2,129 matches
-
Ediții: Panait Istrati, Chira Chiralina, pref. edit., București, 1982, Viața lui Adrian Zograffi, pref. edit., București, 1983, Le Pèlerin du coeur, Paris, 1984. Traduceri: Panait Istrati, Artele și umanitatea de azi, București, 1936, În lumea Mediteranei, I-II, București, 1936, Domnița din Snagov, București, 1937, Mihail, București, 1939, Ciulinii Bărăganului, pref. Perpessicius, București, 1942 (în colaborare cu autorul), Haiducii, București, 1943, Pentru a fi iubit pământul, introd. Al. Oprea, București, 1969, Neranțula, pref. Apostolis Monastirioty, București, 1970, Cum am devenit scriitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
unde îl are ca profesor pe I. M. Rașcu, și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1925. Funcționează ca profesoară la diverse licee din Râmnicu Sărat, Craiova, Sibiu (unde revine în câteva rânduri la Liceul „Domnița Ileana” și unde face parte din gruparea Thesis), Bacău, Ploiești, iar în 1969 se stabilește la București. Debutează cu poezie în 1926, la „Floara soarelui”, colaborând ulterior la „Viața literară”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Sibiul literar”, „Adevărul”, „Curentul”, „Falanga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
în colaborare cu Gr. Tatus); Th. Mann, Doctor Faustus, pref. I. Ianoși, București, 1966 (în colaborare cu A. I. Deleanu); Panait Istrati, Opere alese-Oeuvres choisies, ed. bilingvă, îngr. și pref. Al. Oprea, I-VI, la vol. VII-IX (în colaborare), Bucuresti, 1966-1984, Domnița din Snagov, București, 1971, Haiducii, București, 1971, Chira Chiralina, cu ilustrații de Mircea Dumitrescu, București, 1973, Ciulinii Bărăganului, București, 1977. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 100-105; Damian, Direcții, 101-115; Simion, Orientări, 250-259; Ardeleanu, Însemnări, 74-99; Oprea, Mișcarea, 141-150; Regman, Cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Crini albi și roșii, 1917, Mozaic bizantin, 1918, Versuri, 1921). Poza pe care o cultivă multă vreme „harpistul” este aceea a unui trubadur nefericit, care își înstrunează, iar și iar, „liedul” afectuos, serenada palpitând de implorări, trista romanță, sub ferestrele „domniței” din impenetrabilul castel medieval. E un veac galant, de imagini vaporoase, în care marchize, prințese, cavaleri se înfiripă în diafane fulgurații. Și, brusc, din această lume de grații un salt în antica eră, unde delicatețea și toată gestica supravegheată, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
multicolore, cu clovni, domnișoare și domni cu papion, ocupând suprafața pânzei fără nici un reper spațial constrângător, într-o viziune ce tinde, în fond, doar să ilustreze lumea, nu să o ordoneze. Personajele de basm pot avea însă și inițiative ciudate, domnița adormită poate fi plasată în mijlocul mării, iar prințul poate veni tocmai dintr-un nor să o salveze din somnul adânc - semn al unei personalizări a motivelor tradiționale în plastica Doinei Hlinka. Mai puțin exuberantă în paleta coloristică, pictorița pare să
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
VĂCĂRESCU, Nicolae (1785 - 12.X.1825, Brașov), poet. Este fiul poetului Ienăchiță Văcărescu din cea de-a treia căsătorie a sa, cu domnița Ecaterina Caragea, și frate, după tată, al lui Alecu Văcărescu. A primit în casă o educație îngrijită, grecească (avându-l profesor pe Lambros Fotiadis, mulți ani directorul Academiei Domnești din București) și franțuzească. Viața acestui vlăstar vitregit de natură al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
mult nevoie de ele. Articol. - Din același motiv caritabil, dau și las moștenire Părintelui Camplin, senior, întreaga mea smerenie. Dlui Burgum toată prozodia și gramatica mea, și de asemenea o jumătate din modestia mea; cealaltă jumătate [o dau] oricărei tinere domnițe care poate dovedi, fără a roși, că vrea această prețioasă marfă. [Orașului] Bristol [dau] tot spiritul meu și caracterul meu dezinteresat, bunuri la pachet necunoscute pe cheiul său de pe vremea lui Canning și Rowley! (E-adevărat, un domn caritabil, unul
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în general celor de la sărbătoarea anuală din Biroul Prefectului, mai ales consilierilor orășenești. Articol. - Dau și las moștenire Dlui Matthew Mease un inel de doliu cu acest motto, "Vai, sărmanul Chatterton!" cu condiția să plătească pentru el. Articol. - Las tinerelor domnițe toate scrisorile pe care le-au primit de la mine, asigurîndu-le că nu trebuie să le fie frică la apariția duhului meu, căci nu mor pentru nici una dintre ele. Articol. - Las toate datoriile mele, toate cele nici cinci lire, pentru plata
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
