1,538 matches
-
1941), 631, Ist. lit. (1982), 710; Camil Petrescu, Mihail Săulescu, „Fapta”, 1947, 855; Ov. S. Crohmălniceanu, „Opere”, CNT, 1947, 56; Bote, Simbolismul, 53, passim; Ciopraga, Lit. rom., 325-329; Micu, Început, 475-476; Elena Gronov, Mihail Săulescu, pref. Victor Eftimiu, București, 1970; Doinaș, Poezie, 59-62; Rotaru, O ist., II, 195-197; M. N. Rusu, Mihail Săulescu nu este autorul unei singure piese de teatru, MS, 1973, 4; Negoițescu, Analize, 124-129; Vartic, Spectacol, 6-11; Brădățeanu, Istoria, II, 97-98; Piru, Ist. lit., 273; Modola, Dramaturgia, 214-215
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
vor deveni, nu peste mult timp, prestigioși: Nicolae Balotă (Actualitatea eseului), Edgar Papu (Inovație și continuitate în literatură, Profunzimea clasicității, Actualitatea literaturii de inspirație istorică, Personajul cărții de proză), Dumitru Micu (Lucian Blaga - personalitate proeminentă a culturii românești), Ștefan Aug. Doinaș (Notații despre evoluția conceptului de poezie, Poezie și modă poetică), Virgil Nemoianu (Contribuții la studiul literaturii universale), Mircea Zaciu (Lucrările de sinteză, Dialectica tradiției în creația literară) ș.a. Altă intenție a cotidianului, aceea de a urmări actualitatea vieții scriitoricești, răzbate
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
deseori în colaborare cu soția sa, romanista Simone Reicherts-Schenk, apărute în România sau în Germania, inclusiv la Editura Dionysos, pe care o conduce. Soții Schenk au transpus din română în germană o seamă de poeți contemporani, printre care Stefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Emil Manu, Dorin Popa, Lucian Vasiliu, Valeriu Stancu, George Vulturescu. S. e membru al unor organizații precum Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Germani, Asociația Scriitorilor și Publiciștilor Medici din România, Societatea „Hesperus”, Academia
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
1998 (în colaborare); Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik - Lumină piezișă. O selecție a liricii românești contemporane, ed. bilingvă, îngr. Simone Reicherts-Schenk, Kastellaun, 1994; George Vulturescu, Augenlieder, ed. bilingvă, Kastellaun, 1996; Lucian Vasiliu, Tanz der Monaden, Kastellaun, 1996; Ștefan Aug. Doinaș, Geboren in Utopia, Kastellaun, 1996; Marin Sorescu, Die Leere der Glocke, Kastellaun, 1997; Emil Manu, Traumstunde, Kastellaun, 1997; Gellu Dorian, Insula nimănui - Niemandsinsel, Kastellaun, 1998; Valeriu Stancu, Wortwunde, ed. bilingvă, Kastellaun, 1998; Ana Blandiana, Sternehimmel, Kastellaun, 1999; Ion Caraion, Ein
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
1980, 21; Mircea Iorgulescu, O mare conștiință, RL, 1980, 21; Valeriu Cristea, Paginile cele mai necesare, RL, 1980, 21; C. Stănescu, Un film scris de Marin Preda, „Scânteia”, 1980, 11 742; Augustin Buzura, Imposibila despărțire, CNT, 1980, 21; Ștefan Aug. Doinaș, Marin Preda ca amintire, VR, 1980, 5-6; Marian Popa, Marin Preda - un scriitor universal, TBR, 1980, 183; Nora Iuga, Wenig Zeit, den Himmel anzuschen, „Volk und Kultur”, 1980, 6; Al. Călinescu, Finalitatea confesiunii, FLC, 1980, 33; Al. Piru, Destine paralele
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
are apariție trimestrială. În subtitlu se marchează profilul acestui periodic editat de Uniunea Scriitorilor: „Literatură universală - arte - dialogul valorilor”, devenit în 1998 „Revistă de sinteză, literatură universală, științele omului, dialogul culturilor”. Redactori-șefi: Marcel Breslașu (1961-1965), Dan Hăulică (1969-1993), Ștefan Aug. Doinaș (1993-2002). Din 2002 Alina Ledeanu devine director, iar Livia Szasz redactor-șef. Redactori-șefi adjuncți: Mihnea Gheorghiu (1961-1969), Savin Bratu (1961-1965), Dan Hăulică (1963-1968), Georgeta Horodincă (1963-1969), Ștefan Aug. Doinaș (1969-1992). Secretari generali de redacție: Dinu Săraru, Florian Potra, Alexandru Baciu
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
dialogul culturilor”. Redactori-șefi: Marcel Breslașu (1961-1965), Dan Hăulică (1969-1993), Ștefan Aug. Doinaș (1993-2002). Din 2002 Alina Ledeanu devine director, iar Livia Szasz redactor-șef. Redactori-șefi adjuncți: Mihnea Gheorghiu (1961-1969), Savin Bratu (1961-1965), Dan Hăulică (1963-1968), Georgeta Horodincă (1963-1969), Ștefan Aug. Doinaș (1969-1992). Secretari generali de redacție: Dinu Săraru, Florian Potra, Alexandru Baciu, Roger Câmpeanu. Din colegiul redacțional au făcut parte, de-a lungul timpului, Tudor Vianu, Al. A. Philippide, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Paul Georgescu, Mihai Novicov, Zaharia Stancu, Olga Zaicik
