6,536 matches
-
și simplu aruncați în brațele rușilor. Și, totuși, n-a lipsit o partidă boierească filoturcă, națională cum a numit-o Pompiliu Eliade, din motive care vor rezulta din examinarea obiectivelor politice țariste și a relațiilor româno-ruso-turce. Speranța românilor în abolirea dominației otomane, ca urmare a unui război fericit al Rusiei, nu se stinsese după campaniile militare din 1737-1739, ceea ce explică audiența pe care o aflau emisarii ruși în Principate. Cazul lt.-col. rus Carazin, trimis aici în ajunul războiului declarat în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au atins numărul de 12.000 de voluntari trimiși în armata rusă. Se cunoaște rolul pe care l-au jucat detașamentele de voluntari în cucerirea Bucureștilor, rolul lor și al regimentului de „husari valahi” în război. Dorința de înlăturare a dominației otomane înăsprită prin regimul fanariot și speranța în Rusia erau sentimente încercate de majoritatea populației, care nu avea posibilitatea să se scuture prin forțe proprii de un jug secular și încă puternic. Odată eliberarea de sub otomani ajunsă în faza de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
comună concludentă. A. D. Xenopol susținea că cererile erau de inspirație rusească și că, în timp ce moldovenii ținteau la menținerea autonomiei, muntenii înclinau către o încorporare totală la imperiu. N. Iorga afirma că acele cereri prevedeau detașarea completă de Poartă, protecția sau dominația Rusiei și că supunerea și jurămintele de credință față de țarină nu aveau un caracter național, ci creștinesc. Zinkeisen vorbea despre protecție și omagiu, iar E. I. Drujinina de adăugirea (prisovokuplenie) teritoriului Principatelor la acel al Rusiei. Și probele inadvertențelor istoriografice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asupra Moldovei și Valahiei, că ea lăsa la dispoziția Curții din Viena pentru a le da prințului creștin dorit de ea și căruia ea ar crede că acele provincii i-ar conveni, numai ca ele să nu fie deloc redate dominației Porții”. Această savantă îmbinare de imprecizie și confesiune țintea să facă generozitatea creștinească credibilă politicește. Semnificativ este că, în iunie 1771, Panin ar fi fost de acord cu cedarea doar a Olteniei către Austria, alternativă care apare și în varianta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau menținerea lor sub ocupație țaristă timp de 25 de ani. Cum acea condiție era sistematic respinsă, guvernul rus a declarat că țarina ar renunța la Principate dacă ele ar fi „recunoscute ca state libere și independente și absolut sustrase dominației Porții, și ea [țarina] dorește ca și Curțile din Viena și Berlin să garanteze acest articol”. Încă la 19 iunie 1770, von Solms îi comunica lui Friedrich al II-lea asigurarea că Ecaterina a II-a n-avea deloc intenția
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
retragere, dar va rămâne intransigentă în chestiunea Principatelor. În răspunsul amintit mai sus, ea a declarat referitor la independența Moldovei și Munteniei că era, de asemenea, „incompatibilă cu securitatea și liniștea statelor austriece ca cele două provincii să treacă sub dominația altui prinț, slab sau puternic, este totuna; căci, dacă el este puternic, această achiziție va spori considerabil puterea sa, va distruge echilibrul ca și liniștea Europei în general, și, mai presus de toate, cea a puterilor vecine [...], și dacă, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rupă” imediat cu Poarta, dacă va pretinde să ia asupra sa garanția lor. În septembrie 1770, regele trimitea la Petersburg propuneri de pace care prevedeau, între altele, restituirea către Turcia a Moldovei și Munteniei, „despotul” lor urmând să rămână sub „dominația turcă”. S-ar părea, deci, că regele abandonase ideea despăgubirii Poloniei (cât ar mai fi rămas din ea după împărțire) cu Principatele, ceea ce nu era așa, complicațiile care au însoțit sondajele și negocierile politice, repunând pe rol „nobila despăgubire”. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se încerca să se implice într-o măsură mai mare și în chestiunea orientală, să supravegheze evoluția evenimentelor, pentru a-și defini mai precis conduita, care nu va fi favorabilă emancipării naționale a Principatelor, în general a popoarelor aflate sub dominația sau stăpânirea otomană. Polonia și Imperiul Otoman erau cele două mari puteri, mari prin întindere și populație, dar structural în descompunere, care formau obiectul imixtiunilor și expansiunii vecinilor. Regele și diferitele grupări ale șleahticilor nu renunțaseră cu desăvârșire la vechile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fim cuprinși și în viitoarea vreme supt avtocratoriceasca mărire” (adresa clerului și boierilor moldoveni către Rumianțev). Asemenea idei nu au nici pentru istoricul de astăzi nimic șocant în ele, în condițiile unor inextricabile complicații politice, când dorința supremă era abolirea dominației otomane. Față de soliditatea și amplitudinea revendicărilor de independență și unire (un singur prinț pentru ambele principate), cererile de „stăpânire țaristă” apar ca un pandant, ca o reverență, ce se pierde în șirul de invocații ale drepturilor istorice la neatârnare sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