s-apară, cele ce viața o păstrează; Iar vijeliile muginde hăcuiască cerurile". Voi rîușoare lin lucind, încetați să curgeți, Ori lunecați, umflate cu o moarte certă și otravă". "Voi comete livide, dați foc la cerurile populateCăci - -mîța cea roșcată a domniței Betty a murit". The consuliad, an heroic poem / Consuliada, un poem eroic - "excrementele statului"; "zilele degenerate"; "ticăloșiile statului"; "un titlu l-a făcut infam de măreț"; "Sclav la sclavi venali; unealtă a uneltelor". Elegy / Elegie - "umbră solitară"; "Contemplație crepusculară"; "adăpost
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
de relația dintre E. A. Poe și D. G. Rossetti: primul ne oferă o imagine adînc nocturnă-htonică în The Raven / Corbul (1848), iar cel de-al doilea o imagine inversată, adînc solară-uraniană (deși cu unele elemente ironice), în The blessed Damozel / Domnița cea slăvită (1850). Clare i-a răspuns astfel lui Chatterton în contrast, printr-o afirmare debordantă a viului, a vieții, ajungînd să vorbească de pămînt în termenii a ceva "mai mult decît raiul". Și anume, în poemul Decay / Decădere, Clare
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Adevărul de o parte. Direct fost-am purtat napoi în vremuri de demult, Cînd Canynge încă era-nfășurat în pat de carne, Și-am văzut toate acțiunile ce fost-au înainte, Și-întregul sul al Sorții s-a desfășurat". - "noapte sumbră"; "Domnița lui, sinele-i secund, își dădu răsuflarea, / Cătînd viața cea veșnică și lumina nesfîrșită, / Și-așa fugi de la preabunul Canynge; mare greșeală-a Morții!"; "biserica Redcliffe (oh, lucrare-a mîinii cerului, / Unde Canynge se-arată ca unealtă!)". The parliament of
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Oreste Tafrali, IIȘ, 1937, 22; Neculai Grigoraș, Viața și opera profesorului O. Tafrali, „Opinia”, 1937, 9 177; Emil Condurachi, O. Tafrali, IIȘ, 1937, 24; Marin Vătafu, Oreste Tafrali, GR, 1937, 11-12; Gheorghe I. Brătianu, Învățatul Oreste Tafrali, IIȘ, 1938, 5; Domnița Ștefănescu, Oreste Tafrali - prozator, TMS, 1973, 23; Ștefan Bujoreanu, Despre activitatea lui Oreste Tafrali, AIX, 1976, 255-230; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 9-24; Kalustian, Simple note, III, 80-84; Rusu, Membrii Academiei, 517; Dicț. scriit. rom., IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
nu se va despărți de tradiționalismul în formula promovată la „Gândirea”. Pictura de gen din Troița și Hora continuă în Timp sonor, odată cu regăsirea satului natal și a icoanelor copilăriei. Versurile din Acolo sus, steaua celebrează elegiac iubirea dintotdeauna pentru Domnița, soția sa, lângă care a trăit patruzeci de ani. G.-V. a tradus din Carducci (Boul) și D’Annunzio (Secerișul), dar și din Baudelaire, Verlaine, Valéry. SCRIERI: Drum lung, Craiova, 1928; Amvonul de azur, București, 1933; Privighetoarea oarbă, București, 1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
the Duchess, în Chaucer and His Poetry, Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1915, p. 37, text disponibil la adresa http://www.athensams.net., iunie 2007. (trad. n.) 633 Alciona este un model de donna angelicata, portretizată superlativ de către poet în text: „domniță preastrăluce”. Suferă nespus văzând că soțul ei plecat departe pe mări nu se mai întoarce, ajunge chiar în pragul nebuniei, se roagă Junonei, care i-l trimite pe Ceyx în vis, pentru a-și mărturisi singur dispariția din rândul celor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să se raporteze: „Eu o asemui c-o făclie/ Din care toți lumină vie/ Luau din plin făr’ s-o micească./ Purtare-aleasă și crăiască/ Aveandrăgita mea domniță;/ și orișicine-avea putință/ Să-nvețe-a se purta ca ea,/ Privind-o 657 Ibidem, p. 57. 658 Ibidem. 659 Ibidem. 660 Ibidem. 661 Ibidem, p. 59. 662 Ibidem, p. 60. 663 Ibidem. 182 numai, doar să vrea.”664 Nu doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
au fecioare,/ și să te-nalțe, după ce cumplit/ În Roză sau Cresida te-a hulit.” Alceste este, prin apariția sa serafică, o donna angelicata, oferind protecție, călăuzind pașii condamnatului, izbăvind de orice învinuire sau pedeapsă: „Amor, ducând de mână o domniță/ În verde strai ca frunzele de viță./ Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-i lucrul cel mai nalt pe lume.”827 Aurel, văzând demnitatea cavalerului de a-și ceda soția, precum și durerea Dorigenei, renunță la dragostea sa: „Mai bine ne-mplinire vreau și chin,/ Decât iubirea voastră s-o dezbin./ Eu te dezleg, domniță, pe vecie/ De tot ce mi-ai făgăduit tu mie,/ și te dezleg de orice jurământ/ Ce mi te leagă pe acest pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o poziționase îndrăgostitul Troil, în acela mundan, mult mai veridic. La începutul poemului nu știm mai nimic despre ea, cu excepția faptului că este încântătoare, frumoasă ca un înger, o creatură legată indiscutabil de spațiul celest: „Cresida o chema pe-acea domniță,/ Iar după gândul meu, în Troia toată/ Mai gingașă nu se afla ființă:/ Frumusețe de pe alt tărâm, ciudată,/ Încât părea a fi din veci sculptată/ Întru desăvârșire îngerească,/ și pogorâtă să ne umilească.”967 Produce asupra celor din jur o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Robertson and Company Ltd. Soare, Sorina. 