2,821 matches
-
martiriu printr-un gest „justițiar” - în opinia lor și a radicaliștilor care manipulează masa vulnerabilă și mancurtizată, „carnea de tun” -, prin suicidul ostentativ, demonstrativ, lipsit de noimă și morală - în opinia „publicului spectator” mai mult sau mai puțin religios ori dogmatic. Eroism? Sau mancurtizare, spălare de creiere? Oare unde se termină sublimul și unde începe ridicolul, în această sângeroasă cavalcadă a panicii ajunse deja de proporții planetare, indusă prin toată gama tehnologiei de resort, de la presiunea psihologică a atacurilor subliminale până la
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
ortodoxe - scurtă apologie... În loc de Prolog sau Introducere În cele ce urmează sunt cât se poate de încântat să prezint câteva aspecte particulare ale spiritualității, atât de bogate, a Ortodoxiei. Cu toate că ortodoxia creștină a Orientului a pretins că este în consens dogmatic și liturgic cu toate țările cu tradiții ortodoxe, nu putem nega specificitatea și particularitățile fiecărui popor, mai ales în ceea ce privește viața spirituală. Iată de ce ne place să subliniem că, deși în intervenția noastră vorbim despre ortodoxie, în general, facem referire mai
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
era în 1952 apropiatul lui Dej, relatează că Ana Pauker, citîndu-1 pe Lenin, voia să treacă direct la instalarea colhozurilor. Dej, mai rezonabil, ar fi apărat o formulă intermediară pentru a crea mici cooperative țărănești. Ana Pauker înclina spre radicalismul dogmatic, Dej pentru o oarecare adaptare la realitățile locale. Această opoziție a permis delimitarea de anturajul Anei Pauker ca de un grup exterior, moscovit, și instalarea imaginii lui Dej într-o bunăstare patriotică. Această teză a fost acceptată în 1961 de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Apostol și omul rușilor. Ceaușescu permitea evitarea unei rupturi între Apostol și Drăghici și trecea drept un tovarăș rezervat în fața imixtiunilor sovietice în treburile românești. În sfîrșit, Maurer mai remarcă că Ceaușescu era tînăr, poate mai influențabil decît tovarășii dogmatici, ca de exemplu Drăghici. Alte mărturii infirmă această interpretare a lui Maurer afirmînd că, dimpotrivă, Ceaușescu reprezenta curentul dur din Biroul Politic și că el este cel care s-a opus deciziei de amnistie a deținuților politici luată de Dej
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
puteri nu se servă de acest pretext pentru a comite neauzite nedreptăți! Ceea ce e {EminescuOpXI 330} dar important, repetăm, pentru noi este participarea eventualului moștenitor la comunitatea religioasă română, interesarea pentru spiritul și autonomia ei, conștiința clară că, afară de unitate dogmatică, nu există nici un fel de altă legătură între biserica noastră și celelalte. Asemănarea în comunitatea bisericească între un român greco-catolic și unul greco-oriental e mai mare decât între acest din urmă și un muscal, un grec sau un bulgar. Lucrul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cele asupra dreptului, a economiei politice și în genere a științelor de stat, se pot supune aceluiași metod de cercetare pe care-l vedem urmat de geologie de ex. Am numai metodul recomandat de noi genetic, în opoziție cu metodul dogmatic care admite ca absolut bună o anume formă de organizare. Împărtășind îndealtmintrelea pe deplin și fără rezervă recunoașterea adusă unei munci intelectuale rară în zilele noastre, am dori s-avem timpul necesar spre a privi marea lucrare a d-lui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
abstracției deșteaptă un viu interes - real, să sperăm, - din partea publicului inteligent. Folosul acestei bune dispoziții pentru studiele abstracte este netăgăduit. Aci nu încape controversă. Între sistemele filozofice controversa există, ea există asupra întrebării daca una sau mai multe dintre propozițiile dogmatice ale cutăruia sistem vor rămâne, chiar pentru cel ce le profesează, neclintite până la sfârșit. Nu încape însă câtuși de puțin discuție asupra adevărului că adâncirea în speculațiuni abstracte și generale deschide spiritului omenesc un orizont larg, [î]i dă un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plutirii în ape tulburi, maniacul puterii, cu aerul lui de babacă a nației, își ușurează, într-un fel, eforturile gimnaste. Chiar cu aparentele piedici ale unui răzgîiat Năstase, tandemul se arată indestructibil. Mai ales din momentul în care mai tînărul dogmatic deprinde, și el, vrînd-nevrînd, gustul genuflexiunilor. Neputînd încă renunța la contraforturile numite vai, tendențios baroni locali și nici la cele ale acoperiților securiști, pe care-i apără de cîte ori gușterii presei îi atacă, iată-l pe pontosul partener de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
