2,584 matches
-
acest dorobanț ar fi procedat altfel cu alienatul decât proceda cu delincvenții de drept comun. Despre transportul acestora, al delincvenților, aflăm că se făcea astfel: "Ras pe jumătate și cu gâtul prins în lanțuri, deținutul era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde gardianul și osânditul petreceau împreună, pe cheltuiala acestuia, care, la rându-i, își procura banii din cerșitul prin piețele și ulițele pe care era purtat. În condițiile amintite, istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alarmându-l deja pe I.A. Cantacuzino, care-l acuză că se străduia să facă din ziar "un organ personal de presă". În realitate, poetul voia o presă pusă exclusiv în slujba intereselor națiunii. Anunțata campanie se declanșează cu articolul Dorobanții, apărut în nr. din 30 decembrie 1877. Eminescu este indignat de starea în care se întorceau de pe front ostașii, în zdrențe și vlăguiți de foame: Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
statului român, în cârdășie cu A.M. Warszawski ("ilustrul"), intermediar între organele administrative românești și comandamentele armatei rusești. Banii publici se scurgeau în nisipul acestor impostori, în vreme ce armata se găsea într-o stare dezolantă, cum o prezenta și Eminescu în articolul Dorobanții, dar nu numai. Poetul compară pagubele aduse de "afacerea MihălescuWarszawski" cu faimoasa "afacere Stroussberg" în căile ferate. Cu ajutorul corespondentului la Timpul, N.T. Moldoveanu, Eminescu declanșează un adevărat război mediatic împotriva oneroșilor, care-și atrăseseră de parte-le și o bună
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
anului 1942 am început să învăț la Școala Normală „Al. Vlahuță" din Șendricenii Dorohoiului, la școala cunoscutului cărturar și om de cultură C.N. Iancu, având ca țel declarat să mă fac învățător și să mă întorc în satul meu natal, Dorobanți, din ținutul Botoșanilor. Evenimentele istorice care s-au petrecut în intervalul de timp până la absolvire au permis radicalizarea idealului meu profesional. A apărut dorința și posibilitatea de a continua studiile în învățământul superior și de a deveni profesor, fapt împlinit
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de maniere pot dobândi elevii de la un asemenea educator! Cei ce răspund de destinele învățământului și au abilități de control și de decizie trebuie să ia măsuri drastice în asemenea cazuri nefericite. LICEENII Satul în care am venit pe lume, Dorobanți, aparține comunei Nicșeni, situată la nord-est de municipiul Botoșani, reședință de județ. Statorniciți pe acele meleaguri pe la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea, dorobănțenii își întemeiau gospodării trainice, cu familii numeroase, își lucrau cu hărnicie și dragoste puținul pământ pe care îl
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lor în rând cu cele ale învățătorilor, preotului, țârcovnicului sau ale boierului. Neavând alte posibilități de a face bani decât din vânzarea roadelor pământului, susținerea unui copil de țăran la liceu reprezenta un efort considerabil pentru întreaga familie. Și totuși, Dorobanții se număra printre satele cu un mare număr de liceeni, față de altele, ai căror locuitori erau poate mai înstăriți. Era, cred, meritul cadrelor didactice care, muncind cu tragere de inimă, pregăteau bine copiii și îi îndemnau pe săteni să-i
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care, muncind cu tragere de inimă, pregăteau bine copiii și îi îndemnau pe săteni să-i dea la învățătură mai departe. Acest context favorabil a făcut ca la un moment dat să existe într-un sat relativ mic, cum era Dorobanții, un număr de peste 30 de elevi la licee teoretice, la liceul comercial și la școala normală. Dacă-mi amintesc bine, numai la aceasta din urmă eram vreo zece elevi, aparținând aceleași generații. Îmi place să cred că satul meu era
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
din urmă eram vreo zece elevi, aparținând aceleași generații. Îmi place să cred că satul meu era unul dintre puținele care, în acea vreme, dădea un număr atât de mare de intelectuali. Pe atunci, principalul drum de legătură a satului Dorobanți cu orașul era desfundat în anotimpurile cu ploi și căruțele intrau în glod până la butuci, ceea ce făcea ca deplasarea sătenilor la oraș să se facă mai mult pe jos. Dacă plecai cu unu, două ceasuri înainte de ivirea zorilor și dacă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