II-lea repudia ce nu putea lua, privirile sale rotindu-se asupra granițelor răsăritene ale Imperiului până ce se vor opri la nordul Moldovei. În privința Principatelor, în totalitatea lor, desfășurările ancoraseră adânc pe făgașul definirii condițiilor sub care puteau fi redate dominației otomane. Înainte de a se ajunge însă la fixarea bazelor păcii, n-au lipsit inserțiile cercurilor politice europene, mai mult sau mai puțin interesate în zonă. În martie 1774, marele hatman al Coroanei, Branicki, repeta Puterilor copartajante ale Poloniei propunerea mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar fi ridicată și produsul fiecărei lucrări n-ar fi înghițit în stare crudă în provincii, iar restul de Serai și vândut la mezat de creaturile sale...”. Bruck vorbește chiar de „izbăvirea”, de „salvarea” unei părți a Peninsulei Balcanice de sub dominația turcească, fără însă a se gândi la desființarea Imperiului Otoman. Dimpotrivă, el voia să mențină, să reînnoiască prin reforme, să „întărească moralmente” Turcia și să introducă în posesiunile otomane cultura apusului numai prin intermediul Austriei și Germaniei. După părerea sa, comerțul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
păstreze independența, care trebuie să fie o sarcină a întregii Europe”. Ele nu vor putea fi independente „chiar când vor ajunge la un înalt grad de cultură”, deoarece „nu alcătuiesc un tot compact; granițele lor disproporționate se află complet sub dominația unor state mai puternice pe toate punctele lor; și nicăieri ele n-au un centru natural de dezvoltare a administrației și a forței lor.... Așadar, pe de o parte, Principatele Române, ca de altfel și întreaga regiune balcanică aflată în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
astfel de popor era înfățișat de Stein drept „cuminte” și incapabil să dobândească unitate, independență și civilizație, iar teritoriul pe care-l locuia era socotit drept bogat, dar „gol” și bun de luat în antrepriză de burghezia austriacă. El exclude dominația unei singure puteri asupra regiunilor de pe cursul inferior al Dunării și recomandă soluțiile semnalate mai sus și care au la bază propunerile Austriei pentru conferința de pace de la Paris. Dar, expunând misiunea Austriei în Orient, el se contrazice, căci rolul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1859 se individualizează prin ceea ce am putea numi întâia împlinire viabilă, ireversibilă și nu mai puțin spectaculoasă, când românii preiau, pentru a nu o mai ceda, cârma propriului lor destin politic. Românii, ca și alte popoare aflate sub stăpânire sau dominații străine, viețuind sub scut opresiv sau european protector, au pus adeseori „piciorul în prag” cu scopul dobândirii eliberării. Pragul n-a fost însă depășit la noi cu succes și pentru totdeauna decât în 1859. Atunci, independența și desăvârșirea unității naționale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exagerată atunci a testamentarilor decedatei „Sfintei Alianțe”. 2. Pletora etniilor și națiunilor, în parte amalgamate prin înrădăcinări originare sau strămutări benevole ori silite, prin îndeletniciri sau servicii privilegiate (fanarioți, greci etc.), prelungirea (cu o durată necunoscută vreunei zone europene) a dominațiilor și stăpânirilor străine, amânarea dincolo de granița ce desparte secolul XIX de cel de al XX-lea a rezolvării construcției național-statale au făcut din sud-estul continentului un focar al instabilității și o sursă a ciocnirilor politico-militare. În procesul luptei pentru dobândirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o zonă de interes secundar, dacă nu chiar periferic. Acesta este însă un mod de a judeca nemulțumitor probat pentru că, deși Anglia și Franța prețuiesc mai mult, de pildă, Indochina (din motive cunoscute), decât teritoriile europene aflate sub stăpânirea sau dominația sultanului, după ce Rusiei i se aplicase un regim de carantină generos în urma războiului Crimeii, soarta coloniilor se decide în bună măsură prin tatonările și încercările de forță pe Continent. Or, bătrânul continent este în plină fierbere: Alexandru Caragheorghevici va fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rusiei, de la Nipru și Drina până dincolo de Vistula, până la Prut, Dunăre și Marea Neagră, de la Don și Volga, până dincolo de Caucaz, până la izvoarele fluviilor Oxus și Jaxartes, făcând din Rusia o țară mare, puternică și temută și deschizându-i calea spre dominația mondială”. Engels explică unele împrejurări ale tăriei și slăbiciunii politicii externe țariste: „În ochii publicului vulgar - patriotic, laurii victoriilor, ciocnirile