probabil există imagini ce atestă defel încruntata apostazie de la dogmă la libertinaj a celor trei personaje inevitabile în vernisajele de după '90. Fuseseră cadre de nădejde ale (înaltei) școli județene de partid de pe (defuncta) Karl Marx, în care făcuseră proverbiale furori dogmatice. Dacă pe fețele lor nu se poate citi eventuala stupoare în fața pînzelor mele oricum neobrăzate stilistic ei bine, nici în prezența violentului performance de ultimă oră, trioletul (aducînd perfect cu Frații Marx care erau patru) nu-și modifică faciesul: libertinajul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai diferite căi. De asemenea, pe linia revalorificării a tot ceea ce a produs poporul nostru, și pe linia aceasta s-au făcut în ultimul timp multe lucruri foarte frumoase și dacă nu s-au făcut înainte datorită unor vederi înguste, dogmatice a multora dintre noi, care am considerat, poate nu chiar așa conștient, dar totuși în subconștientul nostru că istoria începe prin noi, ori istoria nu începe prin noi și de la noi, pe linia aceasta s-a făcut foarte mult și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
liberal. Or, el se afla în tabăra conservatorilor convinși, dar se deosebea de aceștia prin vederi politice de perspectivă și larg orizont. În principiu - spune A. V. Fadeev - el era partizanul menținerii „sistemului vienez”, pe care însă nu-l privea dogmatic, asemenea ideologilor aristocrației feudale aflată pe poziția legitimismului. Canning era unul din puținii conservatori care au înțeles condamnarea istorică a unor state constituite în Evul Mediu, cum erau Spania, Austria și Turcia. Pentru el era clar că pe ruinele vechilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
punct de vedere al sănătății, stimulând sistemul meu respirator și ajutându-mi circulația mea sangvină. Totuși, doream să cunosc «cum și de ce?». În câteva luni de alergări controlate, am fost capabil să acopăr lejer distanțe de 15 mile dar, fiind dogmatic, încăpățânat și presupun că și prudent, încă nu eram satisfăcut, neștiind sigur dacă o făceam într-un mod corect. Am început să alerg la extreme, să văd cât de departe aș putea fugi și ce presiuni de ritm ar putea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
debutat doar cu cele șase țări menționate, la sfârșitul lunii martie 1998. În realitate, noi credem că formularea deciziei Consiliului European de la Luxembourg a folosit pretextul "diferențierii" gradului pregătirii țărilor aplicante pentru aderare doar pentru a argumenta o viziune geo-politică dogmatică, așa cum ea s-a conturat, încă de la sfârșitul anilor '80, privind zona Europei Centrale. "Excluderea inițială a României și Bulgariei, din cauza greutăților economice"43 așa cum spunea Busek și Mikulitsch nu a fost o decizie suficient de fundamentată, căci la scurtă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
e nimic misterios sau nou într-o asemenea situație: complementaritatea aspectelor reciproc exclusive face loc, prin alunecarea în limbajul natural, complementarității obișnuite, care este mai degrabă o juxtapunere. Deci, nu trebuie să ne surprindă faptul că, chiar și materialiștii dialectici dogmatici, atît de suspicioși în privința aspectelor "dubioase" ale fizicii cuantice, au primit cu satisfacție această interpretare a principiului complementarității. Întreaga problemă se rezumă la aceea că fenomenele cuantice ne arată aspecte de natură diferită: e ca și cum am spune că observînd aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și influențele reciproce. Ipoteza de bază merge pe reliefarea autonomiei specifice a fiecăruia dintre cele domenii, dar și pe (mai ales) influențele și transferurile reciproce. Cele două domenii sunt ambele fluente (istoric și contextual), încât nu există o formulă ultimă (dogmatică) de canonizare a lor și a relației lor. Dar schema finală care se cristalizează din analizele concrete este suficient de riguroasă și consistență (pentru a menține împreună cele două domenii), dar suficient de plastică (deschisă) pentru a putea încorpora o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sociale de același tip? Iar această caracteristică este atât de importantă [...] încât să poată fi considerată baza unui concept util înțelegerii vieții sociale?"54. Dar, de fapt, Kelsen nu examinează la modul serios nicio probă lingvistică, ci presupune, în mod dogmatic și în ciuda tuturor probelor care sugerau în mod evident contrariul, că legea este singura instituție socială care utilizează sancțiuni, altele decât pedepsele divine. Singura metodă pe care a abordat-o de fapt constă în insistența asupra faptului că teoria dreptului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
obiecție adusă acestei teorii se referă la faptul că în loc să asigure un răspuns la întrebarea care este sursa dreptului nostru moral de a adăuga un nou rău, adică pedeapsa, celui deja existent, respectiv infracțiunea, susținătorii acesteia pur și simplu afirmă dogmatic că, în anumite circumstanțe, pricinuirea unei suferințe este un bine în sine. Acest aspect al doctrinei retributiviste este "taxat" de utilitariști ca fiind de o barbarie vindicativă 150. Explicația dată de Kant este, pe scurt, următoarea: "putem numi însă un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