la liceul comercial, plecat și el în lumea drepților, am convenit să mergem cu uratul la prietena mea, Virginica Armașu din Dorohoi, aflată în vacanță la unchiul ei, un bogătaș care locuia într-un sat la vreo șapte kilometri de Dorobanți. A fost o hotărâre soră cu nebunia, luată probabil sub influența vinului și a prostiei, pentru că drumul până acolo, peste câmpuri înzăpezite, trecea pe lângă o pădure de unde ne au dezmierdat auzul urletele unor lupi, iar familia Vornicu din Dimăcheni, unde
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
un copil în luna mai, iar alt copil în noiembrie, din același an. Nu s-a observat de nimeni că nici la înfățișare el nu părea de 20 de ani. Dar evidența matriculară a căpitanului Matei Eminovici din regimentul 32 Dorobanți Mizil, reprodusă în fotocopie de Augustin Z. N. Pop163, arată fără posibilitate de tăgadă: 1852, noiembrie 20 născut; 1872, octombrie 20 soldat; 1873, mai 4 caporal; 1873, decembrie 10 sergent etc., fără nici un fel de școală militară, pentru a lua
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
D-voastră, sunt deplin convins că-n cel mai scurt timp posibil voi primi răspuns exact de la Dumneavoastră și veți îndatora prin aceasta și pe Servul Dumneavoastre, Locot. Eminovitz. Adresa Lt. Eminovici Comandantu Comp. I din al 9-lea de Dorobanți, Casarma Aslan în R. Sărat." Pe această scrisoare, Maiorescu a făcut următoarea adnotare în N. B.: "I-am răspuns, a venit în București, a luat din vechia locuința a lui Mih. Em. un ceasornic de aur, rămas în păstrare acolo, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a copiilor pe ani întregi, devenind astfel mult mai rău dintre dac-ar fi rămas iobagi”. În aceste condiții „obligativitatea învățământului primar e curată iluzie. Avertismentele rămân hârtii, amendele, o ficțiune, frecventarea școalelor, peste putință. Dacă însă copiii, constrânși de dorobanți, ar veni la școală, ei vin desculți, cu capul gol și astfel îmbrăcați, încât frecventarea regulată a școalei i-ar costa viața... Prin urmare cauza relei frecventări nu este aversiunea poporului nostru contra școalei, ci sărăcia” (Eminescu, 1977b, p. 19
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
luat măsuri de organizare de apărarea a României. A fost decretată mobilizarea armatei și a gărzii civile. Forțele armate române numărau în total 120 000 de oameni, din care 58 000 reprezentau forța operativă. S-au organizat noi regimente de dorobanți și baterii de artilerie. Unitățile militare au fost dispuse în sudul țării pentru a preveni orice incursiune otomană peste Dunăre. La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții și a început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
luat măsuri de organizare de apărarea a României. A fost decretată mobilizarea armatei și a gărzii civile. Forțele armate române numărau în total 120 000 de oameni, din care 58 000 reprezentau forța operativă. S-au organizat noi regimente de dorobanți și baterii de artilerie. Unitățile militare au fost dispuse în sudul țării pentru a preveni orice incursiune otomană peste Dunăre. La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții și a început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a cortegiului istoric, de care părea tot așa de mândru ca de uriașa fabrică de pe malurile Bistriței (fabrica Letea, n.n.)”. La același eveniment au participat și 80 de elevi ai Școlii de Băieți Nr. 3, care au format „batalionul micilor dorobanți”. Organizați militărește, elevii au defilat prin fața ministrului Haret „cu arme de lemn, îmbrăcați cu uniforme și putând pălării, având în spate ranițe făcute în școlile unde se face lucru manual”. Ulterior, pe 5 iulie 1904, momentul a fost marcat și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Aliate de Control Centrale de la București (în continuare, C.Al.C.): „La ordinul telegrafic 108332/945, am onoare a raporta: nu a sosit nici un delegat al domnului general Mihăescu; au fost recunoscute a fi ocupate (subl.ns.): Cazarma Regimentului 12 Dorobanți; Cazarma Regimentului 2 Roșiori; Cazarma Regimentului 30 Artilerie; Cazarma Spitalului Militar; localul Liceului de Fete (subl.ns.) și Localul Chrissoveloni din com. Ghidigeni”. Informarea colonelului nu putea fi completă și fără alte detalii: „Toate aceste localuri se repară și se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se acordă în gen, număr și caz cu substantivul la care se referă. Topica. Locul obișnuit al numele predicativ circumstanțial este lângă verb, și anume după el. