5,649 matches
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SONATĂ PENTRU O STEA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cad din cer Stele domnești... Cad ca stropii ploilor de vară, În undă lumină îmbrăcând Trupul meu de așteptare... Pentru a câta oară ! Și voi cere stelei mele Să mă facă piatră albă Din râul cel rece; Își limpezește fața Și trece Ducându-te departe
SONATĂ PENTRU O STEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378626_a_379955]
-
publicat în Ediția nr. 2325 din 13 mai 2017. Aici, la Ruginoasa, istorie s-a scris; Unirea e aievea, dar încă mai e vis. Când s-a unit Moldova cu Țara Românească, Noi am ales pe Cuza în cinste să domneasca. Ne-a dăruit Unirea în zi de Ianuare, Când ne deschise calea spre România Mare. De-aceea noi pe Cuza aicea vrem să-l știm; E unul din strămoșii pe care ii iubim. Aici are mormântul ilustrul Voievod Care -a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
fi Să afli viitorul frumoasei Românii! Citește mai mult Aici, la Ruginoasa, istorie s-a scris;Unirea e aievea, dar încă mai e vis.Cand s-a unit Moldova cu Țara Românească,Noi am ales pe Cuza în cinste să domneasca.Ne-a dăruit Unirea în zi de Ianuare,Când ne deschise calea spre România Mare.De-aceea noi pe Cuza aicea vrem să-l știm;E unul din strămoșii pe care ii iubim.Aici are mormântul ilustrul VoievodCare -a schimbat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Ta pronie-mi va aduce. Fă voia Ta, în mine, să sălășluiască Ceea ce-Ți cer, de multe ori, e vorbă-n vânt Folositoare unui trup, ce va sfârși să putrezească Dă-mi doar, ce-Ți cer, în rugăciunea Ta domnească, Precum în cer, așa și pe pământ! Și milostiv fii Doamne, neputinței mele În ceruri, pune-mă, de-a dreapta ca să stau Înfrânge-mi trupul, cu povara crucii grele Iar sufletul, îngreunat de fapte rele, Tu, mântuiește-l , și de vreau
DĂ ,DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378907_a_380236]
-
Încă din 1343, Bogdan a ajuns la „scârbă” cu Ludovic cel Mare, regele Ungariei - cum zic scrierile - Din cauza conflictului degenerat în dușmănie, Bogdan se văzu obligat să părăsească Maramurășul și în 1359 se hotărăște să treacă în Moldova, unde scaunul domnesc rămăsese liber, prin moartea lui Sas. Acestuia trebuia să’i urmeze fiul său, Balc sau Baliță, dar Bogdan îl sili prin luptă să’i cedeze locul. Ludovic, voia să’l restabilească pe Balc, dar interveni Bogdan care reușind să’l
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
noctambuli se roteau pe la havuz împinși de inerții rătăcitoare, alungați de paznicul piațetei. Între aceștia se-nseila tot mai des unul ce nedumerea prin aspect și a cărui vestimentație parcă avertiza că e ferice, că nu-și mai dorește nimic peste domneasca-mplinire. Aroganța emanată îl înfășura ca un halou, separându-l absolut de oricine, îndepărtându-l umilitor chiar și pe gardian... Și-ntr-o noapte, specimenul, unic plimbăreț atras de forțe oculte, trecu lucrătura de piatră delicat sculptată a ghizdului fântânii
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
Mama Celui care va fi prigonit Pentru a Sa vină că mult ne-a iubit Știu că-i o poveste fără importanță Pentru cei ce-o știre e ca o prefață Răsfoită-n grabă, timpu-i prețios, Nu și pentru-acela din Domnescul os. Dacă n-ai citit știrea pân la cap, Nimic n-ai pierdut; doar un bob de mac. https://youtu.be/zZ4ulvc5iRU Referință Bibliografică: Povestea campului cu maci - poem in duet - Cristina Deleanu & George Mihaita / Ilie Marinescu : Confluențe Literare, ISSN
CRISTINA DELEANU & GEORGE MIHAITA de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380361_a_381690]
-
vâltoarea luptrei pentru Renașterea Națională de către Vasile Dobrogeanu... Vasile Dobrogeanu - un Om, un Destin, un Tornado intru stăvilirea Râului dușmanilor noștri... S-a născut în 1956 la Copăceni, lângă Bălti - sat menționat documentar încă în sec. XV într-o gramotă domneasca a lui Petru Vodă Aron în care locuitorii satului erau scutiți de anumite obligații pentru serviciu militar și devotament Domnului Țării Moldovei. Dragostea pentru tot ce este legat de istorie, de plaiul natal, de obiceiuri și tradiții, de neam și
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
toți cei ce dezbină să iubească-nvăța-va - din nou - fiecare... ...e-un vis de nerod și-nșelare de sine? păcat oar' să fie dorirea de bine...? GLUME DIN VIS... ascultă - ascultă-aurirea de vești: în poieni mugesc iarăși toți zimbrii domnești! venit-a dreptatea! - ieșiți la ferești! ...ucigașule sfetnic - un' te pitești? venit-a dreptatea! - voievozii-n cutremur Moșia vor iarăși s-o ia-n stăpânire sfânt cerul s-aducă din fundul de vremur': Lumina și Crezul zidesc noua fire! vai
