3,841 matches
-
Lungianu (care debutează aici) ș.a., în timp ce I. Andriaș e prezent cu traduceri din Maupassant. Gr. G. Tocilescu semnează articole de istorie, Mihail Lungianu, T. Cercel, Radu Sighiceanu trimit folclor, Octavian Goga publică articolul Generația nouă, Ștefan Petică dă amplul și documentatul eseu Arta națională, Ștefan Micu - însemnări (De la București la Atena), iar D. Teleor este titularul rubricii „Pagini din trecut”. A.F.
ROMANIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289313_a_290642]
-
istorie, pornind de la cercetarea de hrisoave și documente pentru colecțiile Academiei Române, cum atestă corespondența cu Ioan Bianu. Primul studiu, Despre clasele agricole din Moldova, este publicat în „Revista nouă” (1888). Contribuțiile ulterioare, apărute în „Analele Academiei Române”, și câteva cărți amplu documentate asupra proprietății rurale și a originii boierimii câștigă recunoașterea din partea unor istorici importanți, ca Ioan Bogdan sau Vasile Pârvan. Pentru ce s-au răsculat țăranii? (1907), Pământul, sătenii și stăpânii din Moldova (1907), lucrări însumând o mie de pagini, stârnesc
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
ceilalți dramaturgi fiind Victor Ion Popa și G. M. Zamfirescu. Ei sunt examinați sub un dublu aspect: la nivelul operei dramatice și al părerilor despre teatru, apoi ca sursă de „rezonanță” pentru lumea anilor ’70 - ’80 ai secolului trecut. Eseistul, documentat și perspicace, face observații de finețe, întregul demers având aerul unei întreprinderi superior-didactice, nerebarbative. S. încearcă să demonstreze cristalizarea unui concept românesc al gândirii despre teatru, stăruie în învederarea valorii pieselor, examinează caracteristicile punerii în scenă, cu referiri concrete la
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
meritul întâietății, cartea se remarcă prin rigoarea documentării, expunerea clară și justa evaluare. În aceleași limite se încadrează monografia, realizată împreună cu Valentin Borda, Un nume pentru istorie - Patriarhul Elie Miron Cristea (1998, în colaborare cu Valentin Borda). Excurs biografic bogat documentat și prezentare a operei celui care a devenit primul patriarh al României, cartea configurează o imagine de ansamblu a unei personalități plurivalente și controversate: Miron Cristea se numără între primii exegeți ai lui Mihai Eminescu, teza sa de doctorat, susținută
SANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
scurtă durată la cele pe termen lung; de la expresive la instrumentale. Astfel, este clar că isteriile de masă sunt spontane, expresive și pe termen scurt, iar revoluțiile sunt deliberative (conștiente și structurate), instrumentale și pe termen lung. Într-o foarte documentată lucrare, dedicată în exclusivitate acțiunii sociale și unde se analizează și acțiunea virtuală petrecută în spațiul cibernetic (cyberspace), sociologul clujean Achim Mihu (2002) operează distincția dintre acțiunea colectivă și acțiunile de tip borderline. Spre deosebire de prima formă, care, în spirit weberian
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de teatru sunt cu totul insignifiante. Publicistica e foarte diversă ca problematică (pedagogie, psihologie, filosofie, administrație, economie, educație sanitară, istorie, politică, științe, cultură etc.). Și în acest sector revine frecvent numele lui Petrea Dascălul, căruia i se datorează și un documentat articol despre I. Pop-Reteganul; cu o colaborare (Învățătorul și noile curente de culturalizare) figurează și Al. Dima. Numărul 10/1936 este consacrat lui Gheorghe Lazăr, cu ocazia dezvelirii bustului său de la Avrig (semnează, printre alții, Nicolae Colan, episcop al Clujului
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
Alfred de Musset (poezia Nu mă uita), iar I. V. Adrian din Théophile Gautier (poezia Fuga) și trei poezii de M. I. Lermontov (Privesc..., Ah! tristu-i, urât tare!, O! nu, o! nu pe tine). Tot redactorul revistei este semnatarul unor documentate articole de istorie și sociologie (Construirea primitivă a familiei și societății sau Cercetări asupra originii ziarelor), care par să fie, mai curând, traduceri. R. Z.
STELUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289919_a_291248]
-
și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, II, București, 1916, 44, 56-58, 429-430; Iorga, Ist. presei, 17-18; Dicț. lit. 1900, 835-836; Faifer, Semnele, 53. F. F.
