2,116 matches
-
studiului nostru. Ceea ce ne interesează este faptul că doctrina evoluționismului biologic și cea a socialismului reformator social-politic vor deveni surse ideologice care vor exercita o influență puternică asupra sferei igienei mintale, prin intermediul igienei sociale și ulterior prin igiena rasială. Ideile doctrinare le regăsim în lucrările lui Ch. Darwin (Originea speciilor pe calea selecției naturale), A. de Gobineau (Essai sur l’inégalité des races humaines) și H.S. Chamberlain (La genèse du XIX-ème siècle). Aceste ideologii care își au sursa în spiritul expansivității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În sfera igienei mintale omul și viața sunt valori care trebuie apărate, promovate și dezvoltate. Din perspectiva acestor idei se dezvoltă acțiunea de psihoprofilaxie și recuperare, proprie igienei mintale. Considerată din acest unghi de vedere, igiena mintală are un caracter doctrinar, de factură psihosocio-morală, fiind depozitara unui sistem complex de valori, fapt care-i conferă un anumit profil funcțional de factură spirituală, integrat unei „concepții despre lume” (Weltanschauung). Temele centrale ale igienei mintale sunt sănătatea mintală și boala psihică. În sfera
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forma istorică” sub care se înfățișează și indiferent de nivelul de dezvoltare științifică, aceeași pulsiune-dorință primară, permanentă, a omului de „a fi sănătos” și de „a învinge perisabilul”, bătrânețea și moartea. Aspectele mai sus prezentate, valabile din punct de vedere doctrinar pentru medicină și existente ca aspirație generală a umanității din toate timpurile, se regăsesc și în domeniul igienei mintale. Vom analiza în continuare ideile și acțiunile utopice din igiena mintală. 2) Cadrul problemei Din cuprinsul lucrării de față se poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aparent „salvează medicina” printr-o acțiune ce deturnează sublimativ „limitele (neputinței) actului medical”, convertindu-le în generozitate. c) Geriatria este rezervată conservării și tratamentului persoanelor de vârsta a treia. Miraculoasele „medicamente de întinerire” ne reîntorc în același plan ideologic și doctrinar din epoca experimentelor lui S. Voronoff. Ea are la bază aspirația de depășire a bătrâneții, a morții, de menținere a vigorii fizice și mentale, de conservare cât mai mult timp a omului în fața perspectivei perisabilului. d) Bioetica se constituie ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etapă de ambiguitate și echivoc, În care solidaritățile personale, pragmatismul, oportunismul și rolul individualităților au precumpănit adesea asupra componentei ideatice și a programelor politice. După cum s-a observat deja, nu se poate vorbi, la nivelul partidelor epocii, de un caracter doctrinar bine definit . Acest aspect este mult mai pronunțat până În anii 1880. Motivele sunt dintre cele mai diverse: personalizarea extremă a politicului, revendicarea de la același mit fondator (revoluția de la 1848) sesizabilă la majoritatea liderilor, aproape indiferent de orientare și, nu În
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
revoluția de la 1848) sesizabilă la majoritatea liderilor, aproape indiferent de orientare și, nu În ultimul rând, formarea intelectuală a acestora. Aceasta nu Înseamnă Însă că ideile au fost lipsite de orice relevanță În construirea discursului și a politicilor publice. Educația doctrinară a principalilor actori parlamentari și guvernamentali nu poate fi pusă la Îndoială; poziționarea cât mai clară În spectrul politic conferea legitimitate și stimula coeziunea grupărilor. Însă orice generalizare este practic imposibilă fără a descifra paradoxurile, contradicțiile, rupturile, dar și elementele
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
avut-o În formarea sa intelectuală l-a apropiat de ideile, limbajul, dar și de echivocurile specifice multor pașoptiști după trecerea În viața politică „oficială”. O analiză a succesivelor adeziuni, afinități și retractări boeresciene este dezirabilă pentru descifrarea apartenenței sale doctrinare și, În subsidiar, pentru surprinderea caracterului compozit și paradoxal al spectrului politic În prima parte a domniei lui Carol I. Analiza formării intelectuale a politicianului și rezumatul temelor fundamentale sesizabile În discursul acestuia sunt, de asemenea, componente esențiale ale studiului
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
I. Analiza formării intelectuale a politicianului și rezumatul temelor fundamentale sesizabile În discursul acestuia sunt, de asemenea, componente esențiale ale studiului meu. Nu am considerat Însă necesar să insist asupra celor din urmă; om politic În mai mare măsură decât doctrinar, Boerescu este departe de a fi elaborat un sistem ideatic Închegat. Surprinderea unui profil În care diversitatea ocupă locul principal presupune, În primul rând, sesizarea discontinuităților apărute la nivelul atașamentelor, al surselor și chiar al ideilor. La debutul pe scena
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