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
S-aducă pe rând onoruri? Nu mie cel muritor, Nici la-ntreaga omenire, Ci acelui Ziditor Croitor de nemurire. De aceea am să pun În croiala vieții mele, Iubirea ce o adun Din îndepărtate stele Unde stă pe-un jilț domnesc Cela ce cu mâini întinse M-a-nvățat să dăruiesc La rându-mi făclii aprinse, Ce vor lumina peren Fie ziuă, fie noapte Peste un fertil teren Dătător de fructe coapte. Citește mai mult Croitorul de onoruriDin emoții de-aș
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
toate ac¬tele martirice și viețile sfinților mucenici subliniază în același ton miezul ritualului liturgic al Euharistiei, mulțumirea și împărtășirea. în martiriul mucenicilor scilitani citim că "toți au zis: mulțumim lui Dumnezeu. Și astfel, împreună, s-au încoronat cu martiriul domnesc cu Tatăl și cu Fiul și cu Sfântul Duh, în vecii vecilor". Prin urmare, Taina lui Iisus Hristos și a Bisericii Sale se împlinește în Taina Euharistiei, a jertfei, a muceniciei și a martiriului, din care și de la care noi
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
ale unor tablouri votive ale domnitorilor români Radu Paisie, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, remarcându-se, în mod deosebit, prezența îngerului sau direct a lui Iisus Hristos ca dovadă a învestirii divine a domnitorului. În timpul intervenției turcești în actul încoronării coroana domnească a fost înlocuită cu o cucă, căciulă împodobită cu pene de struț și pietre prețioase. Schimbări și mai mari s-au remarcat în timpul încoronării regilor români din dinastia de Hohenzollern. Primii doi regi nu au beneficiat de actul mirungerii, deoarece
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > IERTAREA - REGULA DE AUR A CREȘTINISMULUI, Autor: Miron Ioan Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iisus Hristos în Rugăciunea Domnească, subliniază un aspect decisiv în relația omului cu Dumnezeu și în relația omului cu ceilalți semeni ai săi. Este vorba, desigur, despre puterea, bunăvoința, disponibilitatea de a ierta greșelile, fărădelegile, erorile, ofensele pe care ți le aduce aproapele, pentru ca la
REGULA DE AUR A CREŞTINISMULUI, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381108_a_382437]
-
Schimonahia Sf. Teodora-Munții Sihlăi, sec. XVII-XVIII; Schimonahia Nazaria, M-rea Văratec (+1814); Schimonahia Filoteia (mama Sf. Ier. Calinic), M-rea Pasărea-Ilfov, sec XVIII-XIX; Cuv. Xenia Schimonahia, M-rea Agapia-sec. XVIII-XIX; Schimonahia Olimpiada, fondatoarea M-rii Văratec (1757-1842); Schimonahia Safta Brâncoveanu, odor Domnesc, călugărită cu mama ei Elisabeta, soția caimacanului Moldovei-Teodor Balș, M-rea Văratec (1776-1857); Schimonahia Tavefta Ursache, M-rea Agapia (+1883); Surorile Schimonahii: Fevronia (+1895), Sofia (+1897) și Olimpiada Iurașcu (+1902) mătușile după mamă ale poetului Mihail Eminescu, M-rea Agafton-Botoșani
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
se înalță din putere în putere și că pune suișuri în inima sa.”( Monahia Platonida-ex Doamna Despina Milița, soția Sfântului Domnitor Neagoe Basarab, Măria Sa, Neagoe Basarab. Însemnările Monahiei Platonida Doamna Despina a Țării Românești. Schitul Ostrov, 1551) Urmând tradiția Vlăstarelor domnești, ce au urmat Calea Împărătească a lui Hristos, pințesa și țarina Teodora, fiica lui Basarab cel Mare și soția țarului Alexandru al Bulgariei, devenită Monahia Teofana, Doamna Rada, soția lui Vlad Călugărul, mama lui Radu cel Mare, călugărită sub numele
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
neamul Buzeștilor, reputația Drăgășanilor pentru vinurile expuse la Bordeaux, învățământul ampretat de tradiția Liceului Carol I, din Craiova etc., dau eroului o deschidere fastă. Procesul de modernizare a societății se simte în pulsul vieții târgurilor din preajma Craiovei, a vechii cetăți domnești Râmnicu-Vâlcea, a satelor din împrejurimi care, purtau pecetea mulțimii de încercări prin care le-a trecut istoria. Autorul actualizează evenimente, oameni, așezări, edificii, realizând cu acest prilej adevărate pagini monografice încălzite de trăirea afectivă a celui ce se simte vlăstar
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
Moromete moldovean.) *** Patria încape și într-o propoziție. Dacă vorbele care o cuprind sunt rostite în limba celor care simt Patria. * Patria nu e un cuvânt, ci o sumă de cuvinte. În cuprinsul sumei, cuvântul Mama stă pe un tron domnesc. * Apatrizii nu sunt doar oameni fără Patrie, ci și fără mamă. Mai mult decât orfani. * Pe parcursul vieții, omul are o sumedenie de motive să se supere. Între ele însă nu se află niciodată Patria. * Țara e mai puțin decât Patria
PATRIA, ÎN ZECE REPREZENTĂRI PERSONALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381274_a_382603]