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Călinescu, Al. Duțu) ș.a. Alte studii despre literatura română sunt semnate de Nicolae Manolescu și Dumitru Micu (Viziuni inedite în romanul românesc contemporan, 6/1964), Tudor Arghezi (Pompiliu Constantinescu, 7-8/1965), Al. Piru (Arghezi, poet universal, 4/1966), Ștefan Aug. Doinaș (Despre structura poetică bacoviană, 6/1966), Ov. S. Crohmălniceanu (Ilarie Voronca, 5-6/1974), Eugen Simion, Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Virgil Nemoianu, Mircea Zaciu, Adrian Marino, Șerban Cioculescu, Mircea Iorgulescu, Gelu Ionescu, Vladimir Streinu, Georgeta Horodincă, Horia Bratu, Florian Potra, Dan
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
2001), Alteritate (1-7/2002). Rubrici permanente sunt acum „20 spre 21”, o vreme coordonată de H. R. Patapievici, apoi de Alina Ledeanu (subiecte: Satul planetar, Milenarismul, Stéphane Lupasco, Ordine și haos, Multiculturalismul ș.a.), ori „Arta dialogului”, asigurată de Ștefan Aug. Doinaș și deschisă unor substanțiale convorbiri cu Alexandru Paleologu, Solomon Marcus, Lucian Pintilie, Eugen Vasiliu, dar și cu Gianni Vattimo, Michel Deguy ș.a. Numărul 1-6/2003 este dedicat memoriei lui Doinaș. M.W.
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
haos, Multiculturalismul ș.a.), ori „Arta dialogului”, asigurată de Ștefan Aug. Doinaș și deschisă unor substanțiale convorbiri cu Alexandru Paleologu, Solomon Marcus, Lucian Pintilie, Eugen Vasiliu, dar și cu Gianni Vattimo, Michel Deguy ș.a. Numărul 1-6/2003 este dedicat memoriei lui Doinaș. M.W.
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
marele public românesc doritor să știe ce se petrece în lume și în țară”. Se publică sau se reiau versuri de Tudor Arghezi (Mărturisire pe vioară și arcuș), Ion Pillat (Poetul), Ion Minulescu (Aquarelă), G. Bacovia (Amurg violet), Ștefan Aug. Doinaș (Intermezzo), Virgil Șotropa (Galerele aleargă, Vremile, În goană), Mihai Beniuc (Vulturii doborâți), Victor Ilieșiu, Francisc Păcurariu, prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere, Împrimăvărare, Stanțe, Stih tânăr, Un zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan, Valentin Strava, Ion
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
Corbea-Florescu, Biografii, I, 240-245; Grigurcu, Teritoriu, 87-92; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 181-195; Emil Manu, Virgil Teodorescu, RITL, 1973, 1; Georgescu, Printre cărți, 194-204; Poantă, Modalități, 202-204; Andriescu, Relief, 67-81; Ciobanu, Critica, 30-35; Dimisianu, Valori, 54-58; Ștefan Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, București, 1974, 212-220; Felea, Secțiuni, 119-123; Cristea, Domeniul, 79-84; Petroveanu, Traiectorii, 66-78; Barbu, O ist., 61-63; Manu, Sinteze, 145-156; Piru, Poezia, I, 284-292; Zalis, Tensiuni, 102-108; Nicolae Balotă, Continuitatea poeziei, RL, 1976, 27; Iorgulescu, Al doilea
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
recenzii sau interviuri. Colaborările cu poezie sunt, în anumite perioade, numeroase. Versurile aparțin, de-a lungul timpului, lui Al. A. Philippide, Ion Vinea (inedite), Marin Sorescu, Emil Botta, Romulus Vulpescu, Gellu Naum, Ion Caraion, Virgil Teodorescu, Grigore Sălceanu, Ștefan Aug. Doinaș, Ștefan Raicu, Octavian Georgescu, Mihai Zissu, Traian Coșovei, Nicolae Motoc, Ioan Alexandru, Dominic Stanca, Liviu Călin, Ion Roșioru, Ion Stratan, Dan Perșa, Bogdan Ghiu, Adrian Popescu, Leo Butnaru, Ștefania Mincu ș.a. O bună parte din poemele publicate anunță textualismul sau
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
pe lună”, inaugurată, în numărul 1/2000, cu Mircea Ivănescu (despre care scriu Mircea Tomuș, Ștefan Stoenescu, Vasile Avram și Ioan Mariș) și continuată cu grupaje similare, dintre care se disting acelea dedicate lui Iustin Panța (6/2001), Ștefan Aug. Doinaș (2/2002), Petre Stoica (5/2002) și Nichita Stănescu (4/2003). De la numărul 6/2002 conducerea va fi preluată de istoricul Corvin Lupu. A. Tr.