P.G. Tait, care susținuseră că au observat o scădere a vitezei luminii cu 8km/secundă∙secol față de valoarea standard acceptată și considerată invariabila. Este posibil sa intelegem această viziune paracelsiană că pe o profilare a unei nomologii (știință a legilor) dogmatice, în care totul este dat de la bun început (vezi teoria organicista a lui Schelling). Acesta este aspectul static, rigid, clasic. Totuși, accentuarea ireversibilității evenimențiale (imposibilitatea întoarcerii la materia primă, la origine, sau la inocentă după trecerea prin experiență) reprezintă aspectul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ferit cât a putut de o atitudine filosofică îngăduitoare cu un anume "scepticism", poate și datorită poziției acestuia în filosofia lui Kant (scepticismul îi apare lui Kant ca "un popas pentru rațiunea omenească, unde aceasta poate medita la plimbarea ei dogmatică și poate face schița ținutului în care se află, spre a-și putea alege de aici înainte cu mai multă siguranță drumul, dar nu un domiciliu în care să se stabilească permanent"308; el reprezintă un moment al rațiunii, după
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1994. SCHRÖDINGER, E., Ce este viața? și Spirit și materie, traducere de V. Efimov, Editura Politică, București, 1980. SPENGLER, O., Omul și tehnica. Contribuție la o filosofie a vieții, traducere de Gheorghe Pascu, Editura Aion, Oradea, 1996. STĂNILOAE, Dumitru, Teologia dogmatică ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. SOURIAU, M., Le jugement réfléchissant dans la philosophie critique da Kant, Félix Alcan, Paris, 1926. SUPPES, P., Metafizica probabilistă, traducere de Adrian-Paul Iliescu și Valentin Mureșan, Editura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Termenii "naturalism" și "absolutism" sunt folosiți în contextul de față într-un mod convențional. Ei se referă la acele reconstrucții antropologice care fie identifică omul cu condiționatul natural (reconstrucții naturaliste), fie cu Necondiționatul, Absolutul (reconstrucții absolutiste). 304 Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996, p. 13. 305 "Trebuia să fie mai multe (începuturi ale filosofiei n.n.), exact trei, pentru că tipologic vorbind, trei erau posibilitățile de reconstrucție 'experimentală' a lumii." (Cele trei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și aici teologii pot explica Întreaga fenomenologie), cât și În multiple direcții extrareligioase, impregnate evident de această matrice valorică (educație, civilizație materială, etos cultural, mental social). De aceea, a viza integrarea doar din punct de vedere strict religios (sub aspect dogmatic, ritualic, sacramental) ni se pare limitativ, pentru că spiritualitatea religioasă debordează Întotdeauna perimetrul specific, Încât, valorile ortodoxiei nu trebuie evaluate restrictiv, prin compararea lor doar cu cele ale catolicismului, protestantismului sau ale altor confesiuni ori religii europene. Comparația ar trebui să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a se potrivi cu golul existențial și cu vidul valoric ce-și face simțită prezența În țările În care civilizația ridicată a anihilat componenta spirituală a vieții. Nu este vorba nicidecum despre o banalizare sau o desacralizare gratuită a tezaurului dogmatic sau liturgic, ci despre un efort atent de selecție și prezentare discursivă În perspectiva unor paradigme interpretative contemporane. Pe de altă parte, mesajul nostru trebuie să fie destul de ferm, pentru a fi auzit și luat În seamă. A stârni celuilalt
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
local sau regional, să se adopte formule specifice de realizare a educației religioase (modalități particulare de conlucrare dintre biserică și școală, dintre clerici și mireni, un anumit raport dintre perspectiva monoconfesională și cea interconfesională, accentuarea unor elemente specifice de ordin dogmatic, liturgic, social etc.); la nivel european, trebuie să ființeze foruri care să „calibreze” diferite experiențe, să impună principii, să extragă și să recomande formule validate de formare religioasă la nivel școlar, să dinamizeze mișcarea În favoarea educației religioase la nivel continental
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o completitudine acțională, o conlucrare reală pe bază de competențe specifice, nu un raport de concurență sau subordonare. S-au dus timpurile contrarietăților și contraponderilor induse artificial. Biserica, În calitate de structură organizatorică particulară, va veghea prin reprezentanții săi la păstrarea coerenței dogmatice și sacramentale, la gestionarea corectitudinii „Învățăturii”, la transmiterea acesteia În comunitatea de credincioși și la realizarea serviciilor divine curente. Pe de altă parte, Biserica, privită ca totalitate a credincioșilor, ca „trup al lui Hristos”, ca formă de congregare a credinței
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]