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe printre crengi goale. Grămezile ude de dorobanți se strânseră necăjite și amenințătoare. „Adjectivul cu funcțiune de predicativ circumstanțial poate sta și înaintea verbului, în cazul când nu-i precedat imediat de substantivul determinat, ci este despărțit de acesta prin alte părți de propoziție. Dacă, stând înaintea verbului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și grație căruia mă simțeam ocrotit, știindu-l, undeva, în București, pe Alexandru Paleologu, care te primea atât de simplu și de princiar în casa de pe Armeană, pe Arșavir Acterian, care-ți făcea o cafea nemaipomenită în bucătăria casei din Dorobanți, unde au locuit și Haig, dar și fascinanta Jeni, iubita lui Sănduc Dragomir, pe Nino Stratan ori pe Madi Marin, pe care am întâlnit-o și în ultima ei vizită la Iași. Bunicule, am ajuns la vremea (ora) poveștilor.... Liviu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Zeletin.” E foarte interesantă situația satului Giurgioana în Expunerea Situațiunei județului Tecuci (Focșani, 1892) care avea un local de școală și 18 ha de pământ. În același timp, cu mulți evrei, întreprinzători, Podu Turcului avea ca edificii Localul casarmei comp. Dorobanților, localul sub-prefecturei, poșta rurală, „Spitalul județean donat de defunctul V. Theodor, I. Gheorghiade și Catinca Papadopol Calimachi, cu un medic, 1 intendent, 5 servitori care au vindecat 390 de persoane din totalul de 425 care au fost internați într-un
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
apucat bățul, care mai-mai să se ducă cu totul în apă și l-am tras în sus. După vreo cinci minute de eforturi, aveam pe mal cel mai mare șalău prins de mine până atunci: 3,200 kg. Dinspre satul Dorobanț venea spre oraș o femeie bătrână cu un coș. Țuți a întrebat-o ce are de vânzare. - Tulburel de vin negru, de care vă trebuie dumneavoastră acum, pe vremea asta câinoasă, ne-a răspuns mătușa pe un ton șugubeț. L-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Hamie își lăsă mușteriul în mijlocul vorbei și se îndreptă spre ușă săși primească oaspeții. Primul intră marele logofăt, apoi marele spătar Mihai, Ianache Hartofilax și după ei, aruncând priviri furișe, marele stolnic. În urma lor, în dreptul ușii, se opriră afară doi dorobanți atenți la mișcările trecătorilor. Patronul, numai zâmbet, comprimându-și gâfâind la fiecare plecăciune burta imensă, îi invita cu glas tare, exagerându-și politețea cu slugărnicie. Marele logofăt răspunse scurt la salutul de întâmpinare al fostului ienicer și se opri în mijlocul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ochilor. Mihai ar fi vrut să afle mai multe despre lupta dintre venețieni și turci când, șoptit, interveni Brâncoveanu: — Ce mai este nou în târg, jupâne? se adresă el lui Hamie. Ce să fie, se spune că i au prins dorobanții pe cei ce-au prădat astă vară la mânăstire la Sfântul Gheorghe. Constantin, marele stolnic, ridică plictisit capul și-l privi atent pe Hamie. Acesta reluă cu vocea tremurată: — Au de căpetenie pe unul Boico, un sârb. Când l-au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vine de la Curte, a stat până acum cu vodă și eu aici, printre ibrice și ciubuce, trebuie să știu ce face vodă și doamna? Vrei să-ți spun? Ei bine, făcu Hamie pe un ton plângăcios, cum ați ieșit cu dorobanții pe poartă, vodă a trimis caleașca cu doi dorobanți să-l aducă pe preasfințitul Theodosie de la Mitropolie și a trimis vorbă doamnei la cuhnie că astăzi nu mănâncă la prânz și că vrea să fie lăsat netulburat. Brâncoveanu și unchii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și eu aici, printre ibrice și ciubuce, trebuie să știu ce face vodă și doamna? Vrei să-ți spun? Ei bine, făcu Hamie pe un ton plângăcios, cum ați ieșit cu dorobanții pe poartă, vodă a trimis caleașca cu doi dorobanți să-l aducă pe preasfințitul Theodosie de la Mitropolie și a trimis vorbă doamnei la cuhnie că astăzi nu mănâncă la prânz și că vrea să fie lăsat netulburat. Brâncoveanu și unchii săi săriră drept în picioare, mai, mai să răstoarne
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aminte că am lăsat ceva neterminat la cancelarie și mâine e sărbătoare. — Bine, dar la cină te așteptăm negreșit. Vino împreună cu fina. Constantin stolnicul făcu invitația pe un ton care nu admitea nici un comentariu, așa că Brâncoveanu mulțumi și făcu semn dorobanților să-i întovărășească pe cei doi unchi și pe Ianache. Se încheie grăbit la caftan, căci se pornise un vânt mai rece. — Să trăiești, măria ta! Vodă sări în picioare speriat. Îl luase somnul. Când i-a adus medicul neamț
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]