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
studii, eseuri de Șerban Cioculescu (Poetul în conștiința românească), Constantin Noica (Margini și nemargini pururi întineritoare), Constantin Ciopraga, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Nicolae Balotă, George Ivașcu. Totodată, sunt inserate versuri dedicate marelui poet de Veronica Micle, Tudor Arghezi, Marin Sorescu, Ștefan Aug. Doinaș. Șerban Cioculescu se ocupă de Pompiliu Constantinescu, în 1979 se consemnează moartea poetului Al. A. Philippide și se publică poezia În nemiloasa devenire, iar în 1984 Dumitru Radu Popa marchează dispariția lui Nichita Stănescu. La centenarul nașterii lui Gala Galaction
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
Petre Frânculescu, I. Al. Bran-Lemeny, G. Cobzalău, Ionel Maxim, Octav Sargețiu, Dinu Ianculescu, Pompiliu Preda, Emil Blănaru, Ion Th. Ilea, Ioanichie Olteanu, Pavel P. Bellu, Mihai Beniuc, N. Pelin, N. Untărescu, Eugen Păcurariu, Ion Preda Misleanu, Al. Jebeleanu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Munteanu, Victor Calmuc, I. Lupu, C. Ștefaniu, Petre Bucșa, V. Copilu-Cheatră, Ion Apostol Popescu ș.a. Chiar dacă nu colaborează direct, Lucian Blaga se bucură de un mare prestigiu; i se reproduc poezia Câinele din Pompei, fragmente din piesă Avram Iancu
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
sine însuși: distrugerea sistematică a carcasei care-i asigura superbul exercițiu al spiritului. Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei. ȘTEFAN AUG. DOINAȘ Că ne place sau nu, pe drept sau pe nedrept, Nichita Stănescu și-a umbrit toți contemporanii, prin opera ca și prin personalitatea sa, prin viață și prin moarte. De la Eminescu încoace, n-a mai existat o asemenea unică preponderență
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
postfață Mircea Tomuș, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Georgescu, Păreri, 207-215; Călinescu, Aspecte, 288-301; Felea, Dialoguri, 262-263; Micu-Manolescu, Literatura, 143-145; Oarcăsu, Opinii, 196-201; Simion, Orientări, 154-173; Oarcăsu, Oglinzi, 237-242; Felea, Reflexii, 88-99; Martin, Generație, 11-23; Rusu, Utopica, 101-116; Cristea, Interpretări, 82-87; Doinaș, Diogene, 91-96; Felea, Poezie, 132-137; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1971, 189-213; Martin, Poeți, II, 181-195; Negoițescu, Lampa, 131-149; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 457-466; Sorianu, Contrapunct, 68-76; Doinaș, Poezie, 151-216, passim; Grigurcu, Teritoriu, 170-178; Nițescu, Scylla, 100-129
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Martin, Generație, 11-23; Rusu, Utopica, 101-116; Cristea, Interpretări, 82-87; Doinaș, Diogene, 91-96; Felea, Poezie, 132-137; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1971, 189-213; Martin, Poeți, II, 181-195; Negoițescu, Lampa, 131-149; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 457-466; Sorianu, Contrapunct, 68-76; Doinaș, Poezie, 151-216, passim; Grigurcu, Teritoriu, 170-178; Nițescu, Scylla, 100-129; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 197-209; Stănescu, Poeți și critici, 48-59; Andriescu, Disocieri, 170-176; Călinescu, Fragmentarium, 91-97; Poantă, Modalități, 135-154; Pop, Poezia, 77-119; Raicu, Structuri, 260-270; Magda Ursache, A
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