-
sânge-al curățimii har.Dr, Ioan Miron medic primar de familie și doctor în științe medicale, tatăl... XV. IERTAREA - REGULĂ DE AUR A CREȘTINISMULUI,, de Miron Ioan, publicat în Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016. Iisus Hristos în Rugăciunea Domneasca, subliniază un aspect decisiv în relația omului cu Dumnezeu și în relația omului cu ceilalți semeni ai săi. Este vorba, desigur, despre puterea, bunăvoință, disponibilitatea de a ierta greșelile, fărădelegile, erorile, ofensele pe care ți le aduce aproapele, pentru că la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
de către Domnul Iertării și al Iubirii. Dacă în relația noastră cu Dumnezeu obișnuim să pretindem, să cerem cu insistență, să imploram iertarea la timpul potrivit, ca Dumnezeu să uite ofensele pe care i ... Citește mai mult Iisus Hristos în Rugăciunea Domneasca, subliniază un aspect decisiv în relația omului cu Dumnezeu și în relația omului cu ceilalți semeni ai săi. Este vorba, desigur, despre puterea, bunăvoință, disponibilitatea de a ierta greșelile, fărădelegile, erorile, ofensele pe care ți le aduce aproapele, pentru că la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
au ivit. Să fi fost tot acest chin al sfârșitului de existență singura variantă mântuitoare la ieșirea din scena teatralo-mundană a unui actor cu vocația trăirii isihaste precum GEORGE CALBOREANU?!... Dumnezeu-Fiul parcă murise pentru el o dată cu ultima vibrație a rugăciunii domnești din ”Apus de soare”. De regulă, multitudinea conotațiilor dramatice, care însoțesc cea din urmă secvență temporală a destinului individual uman, nu reprezintă un simplu semn distinctiv al neputinței biologice firești, ci ele au darul de a muta radical coordonatele axiologice
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
în: Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Cînd va duhni și sila ca varza în butoaie și-or să se ude-n stradă batistele cu spirt, va izbucni ca floarea speranța din gunoaie, vor chefui fantome domnești în orice birt. Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă, să calci de dimineață și cu noroc pe el, ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă, cînd o să-i iasă dama de pică din inel. Și
FIŞA DE CADASTRU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380957_a_382286]
-
ultimei nopți de iubire“ dintre Alexandru Ioan Cuza și prințesa Maria Catargiu-Obrenovici, noapte în care «căpitanul Costiescu» și un grup «de șase sau șapte bărbați în uniformă», „înarmați până-n dinți“, la 23 februarie 1866, dau buzna în dormitorul din Palatul Domnesc, obligând pe Alexandru Ioan Cuza să semneze actul abdicării) și Ieșirea de serviciu (firește, capitol „de închidere romanescă“, relevând „un prizonier“, Alexandru Ioan Cuza, scos din Palatul Domnesc pe ușa „amploiaților mărunți și a slugilor“, urcat apoi într-o berlină
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
până-n dinți“, la 23 februarie 1866, dau buzna în dormitorul din Palatul Domnesc, obligând pe Alexandru Ioan Cuza să semneze actul abdicării) și Ieșirea de serviciu (firește, capitol „de închidere romanescă“, relevând „un prizonier“, Alexandru Ioan Cuza, scos din Palatul Domnesc pe ușa „amploiaților mărunți și a slugilor“, urcat apoi într-o berlină și trimis în exil, chiar din statul modern întemeiat de el, România, după cum încă se mai știe, în Heidelberg-Germania, unde și-a aflat obștescul sfârșit la 15 mai
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
în mâinile marilor puteri...!“», p. 13) - spre „a se elibera“ demn din „labirintul“ celor trei imperii - recurge la „soluția ultimă“, aceea de a-și trage o „rafală de gloanțe în cap“, cu carabina din „panoplia-i regală“, împroșcându-și «creierii domnești» (p. 20) pe pereții încăperii palatului său, aflat «nu departe de Paris», desigur, rămâne pentru Alexandru Ioan Cuza, poate, cel mai important purtător de peceți providențiale (supra). Tipologic, văduvă îndurerată este doamna Leroi, „soția de Paris“ pentru cei unsprezece ani
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
trecând prin toate gradele: de la sublocotenent, grad ce-l deținuse, ca rezervist, aproape 20 de ani, până la colonel» - p. 44). Pentru „regele“ / „Domnul“ României, Alexandru Ioan Cuza, „grijile“ Țării / Poporului său Valah au stat mai totdeauna înaintea „grijilor“ de Casă Domnească, Rosettesc-Boierească; este, mai mult ca sigur, cel mai iubit „rege“ / „Domn“ al Pelasgimii > Valahimii din toate „istoriile“: «Cuza se plimbă călare, fără pază, pe străzile Capitalei, nu doar pe bulevardele din centru, ci și pe ulițele din mahalale» (p. 202
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]