suveran față de istorie ilustrat de Noica? E posibil, deși Ion Zubașcu ne aduce la cunoștință interesul cu care a încercat să se apropie, evident și în calitatea d-sale de jurnalist, de locuri unde credea că „se întîmplă ceva nou
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
cu seninătate. Admiterea contradicției, arată Piaget, este determinată fie prin amnezie (subiectul uită pe parcursul discursului premisele, ca în Căldură mare), fie prin condensare, mecanism prezent și în procesul de construcție al visului (Freud) când două premise sunt acceptate simultan, în disprețul logicii tradiționale. Moftangii, nefiind guvernați de corective morale, mint precum respiră. Minciuna este un act de candoare absolută, neculpabil. De aceea unii amici moftangii, surprinși de a fi exprimat contraziceri ale realității, manifestă o sinceră uimire când sunt sancționați (palme
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
în formarea lui Bourdieu nu au fost atît preferințele, cît aversiunile. De pildă, dacă a ajuns să facă sociologie, nu a fost în virtutea unei atracții pentru acest domeniu, cît mai degrabă grație unei respingeri: a fost împins spre sociologie de disprețul pe care îl avea față de filozofie. Bourdieu nu dă doi bani pe eseistica filozofică - căci pe eseiști îi privește ca pe niște "cîrpaci care trăiesc ca niște semiplagiatori din munca altora (p. 46)" -, cum nu pune preț pe lumea universitară
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
organizatorică pe care am prezentat-o în proiectul meu și despre care cred că ar orienta instituția pe drumul performanței. De ce adversar vă temeți cel mai mult la alegeri? Răzvan Burleanu: Nu îmi este teamă de nimeni, dar am un dispreț teribil față de acel adversar cu care avem mereu de-a face noi românii când este vorba să ne căutăm binele comun. În astfel de momente, caracterele mici caută să se impună în detrimentul binelui legitim, iar încrengătura sufocantă de pile și
INTERVIU cu Răzvan Burleanu, candidatul pentru FRF care ne-a făcut Campioni Europeni la Minifotbal: Cum speră să rezolve problemele Federației și cum vrea să revitalizeze fotbalul românesc - EXCLUSIV DC News by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74482_a_75807]
-
povestit dona Anita, domnișoară pe vremea aceea) în drum spre celulele penitenciarului. Nu înțeleg de ce, scumpo, nu te-ai interesat niciodată de copilăria mea: de câte ori vorbesc de mine ridici din umeri, gura ți se strâmbă, pleoapele ți se alungesc a dispreț, riduri batjocoritoare ți se ivesc de sub bretonul blond, așa că tac în cele din urmă, rușinat, așezând paharele, farfuriile și tacâmurile pe masa de prânz, în timp ce mătușa ta tușește în cămară și taică-tău butonează televizorul în căutarea stridențelor telenovelei. Și
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
placa turnantă dintre sacru și profan (cel care "navigând în tinerețe între peliculele lui Tarkovski și Pasolini, gustase în egală măsură fructele lui Ťdať și ale lui Ťnuť, extazul mistic, dar și scârba nihilistă, fascinația unor personaje iluminate, dar și disprețul necredincioșilor, Întruparea și Cacealmaua"), gay-ul ajuns ambasador la Vatican nu sunt decât niște receptacole ale vieții politice și spirituale și niște purtători ai marilor dileme cognitive și existențiale ale vremii noastre. Nu au nici un fel de altă consistență, iar la
Fețele profane ale sacrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7955_a_9280]
-
ADRIAN NĂSTASE, avocatul spune că "nu există niciun criteriu juridic care să justifice aplicarea unui spor la un om care are o asemenea pregătire intelectuală și o asemenea ținută morală. S-a susținut de către DNA că Adrian Năstase a manifestat dispreț față de justiție. Ceea ce uită DNA e că legile pe baza cărora funcționează au fost inițiate în perioada în care Adrian Năstase era prim-ministru. El este cel care a construit justiția în forma în care funcționează astăzi".
BOLCAȘ: Când va fi LIBER Adrian Năstase. "DNA uită că…" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/79582_a_80907]
-
faptul că astăzi multă lume îi cere lui Traian Băsescu să plece este pentru acest lucru, pentru disperețul pe care îl manifestă față de concetățenii săi, de la scuipat, la înjurături, la încălcarea Constituției - toate au fost forme grotești de manifestare a disprețului, care sunt reprezentați de Traian Băsescu ca șef al României", a spus Adrian Ursu la "Sinteza Zilei".
Adrian Ursu, UIMIT de Băsescu: Pentru asta, a găsit resurse de lacrimi by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79770_a_81095]
-
în onoare. Toată lumea urăște pe toată lumea. Fair-play-ul a ajuns o vorbă de ocară, respectul pentru celălalt o autoinjurie, iar admirația un instrument prin care ne măsurăm dimensiunea poftelor. Nu știu dacă specia umană a fost întotdeauna atât de demnă de dispreț, ca în acest timp al decadenței și minciunii. E posibil să retrăim același și același coșmar, în care doar formulele de expresie sunt schimbate. Intelectualii au știut, în epoca noastră, să dea denumiri atrăgătoare unor realități hidoase, menite să anihileze
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
îndrumători" și idoli ai păturilor intelectuale ajung apologeți ai violenței și antisemiți precum Slavoj Śiűek (acest guru al Balcanilor, sașiu în gândire și respingător în expresie), pro-comuniști viscerali precum Alain Badiou, când indivizi a căror principală trăsătură e un incredibilul dispreț față de civilizația căreia îi aparțin (de la Derrida, la Chomsky) sunt citați cu fervoare religioasă, îți dai seama că totul e pierdut. Nemernicii au inventat un întreg vocabular al sfidării: pentru ei nu mai există Iadul și Raiul, Satana și Dumnezeu
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
Se umplea de furie când citea astfel de rânduri. Eternul consilier a lui Mitterrand, care l-a servit timp de 20 de ani, Jacques Attali, povestește într-o carte biografică a fostului președinte de republică un episod care a întărit disprețul socialistului pentru jurnaliști. În 1983, Mitterrand avea o rugăminte pentru consilierul său. L-a întrebat pe dacă n-ar putea să ia legătura cu prietenul său publicist, Andre Bercoff, care înaintea alegerilor prezidențiale scrisese o carte nostimă de politică-ficțiune sub
De ce disprețuia François Mitterrand presa by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78362_a_79687]