1,319 matches
-
în liniște, granitele și varietățile sale în zona Măcin; Pădurea Valea Fagilor (Rezervație Naturală Biologică); Popina Blasova (Rezervație Naturală în Balta Brăilei); Dunărea Veche (Brațul Măcin); Izvorul de leac din Munții Măcinului; Broasca țestoasă dobrogeană (monument al naturiiă și „Balaurul dobrogean” (cel mai mare șarpe veninos din țară, 2,6 m.); Castrul roman Arrubium - Măcin (sec. I. e.n.) localizat la 467 m; Cetățile romane de la Troesmis, lângă Turcoaia (sec. al III-lea - al IV-lea e.n.); Cetatea romano-bizantină Dinogetia la Garvăn (sec
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Garvăn (sec. al IV-lea.); Hanul Vechi și Geamia din Măcin (sec. al XVIII lea); Mănăstirea din Măcin, cu interior din lemn; Casa memorială Panait Cerna (în comuna Cerna); Monumentul eroilor din Măcin; Casele de aici au o arhitectură specific dobrogeană, diferită de cea moldovenească cu care eram obișnuit, nu într-atât de înalte, cerdacul sprijinit pe piloni groși de lemn, iar la cele foarte vechi - așa cum văzusem la Luncavița, Garvăn și Jijila - acoperișul era din stuf. Dincolo de locuri, tradiții, obiceiuri
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ce va urma. Am revenit în Brăila destul de târziu și-i tot spuneam bunicii, cât de mult mi-ar fi plăcut să rămân acolo, în munți, măcar o noapte și să respir mirosul acela de piatră granitică, parfum de tei dobrogean și narcise de munte. A fost o experiență uluitoare, altceva față de ceea ce eram obișnuit să văd, o lume aparte și desigur parte din existența mamei mele, deci și a mea. Mihnea - Nicolaie Botezatu clasa a VII-a B Liceul Economic
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de purcel, cum și tocana sârbească de berbec, cu roșii și cu ardei grași; sau cea de rinichi și cu mămă liguță alături, de recomandat la toate tocanele; sau tocănița de primăvară cu măruntaie de pui sau miel, sau cea dobrogeană din cinghirul mielului cu ficații și bojogii tăiați mărunt, cu ceapă verde, pătrunjel și mărar proaspăt; apoi cartofii cu carne, simplă, s-ar părea, dar de o dificilă formulă chiar pentru cei mai bătrâni bucătari; castraveții acri cu piept gras
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Concert la Poarta-Albă - ți-l voi povesti. Concert la Cernavodă - drum lung, două ore și jumătate de autobuz, întoarcerea noaptea târziu. Mirosul de fân cosit și sulfină intră în unde mari prin geamurile deschise. Fânul cosit și sulfina de stepă dobrogeană - frați cu cei din jurul lacurilor bucureștene. Florile câmpului fac un lanț între noi, aruncă o punte suspendată peste distanța ce ne desparte - ca de altminteri toate lucrurile de pe lume care ne sunt complice... Constanța e o cetate mizeră și arhi-defunctă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
este sfârtecată, ungurii intrând în Ardealul de Nord, ca mai apoi rușii printr-un ultimatum, să ocupe într-o noapte Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței, iar Bulgarii la rândul lor să rupă și ei din trupul țării cele două județe dobrogene Durostor și Caliacra, pentru că conducătorii de atunci ai țării nici atît de curajoși nu au fost încât să încerce o ripostă față de dușmanii ce ne luau drept un sat fără câini, nici atât de diplomați încât să rezolve problemele de politică
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
p. 164, 221 GOLOGAN, ION (1916-2002) INGINER AGRONOM Cercetător de elită și distins dascăl, prof. univ. dr. doc. Ion Gologan a contribuit la ridicarea prestigiului învățământului agronomic universitar, a cercetării și publicisticii agricole din țara noastră. S-a născut în comuna dobrogeană 23 August la 18 ianuarie 1916. A urmat școala primară la Constanța (1922-1926), iar studiile liceale lea făcut la Liceul Spiru Haret din București (1926-1933). Între 1933-1938 a frecventat cursurile Facultății de Agronomie din București. În anul 1933 a absolvit