avea onoarea de a reprezenta capitala. Este partidul care se numește din stânga, partidul radical dacă voiți; este apoi partidul celălalt, mai moderat...” . Este de remarcat faptul că Boerescu evita folosirea termenului „conservator”, preferând formulări mai ambigue din punct de vedere doctrinar. Explicația rezidă atât În rezerva „tradițională” a politicianului de a-și asuma o identitate precisă, cât și Într-un motiv exterior: neclaritatea poziționărilor politice nu permitea o delimitare clară decât, cel mult, În zona stângii „avansate”. În ședința Senatului din
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
neobservată. În același sens funcționa suprapunerea liberalismului și conservatorismului; asumarea lor În numele grupului guvernamental invalida implicit un adversar care nu mai putea fi identificat decât cu un grup marginal. Minimalizarea diferențelor dintre „dreapta” și „centru”, reunirea lor În aceeași formulă doctrinară conservatoare devoalează, de asemenea, o strategie a coeziunii, o opțiune pragmatică În sensul menținerii unui statu quo politic favorabil. O anumită clarificare a apărut În discursul boerescian abia după demisia din guvernul Lascăr Catargiu (noiembrie 1875). Într-un discurs din
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
lui I. C. Brătianu și a coaliției de la Mazar-pașa. Chiar În momentul dezicerii formale de Lascăr Catargiu, intervenită la foarte scurt timp (25 februarie/8 martie 1876), Boerescu a continuat să se revendice de la „partidul conservator” ; argumentele sale evitau Însă aspectul doctrinar, concentrându-se asupra unei componente strict politice: spre deosebire de grupările liberale, conservatorii eludaseră „Înregimentarea”, În favoarea unei „discipline simple” : motivație suficient de confuză pentru a justifica detașarea de liderul unui guvern care se afla sub semnul provizoratului. Anul 1877 a coincis cu
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
argumenta caracterul „conservator” al reformei electorale proiectate de guvernul Brătianu . Insistența asupra subtilităților textului boerescian este inutilă. Trebuie remarcat totuși faptul că, În pofida ralierii la un proiect care submina baza electorală a „dreptei”, politicianul insista, explicit și implicit asupra identității doctrinare conservatoare. Nu doar proiectul În sine era circumscris acesteia: respingerea ficțiunilor revoluționare sau considerațiile despre „progresul treptat și rațional” figurau printre argumentele unui lung discurs, inevitabil defensiv. Probabil că vechea strategie a reprezentării „unității”, cu atât mai necesară În cazul
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
inevitabil defensiv. Probabil că vechea strategie a reprezentării „unității”, cu atât mai necesară În cazul unei modificări unilaterale a Constituției era, pentru ultima oară, aplicată. Cu greu s-ar putea desprinde din periplul rezumat mai sus concluzii definitive cu privire la apartenența doctrinară a lui Boerescu. Marcate, indiscutabil, de oportunism și neclaritate, succesivele sale adeziuni nu lasă decât o imagine confuză, care poate fi completată doar prin apelul la inițiative și luări de poziție concrete susceptibile de a-l plasa cu cât mai
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
a avut loc În timpul revoluției din 1848, În timpul studiilor liceale de la colegiul „Sfântu Sava”. El a semnat câteva articole În ziarul lui C. A. Rosetti, Pruncul român . Această scurtă incursiune radicală a rămas Însă fără urmări serioase În formarea sa doctrinară; ea poate fi lesne catalogată ca o „criză juvenilă” fără nici un fel de consecințe practice, deși dezicerea expresă de „ideile avansate” ale tinereții a fost, În cazul său, una tardivă . Dar dacă așa au stat lucrurile În ceea ce privea aspectul
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
cărei reprezentare era percepută În raport direct cu principiul unirii . Preponderența rangurilor, validată de un Regulament Organic considerat „literă moartă”, era respinsă; implicit, votul universal era, de asemenea, repudiat. Pledoaria pentru descentralizare echivala, indirect, cu o ruptură decisivă de moștenirea doctrinară a anului 1848. Interesele familiei și proprietății, periclitate de centralism, erau evocate printr-un citat din acida filipică antipașoptistă a lui François Guizot, De la démocratie en France . Asumarea modelului britanic, elogiul decretului imperial francez din 2 martie 1852, privitor la
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Alexis de Tocqueville și reflecțiile sale asupra democrației americane (condiționarea guvernării libere prin moravurile sociale) lăsau aparența unei replieri conservatoare, sau cel puțin reticente față de tradiția liberală a anilor 1840. Proiectul cvasi-constituțional de reformă din finalul cărții tranșa Însă apartenența doctrinară a autorului. Erau prevăzute, sub aspect politic, unicameralismul (legitimat, ce e drept, prin tradiție), atribuțiile restrânse ale principelui, lipsit de facultatea de a convoca Adunarea, de a o dizolva sau de a o suspenda, precum și de dreptul de a declara
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