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
cititorului mai puțin avizat înțelegerea textului, iar uneori prin virtuozitate și har. Eseistica lui S. evoluează de la biografii de popularizare pentru colecția „Oameni de seamă” a Editurii Tineretului - Mark Twain sau Aventurile umorului (1958), John Milton (1962) - către comentariul mai documentat, ca în Mark Twain - la izvoarele fluviului (1976), o introducere în creația prozatorului american, în care se susține teza formării sale sub influența tradiției umoristice autohtone. Mult mai elaborate sunt cărțile Rimbaud - o călătorie spre centrul cuvântului (1980) și Henry
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
narative (discursurile și scrisorile fictive, visul, speculația filosofică, povestea didactică, maxima). Capitolul final interpretează sensul global al Istoriei ieroglifice prin portretul Inorogului, simbol al geniului condamnat a trăi printre oameni care îi sunt inferiori moral și spiritual. Realizând o foarte documentată incursiune în difuzarea mitului inorogului de la Renaștere la manierism, S. punctează din nou originalitatea lui Dimitrie Cantemir. Alt studiu, Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu (1982), descoperă rebeliunea ca stare poetică fundamentală la cei doi poeți și prezintă
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
carte veche de la Biblioteca Academiei Române, unde a lucrat până în 1943. În 1938 își susține teza de doctorat (pentru a cărei pregătire făcuse câteva călătorii de studii în Turcia, Grecia și Franța), intitulată Literatura română de ceremonial. Condica lui Gheorgachi. 1762, documentată privire asupra ceremonialului aulic din epoca bizantină până la textele care au urmat Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Din 1939 ține cursuri la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie din București. Numit în 1941 profesor suplinitor la Facultatea
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
conferințe, articole de pedagogie și istorie, de popularizare a științei, profilându-se ca o revistă enciclopedică, de un serios nivel științific și literar. Este împărțită în patru secțiuni: „Actele societății”, „Școala”, „Enciclopedie populară” (aici intră și paginile literare) și „Diverse”. Documentate articole de istorie au publicat C. Esarcu (Petru Cercel), Gh. Sion (Filosofia la romani), Barbu Constantinescu (Cultura domnilor fanarioți din secolul XVIII), Bonifaciu Florescu și Petre Cernătescu (Fragmente istorice). Articolele pe teme de educație și pedagogie aparțin lui C. Esarcu
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289766_a_291095]
-
București, Editura Academiei R. S. România, 1965, p. 298, inscripția nr. 232; vezi și Nicolae Iorga, Zece inscripții de mormânt ale Mavrocordaților, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria III, trm. XX, 1939, p. 6-8. 153. Ștefan D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, vol III, fasc. XXI, București, 1916, p. 132. 154. într-o carte publicată în urmă cu mai mulți ani, am comparat secțiunile rezervate giuvaerurilor din foaia de zestre a Ilincăi Brâncoveanu și din înscrisul care inventaria bijuteriile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie”, în vol. Constantin Brâncoveanu, Editura Academiei R.S. România, București, 1989, pp. 276-277; vezi și Ștefan S. Gorovei, Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 232. 78. La Ștefan D. Grecianu (Genealogiile documentate ale familiilor boierești, vol. III, fasc. XXI, București, 1916, p. 131), data morții Bălașei este 22 noiembrie 1712. Ca și în alte rânduri, m-am adresat Dicționarului... lui Nicolae Stoicescu, p. 366. 79. Vezi Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 437 (cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
D. Grecianu, în „Anexe” la Viața lui Constantin Vodă-Brâncoveanu, p. 250 (folosește relatări ale ambasadorilor). 95. La Ștefan D. Grecianu, loc. cit.: Calhi. 96. Constantin Gane, Trecute vieți..., ed. cit., vol.I, p. 435. 97. Vezi Ștefan D. Grecianu, Genealogiile documentate..., vol. III, fasc. XXI, p. 156. 98. Ștefan D. Grecianu, op. cit., vol. III, fasc. XXI, p. 157 99. Vezi Nicolae Iorga, Studii și documente..., vol. XIV, București, 1907, p. 331; Dan Berindei, Urmașii lui Constantin Brâncoveanu, p. 277. 100. Căci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
galbeni de auru ai doamnei Marghitei, muma lui Gavriil vodă, și alte scule, ca să-și scoață capul ei de la perzare” (D.R.H. B. țara Românească, vol. XXIV, p. 442, doc. nr. 33, datat 20 iulie 1634). 188. Vezi, într-o convingătoare și documentată descriere, Valentin Al. Georgescu, Petre Strihan, Judecata domnească în țara Românească și Moldova (1611-1831), partea I: „Organizarea judecătorească”, vol. I (1611-1740), Editura Academiei R.S. România, București, 1979, pp. 115-150; Nicolae Stoicescu, Sfatul domnesc și marii dregători din țara Românească și Moldova (sec
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