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Grivița, în 1933. Secția pentru spionaj, terorism și insurecții a NKVD-ului și GRU-ului din Balcani, intitulată Zacordat, era dublată în România de alte două organizații de spionaj, subordonate F.C.B.-ului și Komintern-ului. Prima dintre acestea, DRO Organizația Revoluționară Dobrogeana, conform denumini în limba bulgară) apăruse imediat după războiul din 1877-78, fiind o organizație nationalist-terorista bulgară, care milită pentru o Bulgarie Mare, ce urma să includă și Dobrogea românească. Membrii săi - celebrii comitagii - acționau mai ales in Cadrilater dar, deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
am văzut modelul anterior), care ar fi trebuit fie să facă parte din preconizată Republică Federativa Balcanică, fie să se alipească la U.R.S.S., ca a 16-a republică sovietică. De aceea, în 1925, se constituie și o Organizație Revoluționară Dobrogeana din Interior (V.D.R.O.), rivala primei organizații, care va milită, în continuare, pentru alipirea Dobrogei românești la Bulgaria Mare. În ianuarie 1930, DRO denunță VDRO pentru că "trimite bandiți înarmați în Dobrogea, cu arme procurate din depozitele de muniții din Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Mare. În ianuarie 1930, DRO denunță VDRO pentru că "trimite bandiți înarmați în Dobrogea, cu arme procurate din depozitele de muniții din Bulgaria. Acești bandiți, cu toți agenți ai siguranței bulgare, comit cele mai vulgare omoruri și furturi asupra populației pașnice dobrogene". Să precizam că DRO - a cărei activitate a încetat în 1940, exact după ce Bulgaria a căpătat Cadrilaterul cu ajutorul U.R.S.S. și a Germaniei naziste aliate - a furnizat numeroși membri Partidului Comunist din România. Unul dintre aceștia, Boris Stefanov va deveni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Ceaușescu, dar dezagreat se pare, din motivele de mai sus, de Nicolae Ceaușescu . Atât Vasili cât și Alexandru Iliescu aveau legături puternice printre comitagii bulgari din DRO, care militau - cum am menționat - pentru secesiunea Dobrogei, sub lozinca Trăiască Republică Populară Dobrogeana (Arhiva C.C. P.C.R. fond 31, mapă 20 din 1940). De altfel, trebuie precizat că DRO nu era compusă exclusiv din bulgari. Din cadrul organizatei făceau parte și unii Kominternisti Români, care militau și ei pentru Dezmembrarea României, deci care susțineau secesiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
a dat numele său unei planete recent descoperită. El ne-a mărturisit Într-un reportaj că: ” vremea festivităților a trecut. Invitați conducătorii locali, primarii, țăranii, Învățătorii să vadă, să se convingă că și ei sunt români ca și maramureșenii, bănățenii, dobrogenii ”. Radu Alexa are 65 ani, a urmat liceul românesc, este pensionar și după anii de deportare s-a stabilit În Republica Iakuția din Siberia Orientală. În Împrejurimi se află peste 500 de români iar În regiune se găsesc peste 10
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