315-317; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 197-215; Simion, Scriitori, I (1978), 164-210; Alboiu, Un poet, 99-101; Băileșteanu, Abside, 196-274; Grigurcu, Poeți, 311-315; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 124-137; Ruja, Valori, 96-104; Cândroveanu, Poeți, 150-155; Cristea, Faptul, 88-91; Doinaș, Lectura, 193-202; Lit. rom. cont., I, 561-565; Ion Pop, Nichita Stănescu. Spațiul și măștile poeziei, București, 1980; Sângeorzan, Conversații, 88-91; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 90-104; Moraru, Semnele, 59-70; Petrescu, Configurații, 221-226; Piru, Ist. lit., 493 - 495; Tomuș, Mișcarea, 111-114; Ciobanu, Opera
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
antic”, TR, 1991, 2; Negoiță Irimie, Un pământ numit Nichita, TR, 1991, 15; Ștefania Mincu, Nichita Stănescu. Între poesis și poiein, București, 1991; Augustin Frățilă, „Partitura a opta”, VR, 1992, 3-4; Alina Cuceu, Argotice stănesciene, ECH, 1992, 7-9; Ștefan Aug. Doinaș, Măștile adevărului poetic, București, 1992, 157-170; [Nichita Stănescu], RL, 1993, 12 (semnează Doina Ciurea, Ioana Pârvulescu, Dan Laurențiu, Gabriel Dimisianu, Ion Stratan); Marin Mincu, Modelul eminescian, CNT, 1993, 12; Octavian Soviany, Rădăcini literare, CNT, 1993, 12; Dosar Nichita Stănescu - 60
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
retorici, scepticismul autoironiei lasă gândului poetic o zonă stăpânită de posibil, aluzie, indirect și de vag: ceva, ca „un contur/ al lucrurilor ce mor spre dimineață.” Ciclul Nocturne închipuie „situații poetice” remarcabile tocmai pentru că sunt „banale și extraordinare” (Ștefan Aug. Doinaș), ceea ce le conferă aura trăitului și, prin deschidere simbolică, profunzime, o latură de mister. Nocturne, a doua carte, exploatează mai intens artificiul spațiului croit din repere simbolice, în care gesturi coregrafice insinuează sensul poetic, determinând, textualist, motive mitice străvechi (Făgăduința
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
Slătinaru), Iași, 1971; Nocturne, Iași, 1975; Pentru cine exist, Iași, 1979; Poezie deschisă, postfață Liviu Leonte, Iași, 1984; Ascunsa rană, Timișoara, 1996; Cuvinte încrucișate, Iași, 1996; Mătrăguna dulce, Iași, 2001; Poezii din secolul trecut, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Jocul de-a privi, AFT, 1966, 9; Constantin Ciopraga, „Punctul de sprijin”, CRC, 1971, 27; Dana Dumitriu, „Ca într-un vechi romanț”, RL, 1975, 12; Dorin Tudoran, Jocul filtrelor, LCF, 1975, 13; Daniel Dimitriu, Provincii și imperii, CL, 1975, 3
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
Gabriel Stănescu, cu o evocare de Ion Papuc, Norcross (SUA), 2000; Reformă națională și cooperare, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, postfață Mihai Șora, București, 2001; Anarhie și disciplina forței, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, București, 2002. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Ultimul Socrate, SXX, 1988, 4-6 [apărut în 1991]; Lucian Chișu, Fluxul și refluxul memoriei, L, 1992, 16; Alex. Ștefănescu, Viața ca operă, RL, 1992, 23; Diana Adamek „Mircea Eliade”, TR, 1992, 32; Virgil Leon, Petre Țuțea, APF, 1992, 12; Horia
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
pref. trad., București, 1970; André Malraux, Saturn. Eseu despre Goya, București, 1970; Robert Pinget, Graal-Pirat, pref. trad., București, 1972; Quinze poètes roumains, îngr. și pref. trad., Paris, 1990 (în colaborare); Michel Deguy, Poeme, București, 1995 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș, Virgil Mazilescu și Aurel Rău); Alexandre Kojève, Introducere în lectura lui Hegel, Cluj-Napoca, 1997; Jacques Derrida, Scriitura și diferența, pref. Radu Toma, București, 1998 (în colaborare cu Bogdan Ghiu); Ion Mureșan, Le Mouvement sans cœur de l’image, Paris, 2001
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]