succesive, puterea și grandoarea țarismului compensează cu prisosință toate păcatele lui, toate actele de despotism, nedreptatea și samavolnicia; înfumurarea șovinistă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asemenea, ar fi imperios necesară o revizuire a conceptelor. Nici un istoric serios n-a pus la îndoială faptul că Rusia a contribuit la slăbirea Turciei și, deci, în mod obiectiv la eliberarea popoarelor subjugate, dar la o eliberare numai de sub dominația otomană. Împrejurarea că, în cele din urmă, aceste popoare și-au cucerit independența, se datorează și neputinței Rusiei de a lua în stăpânire „punctele strategice” necesare apărării unor interese exclusive. În acea perioadă, problema greacă a constituit nodul crizei orientale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
influenței engleze și franceze la Constantinopol înspăimânta Petersburgul în ideea că ieșirea din Marea Neagră va trece din mâinile slabei Turcii în cele ale unui stat european puternic. La motivele de ordin economic se adaugă cele de ordin politic țintind la dominație, expansiune, eliminarea concurenților apuseni din „zona slavă și ortodoxă”. Așa cum a demonstrat-o, într-o manieră perfect convingătoare E. V. Tarlè, țarul credea că revoluțiile din 1848-1849 au slăbit toate statele, cu excepția Angliei. De aceea, el s-a gândit să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
parte integrantă din mișcarea Realității. Libertatea noastră constă în a intra armonios în această mișcare vie sau a o per-turba. Realitatea depinde de noi: ea este plastică. Putem răspunde mișcării realității sau îi putem impune voința noastră de putere și dominație. Responsabilitatea noastră este de a construi un viitor sustenabil în acord cu mișcarea globală a realității. 5. STÉPHANE LUPASCO ȘI GASTON BACHELARD UMBRE ȘI LUMINI Influența lui Stéphane Lupasco asupra culturii franceze este considerabilă dar, în majoritatea cazurilor, subterană. Inclasabil
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
amplorii propriei gîndiri filosofice a lui Fondane, dincolo de filosofia maestrului său, Leon Șestov. Admirația lui Fondane pentru filosofia lupasciană este indiscutabilă. Cu atît mai mare va fi exigența sa. Nu e o revoluție minoră cea care scoate gîndirea identității de sub dominația despotică a realului și o aduce, modest, spre împărtășirea gîndirii non-identității împreună cu victima sa [...] Nici una nici cealaltă nu reprezintă logicul care, după Lupasco, este singura relație dintre cele două. Avem aici o revoluție autentică ale cărei consecințe ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai degrabă adoptarea unor forme de rezistență legitime (pasive sau active) din partea opiniei publice. Dreptul represiv (opresiv) se referă la acele situații din istoria umanității în care dreptul a fost utilizat ca un instrument pentru impunerea forțată și abuzivă a dominației unor anumite clase, grupuri sau partide politice, încălcându-se cele mai elementare cerințe privind protecția drepturilor și libertăților fundamentale. 2.4. Normele morale și normele juridice asemănări și deosebiri Normele morale și juridice, în special cele care stabilesc obligații sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
activității mentale include și capacitatea de a ne distanța de ea și de a ne pune întrebări. Eu percep și mă aflu sub un impuls puternic de a crede. Dar mă pot îndepărta și detașa de acest impuls. Ieșit de sub dominația impulsului mă întreb dacă această percepție este un temei real în care să cred. Eu doresc și mă găsesc sub un impuls puternic de a acționa. Mă detașez, impulsul nu mă mai domină, și mă întreb dacă dorința este un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fie teatrală. Orice element de spectacol pe care îl mai cuprinde pedepsirea dobândește conotații negative, iar pedeapsa părăsește domeniul percepției cotidiene, tinzând să devină partea cea mai ascunsă a procesului penal. Dispariția suplicilor și a spectacolului este simultană cu slăbirea dominației asupra corpului. Spânzurătoarea, stâlpul infamiei, eșafodul, biciul sau roata rămân în istorie ca semne ale barbariei care a caracterizat pentru o bună perioadă de timp aplicarea pedepsei. La jumătatea secolului al XIX-lea dominația asupra corpului nu a dispărut în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a spectacolului este simultană cu slăbirea dominației asupra corpului. Spânzurătoarea, stâlpul infamiei, eșafodul, biciul sau roata rămân în istorie ca semne ale barbariei care a caracterizat pentru o bună perioadă de timp aplicarea pedepsei. La jumătatea secolului al XIX-lea dominația asupra corpului nu a dispărut în totalitate, unele pedepse precum munca silnică sau închisoarea fiind completate de raționalizarea alimentelor, privațiuni sexuale, loviri sau carceră, semn că pedeapsa se disociază greu de adaosul de durere fizică 71. Începând cu a doua
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]