munții Vrancei.” Este observația unui specialist, a unui om de știință care timp de trei ani a Înregistrat cu scrupulozitatea cercetătorului aspecte, date, fenomene după toate regulele anchetei sociologice. Cadrilaterul - prăbușirea unei strategii Se consideră că trecerea a două județe dobrogene la regatul României după sfârșitul războiului balcanic ar fi recompensa dată României la Încheierea păcii În 1913. Cadrilaterul nu evocă doar a achiziție teritorială. Cedarea sa către Bulgaria echivalează cu prăbușirea unui grandios proiect de pacificare În Balcani prin crearea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a lungul copastiei era prevăzută o perdea care să-i ferească pe vâslași de ochitori sau de priveliști nedorite ale ina micului. Un astfel de vas se putea împotrivi cu succes micilor ambarcațiuni ale haiducilor moldoveni, care jefuiau, uneori, zona dobrogeană, în secolul al XVI-lea. Beiul din Silistra i-a dat ordin, în 1565, domnitorului Alexandru Lăpușneanu să-l ajute în a-i prinde și pedepsi pe corsarii de pe malurile dintre țări. În secolul al XVIII-lea, ierarhia meșterilor români
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
greci sau, în fine, orientali, chiar dacă evenimentele care-i privesc se desfășoară în spațiul autohton sau aproape. Pictura stă oarecum mai bine, la începutul secolului al XX-lea, căci sunt câțiva artiști importanți care s-au aplecat asupra peisajului marin, dobrogean, bulgăresc și mediteranean, cu sau fără prezența corăbiilor, în compoziție. Tușe stilizate, impresioniste, întâlnim, de pildă, la Gheorghe Petrașcu, Ion Pacea, Ion Theodorescu-Sion, Marius Bunescu, Nicolae Enea, Nicolae Dărăscu, Petre Iorgulescu, Samuel Mützner, Ștefan Popescu, Iosif Rosenblut, pentru a lua
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
numai de harnicele albine și trîntorii acestora! Năbădăioși și curajoși cum erau falnicii geți, mai sînt amintiți ieșind să-și apere cuibul și în fața prădătorilor sciți în anul 339 î.e.n. și pe mulți i-a pus să asculte grasul pămîntului dobrogean. Tot pe acolo și-au găsit sfîrșitul mulți soldați din oastea lui Zopyron inclusiv generalul, pe la 326 î.e.n. cînd au venit să le ceară socoteală locuitorilor cetății Olbia. Pentru că au primit răspunsul cuvenit, macedo- nenii au considerat că este mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Antichități, participând la lucrări și călătorii cu scop arheologic. Debutează cu proză în „Adevărul” (1903), apoi continuă și cu articole la „Literatură și artă română”, „Românul literar și politic”, unele texte fiind adunate în primul său volum, Scene din viața dobrogeană, apărut în 1905. Din acest an își continuă studiile în Franța, la Sorbona, unde frecventează în special cursul de istorie și arheologie bizantină al lui Charles Diehl. La École des Hautes Études, Collège de France și École du Louvre audiază
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
cuprinzând toate faptele, vitejiile și războaiele prea strălucitului Mihai Voevod, o versiune corectă, dar în limbaj actualizat. Tot din această perioadă datează și preocuparea de a da formă literară propriilor experiențe sau cunoștințelor arheologice și istorice. Volumul Scene din viața dobrogeană reunește povestiri fie rurale, fără acțiune, cam idilice, în care sunt abia schițate câteva personaje (La cișmea), fie din alt mediu social, mai agitat, cu oameni orbiți de patimă și băutură, apăsați de fapte necinstite, samavolnicii, toate părând însă niște
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
românească contemporană, Din cultura și arta bizantină, Biblioteci și muzee), Le Trésor byzantin et roumain du monastère de Poutna (I-II, 1925), La Monastère de Sucévitsa (1929), Monuments byzantins de Curtéa de Argès (I-II, 1930-1931). SCRIERI: Scene din viața dobrogeană, București, 1905; Poema lui Gheorghe Palamide despre viața lui Mihai Vodă Viteazul, București, 1905; Thessalonique au quatorzième siècle, pref. Charles Diehl, Paris, 1913; ed. Salonic, 1993; Topographie de Thessalonique, pref. Charles Diehl, Paris, 1913; Mélanges d’archéologie et d’épigraphie