2004. "La construction du système partisan roumain entre sorties et entrées imprévues". Studia Politica. Revista română de știință polítică 4 (1): 77-104. Stoica, Stan. 2007. România după 1989. O istorie cronologică, București: Meronia. Ștefănescu, Domnița. 1995. Cinci ani din istoria României. București: Mașina de scris. Ștefănescu, Domnița. 1998. Doi ani din istoria României. București: Mașina de scris. Tsebelis, George. 2000. "Veto players and institutional analysis". Governance: An International Journal of Policy and Administration 13(4
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
roumain entre sorties et entrées imprévues". Studia Politica. Revista română de știință polítică 4 (1): 77-104. Stoica, Stan. 2007. România după 1989. O istorie cronologică, București: Meronia. Ștefănescu, Domnița. 1995. Cinci ani din istoria României. București: Mașina de scris. Ștefănescu, Domnița. 1998. Doi ani din istoria României. București: Mașina de scris. Tsebelis, George. 2000. "Veto players and institutional analysis". Governance: An International Journal of Policy and Administration 13(4): 44-474. White, Stephen, Judy Batt, Paul G. Lewis. eds. 2007. Developments in
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Roșca, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1957, vol. 1. 35. Voltaire, Secolul lui Ludovic al XIV-lea, traducere de Alexandru George, Editura Minerva, București, 1983. Bibliografie critică 36. Arnaiz, Palmira; Ionescu, Andrei; Vîscan, Silvia; Patrașcu, Ioana; Dumitrescu, Domnița; Istoria literaturii spaniole secolele XVIII, XIX și XX, vol. II, București, 1975. 37. Auerbach, Erich, Mimesis, în românește de I. Negoițescu, Editura pentru literatură universală, București, 1967. 38. Avădanei, Ștefan, Dezvoltări complementare: poeți-critici americani din secolul al XX-lea, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
impertinences that have been said about us.") 179 Ion Constantinescu, op. cit., p. 64. 180 J.G. Robertson, op. cit., p. 93. 181 Muratori, Despre poezia italiană desăvârșită în Clasicismul, vol II, p. 326. 182 Palmira Arnaiz, Andrei Ionescu, Silvia Vîscan, Ioana Pătrașcu, Domnița Dumitrescu, Istoria literaturii spaniole, secolele XVIII, XIX și XX, București, 1975, vol. II, p. 878. 183 Apud J.G. Robertson, op. cit., p. 223. ("a complete, exact and perfect treatise on Poetics, from which the public may finally recognize, by the light
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
and to raise it to such a degree of perfection that it may not have to envy other nations, not to fear their criticism") 185 Cf. J.G. Robertson, op. cit., p. 222. 186 Palmira Arnaiz, Andrei Ionescu, Silvia Vîscan, Ioana Pătrașcu, Domnița Dumitrescu, op. cit., p. 880. 187 Henri Peyre, op. cit., p. 47. 188 Paul Hazard, Gândirea europeană în secolul al XVIII-lea, pp. 211-212. 189 Neagu Djuvara, Între Orient și Occident Țările Române la începutul epocii moderne, Editura Humanitas, București, 2002, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
face dragoste: "La lumina lămpilor, sub baldachinul de mătase vălurită, du-te-vino, împunsături și izbituri: unul dă repezit din brațe, cealaltă își ridică "lotușii de aur". Unul piuie ca grangurul, cealaltă gângurește ca o rândunică: parc-ar fi prințul Junrui cu domnița lui, Yingying, sau, mai bine, Song Yu la întâlnirea-i de taină cu zeița. Își șoptesc la ureche jurăminte mai adânci decât marea, făgăduințe mai veșnice decât muntele. Ca o albină sau un fluture beat de iubire, el nu e
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
e nici pe departe o fecioară inocentă, ci, după propria mărturisire, „bătrână și obosită”: un dublu feminin perfect al lui Marlowe. Toate acestea nu anulează starea de celibat a lui Marlowe: un celibat pe cât de... perpetuu, pe atât de precar. „Domnițele în primejdie” nu sunt, cum spuneam, chiar personajele imaculate, ireproșabile, neajutorate din literatura tradițională. Din acest punct de vedere, romantismul și cavalerismul lui Chandler sunt cât se poate de prost plasate. De aici nu rezultă că aceste trăsături sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]