e o perioadă care depășește, câteodată, chiar și cele mai optimiste evaluări ale capacităților de tip yoga de a reveni la viață după experimentul Înhumării. Honigberger asociază aici, așa cum probabil asocia istorisirea pe care o relatează, Înmormântarea În poziția lotus, documentată deseori prin excavațiile arheologice chiar și pentru epoci preistorice (la Mohenjo-Daro), și resuscitarea după Îngropare (Îngropare volitivă, deci experiment, de unde „tehnică fakirică”). Cele două elemente au câte un corespondent efectiv: 1) cel mai probabil, Guru Arjun Singh, ca personaj fondator
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Jean-Marie Lafont și Bernard Le Calloc’h sunt deja trei modele menite să reînvie figura poligrafului și polivalentului Honigberger. Ecouri care se contrazictc "Ecouri care se contrazic" Trebuie spus de la Început că biografia sa are porțiuni În care e bine documentată (nu și studiată), dar și numeroase zone de penumbră, amplificate de o anumită pripă În redarea unui rezumat al ei - pentru că sunt Încă rare cazurile În care despre Honigberger s-a scris pornind fie de la lucrările lui, fie de la rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
însă un prozator semnificativ superior celui etalat mai înainte. Subintitulat Fals tratat de urbogonie și inspirat, probabil, într-o bună măsură, de formația de arhitect a autorului, textul oferă, în maniera lui Jorge Luis Borges, o colecție de schițe pretins „documentate” ale unor orașe imaginare. În acest format narativ-eseistic se integrează optim diverse nuclee parabolice, fabula (punctând în zona degradării umanului) fiind sugerată sau chiar marcată. În epocă acest tip de texte au amorsat sensibil mai multe conotații politice decât ar
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
au în scrisul lui S. caracter de „interludii” (Laurențiu Ulici). Un al doilea ciclu epic, Cei o sută, în care parabola părăsește trecutul apropiat pentru a se instala în spațiul mult mai confortabil al miticului și ulterior al istoriei vag documentate, este deschis prin Anabasis (1988) și continuat cu Ecce homo (1993), Oul de aur (1998), Mâna albă (2000). Teza acestei ample mobilizări ar fi, conform unui Argument, recuperarea sentimentului de continuitate, pe care istoria îndepărtată ar trebui să îl transmită
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
acestea se citesc cu interes, iar cei care îi reproșează prozatorului excesul de informații cad într-un suspect purism estetic. Totdeauna romancierul realist a pus psihologiei o ramă istorică și, întâlnind un eveniment capital (războiul), l-a descris în chip documentat pentru a justifica o stare de spirit mai generală. Un exemplu, pe care îl citează și P., e Lev Tolstoi, altul, mai aproape de noi, e Camil Petrescu. Ideea ce stă în centrul cărții este că nu numai istoria își selectează
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
raportarea fenomenelor literare la ansamblul istoriei culturale a epocii, analizele de texte, succinte, clare, prezentările făcute marilor scriitori cu o mână de istoric literar de nivel european. Studiul Racine en Roumanie (1940) debutează cu o panoramă a relațiilor culturale franco-române, documentată impecabil, continuând cu o analiză filologică riguroasă a traducerilor românești din opera lui Racine și a contextului istoric și cultural al selecțiilor operate de traducătorii români. De mare succes s-au bucurat în epocă antologiile de literatură franceză alcătuite de
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
in der rumänischen Literatur (1939). Diverse aspecte ale literaturii universale sunt discutate în textele cuprinse în Atitudini critice (1932), Pagini de critică (1933) și Aspecte literare (1938). Cea mai importantă contribuție istorico-literară a lui S.-G. o constituie solida și documentata monografie Goethe (I, 1938). Sunt prezentate, în special, momentele biografiei poetului: tinerețea, anii de studii și începuturile literare, perioada avântului și a deplinei afirmări, încununată de creațiile sale reprezentative Goetz von Berlichingen, Suferințele tânărului Werther și Urfaust. Lucrarea debutează cu
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
sunt Misticismul mioritic în creația culturii, un articol aparținând lui Eugen Todoran, ori câteva recenzii la cărți cum sunt cele ale lui Constantin Noica, Viața și filosofia lui René Descartes (Al. Rusu) sau De Caelo (Al. Plopșor). Un studiu foarte documentat, intitulat Sistemul religios al Islamului, scrie Andrei Antalffy, care pleacă de la lectura directă a unor texte arabe. I.I.
SCANTEIERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289536_a_290865]
-
câteva zeci de citate, trimiteri și exemple În acest sens, locul cel mai consistent ocupându-l, deloc Întâmplător, Platon și Cicero) constituie argumente convingătoare. Concepția asupra pedepsei cu moartea, căreia autorul Îi dedica un Întreg capitol (cea mai consistentă și documentată pledoarie de până atunci În favoarea abolirii acesteia) , În care influența lui Beccaria era una sensibilă , completa un profil tributar până la limita anacronismului filosofiei iluministe. În discursul boerescian nu se regăsea, cu toate acestea, decât În prea mică măsură, vehemența multora
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]