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
de Sucevița et son trésor), Paris, [1930]; Monuments byzantins de Curtéa de Argès, I-II, Paris, 1930-1931; Idylle din viața antică, Iași, 1935; Nicéphore II Phocas, [Paris, 1936]; Povestirile lui Moș Vremelungă, București, 1937. Repere bibliografice: Spartacus, „Scene din viața dobrogeană”, ADV, 1905, 5 859; Iorga, O luptă (1979), II, 254; N.I. Apostolescu, „Scene din viața dobrogeană”, LAR, 1906, 1; Petru Vulcan, Un talent dobrogean, „Ovidiu”, 1906, 11-12; At. M. Marienescu, „Scene din viața dobrogeană”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
1930-1931; Idylle din viața antică, Iași, 1935; Nicéphore II Phocas, [Paris, 1936]; Povestirile lui Moș Vremelungă, București, 1937. Repere bibliografice: Spartacus, „Scene din viața dobrogeană”, ADV, 1905, 5 859; Iorga, O luptă (1979), II, 254; N.I. Apostolescu, „Scene din viața dobrogeană”, LAR, 1906, 1; Petru Vulcan, Un talent dobrogean, „Ovidiu”, 1906, 11-12; At. M. Marienescu, „Scene din viața dobrogeană”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVIII, 1905-1906; Mihail Dragomirescu, „Mina Frunză”, CVC, 1907, 7; A.D. Xenopol, Lucrările d-lui O. Tafrali
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
II Phocas, [Paris, 1936]; Povestirile lui Moș Vremelungă, București, 1937. Repere bibliografice: Spartacus, „Scene din viața dobrogeană”, ADV, 1905, 5 859; Iorga, O luptă (1979), II, 254; N.I. Apostolescu, „Scene din viața dobrogeană”, LAR, 1906, 1; Petru Vulcan, Un talent dobrogean, „Ovidiu”, 1906, 11-12; At. M. Marienescu, „Scene din viața dobrogeană”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVIII, 1905-1906; Mihail Dragomirescu, „Mina Frunză”, CVC, 1907, 7; A.D. Xenopol, Lucrările d-lui O. Tafrali, NRR, 1914, 11; O. Tafrali, Critica operelor arheologice
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
Repere bibliografice: Spartacus, „Scene din viața dobrogeană”, ADV, 1905, 5 859; Iorga, O luptă (1979), II, 254; N.I. Apostolescu, „Scene din viața dobrogeană”, LAR, 1906, 1; Petru Vulcan, Un talent dobrogean, „Ovidiu”, 1906, 11-12; At. M. Marienescu, „Scene din viața dobrogeană”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVIII, 1905-1906; Mihail Dragomirescu, „Mina Frunză”, CVC, 1907, 7; A.D. Xenopol, Lucrările d-lui O. Tafrali, NRR, 1914, 11; O. Tafrali, Critica operelor arheologice și istorice, Iași, 1921; Scarlat Struțeanu, „Urmărind idealul”, „Viitorul”, 1922
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
multe tipuri narative, în romanul „Tainele inimei” (1988; Premiul Academiei Române) construiește complex - utilizând mai multe planuri și voci - și solid. „Aude” cu finețe și înregistrează cu umor discret vorbirea personajelor din diverse medii. Pe fundalul cvasimonografic al orășelului de provincie dobrogeană în curs de a-și pierde ritmul patriarhal, în anii ’70-’80 ai secolului trecut, grupează câteva personaje și detașează un protagonist, tânărul inginer Octavian Vâlcu. Tensiunea rezultă din contrastul între mediocritate și o anume inadaptare, frapantă mai cu seamă
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
a decretat Încetarea lucrului În baltă și plecarea. Cei care mai scăpaserăm... pentru că mai eram puțini. Ne-au Îmbarcat pe bac, a venit șlepul, un remorcher, și ne-a remorcat la Periprava... La Periprava cum a fost? Acolo am găsit dobrogeni de-ai mei, care erau mai vechi, și ei m-au ajutat și au intervenit pe lângă doctorul coloniei, care a reușit să-l facă pe ofițerul de servici să mă lase, că-s bolnav rău. Am făcut pe bolnavul, dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]