politică, a temelor articolului din 1858 poate proba complexitatea motivațiilor sale. Etapa „pre-politică” a lui Boerescu apare ca una eclectică și obscură. Structura intelectuală dependentă de moștenirea iluministă eluda, practic, dihotomia liberalism-conservatorism. Situarea Într-o atare genealogie Îi permitea tânărului doctrinar inconsecvența aproape sistematică, evitarea adeziunii precise. Am arătat deja că, pe termen lung, ambiguitatea avea să fie promovată la rang de strategie politică. Anii formării intelectuale au avut un impact decisiv asupra identității doctrinare târzii a lui Vasile Boerescu. Caracterul
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
o atare genealogie Îi permitea tânărului doctrinar inconsecvența aproape sistematică, evitarea adeziunii precise. Am arătat deja că, pe termen lung, ambiguitatea avea să fie promovată la rang de strategie politică. Anii formării intelectuale au avut un impact decisiv asupra identității doctrinare târzii a lui Vasile Boerescu. Caracterul eclectic a fost Însă completat prin puncte de convergență ale discursului său. Este vorba În primul rând despre binomul „ordine și libertate”. Specifică, În principiu, liberalismului european format În anii 1815-1830 , tema a devenit
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
ani; marginalizarea clerului, cel puțin la nivelul ierarhiei și al ramurii sale monahale, făcea loc unei apologii argumentate În cel mai conservator discurs boerescian. Considerațiile sumare de mai sus sunt suficiente pentru a proba consonanța În paradox a unei identități doctrinare complexe. Eclectismul, oscilația Între raționalism și tradiționalism, Între conservarea ierarhiei și reforma politică, Între libertate și autoritate marchează cel mai provocator discurs, sub aspect doctrinar, din prima parte a domniei lui Carol I. Schimbările de poziție din spectrul politic, o
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
sumare de mai sus sunt suficiente pentru a proba consonanța În paradox a unei identități doctrinare complexe. Eclectismul, oscilația Între raționalism și tradiționalism, Între conservarea ierarhiei și reforma politică, Între libertate și autoritate marchează cel mai provocator discurs, sub aspect doctrinar, din prima parte a domniei lui Carol I. Schimbările de poziție din spectrul politic, o sociabilitate eludând adesea tiparul ideatic sau formarea intelectuală au fost, desigur, factori favorizanți În acest sens, atât În cazul lui Vasile Boerescu, cât și al
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
statutul monarhiei constituționale. Dintre revendicările documentului, cel puțin una (reinstaurarea pedepsei capitale, temă fundamentală pentru raportorul care propusese desființarea ei) nu avea să mai revină În programele „dreptei”. Impactul discursului politic boerescian completează imaginea unei personalități definitorii, sub aspectul tribulațiilor doctrinare și ale raporturilor lor cu practica politică, pentru generația din rândurile căreia Carol I a trebuit să Își recruteze principalii colaboratori În primele decenii de domnie. Acknowledgements Cercetare finanțată de către Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane prin proiectul Dezvoltarea capacității
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
poporului, încreștinându-l pe el, uneltele și vitele cu care lucrează, pământul pe care trăiește”. Expresia în folclor a pătrunderii duhului creștin în toate componentele lumii de la țară e, după Crainic, autohtonizarea sacrului. Asemenea slavofililor ruși, care propuneau un „Hristos rusesc”, doctrinarul român al ortodoxismului consideră, într-un eseu anterior articolului din 1929, Iisus în țara mea (1923), că viziunea specific românească a lumii implică valorificarea artistică și literară a acelor situații din biografia cristică în care Mântuitorul apare ca un Hristos
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Basarabia, Astra basarabeană (președinte Onisifor Ghibu; reînființată în 1995 la inițiativa lui Octavian O. Ghibu), iar la Bălți Societatea „George Enescu”. Dintre societățile culturale din secolul al XIX-lea foarte influentă a fost Românismul (București, 1869-1871), al cărei președinte și doctrinar, B. P. Hasdeu, pune o piatră de hotar între românism ca „unitate, libertate, adevăr” și cosmopolitism ca „egoism, sclavie și minciună”. În 1920 se încearcă înființarea unei societăți a scriitorilor români la Chișinău, din al cărei comitet de conducere fac
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
sincretic și sincronic, care este cel al „noii arte”, al „stilului 1900”, răspândit în toată Europa. Aceste studii completează restituirea fizionomiei unor scriitori denaturați de interpretări politice, aducând o viziune mai largă, la scara întregii literaturi române, asupra unor personalități doctrinare, a unor evenimente și orientări. După 1989 U. e interesat să dezvolte vechi premise, dar introduce și direcții noi. Cărțile tipărite acum relevă aceeași apetență pentru discursul intelectual preocupat de precizie, disocieri, sinteză, dar și pentru construcție și orizonturi ample
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
1996, pp. 36-75). Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „Calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi decât prin realizarea unei adevărate democrații rurale românești” (1907-1908/1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]