1,019 matches
-
Îi dedica atâta timp lui Du Maurier, care nu era nici bogat, nici „spiritual“, nici sclipitor de inteligent. Biata Emma era chiar departe de a poseda vreuna din aceste calități și nu aspira să fie mai mult decât o soție drăgălașă și o mamă grijulie. Du Maurier Însuși se pricepea să Întrețină o convresație ușoară la cină sau să organizeze o seară muzicală acasă, dar nu era un intelectual; era mai degrabă un filistin În domeniul cultural, hărțuindu-i În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
aminti vag povestirea, pe măsură ce Du Maurier i-o rezuma. Fata devenea o celebră chanteuze pe Continent, sub tutelajul unui mic muzician străin, un evreu. La un moment dat, o căuta un artist tânăr și sărac, care o cunoscuse pe când era drăgălașa, dar cam toanta fiică a proprietăresei lui, și care se arăta intrigat și mirat de succesul ei. El o asculta cântând, copleșit de frumusețea interpretării ei. — Ba chiar Începe să se Îndrăgostească de ea, continuă Du Maurier. Pe urmă Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
finalul piesei, În stilul comediilor din perioada Restaurației. Henry, care nu mai scrisese un vers din tinerețe, fu Îngrozit de propunere, dar, văzând În aceste cerințe un semn că montarea newyorkeză era iminentă, compuse cuminte În acest scop un monolog drăgălaș, spiritual și grațios În proză ritmată și se ocupă expeditiv de restul chestiunilor ridicate de Daly. Trimise textul revizuit și apoi așteptă cu sufletul la gură timp de câteva săptămâni, numai pentru a afla, În cele din urmă, că producția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
stofă și un palton lung și jerpelit, cu guler de blană care năpârlea, se interpuse, izgonindu-le pe femei. Henry tocmai voia să Își exprime recunoștința, când salvatorul său adăugă: — Nu-l interesează de-astea de-alde voi, așa-i, drăgălașule? Și Îi făcu sugestiv cu ochiul. În spatele lui era o mică bandă de adolescenți Îmbrăcați În același fel pestriț, care Îi priveau rânjind. Femeile se Îndepărtară cu batjocuri și hohote de râs. — Ești prieten cu Oscar? Îl Întrebă tânărul. — Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nu mai „lua“ Punch - nu-l mai cumpărase de ani de zile -, ci miza pe a-l citi la club sau prin casele prietenilor. I se arătă un desen al lui Edward Warren, când cină cu el și cu Margaret, drăgălașa lui soție, În căsuța lor din Westminster, la scurt timp după Întoarcerea de la Torquay, și se amuzară Împreună privindu-l Înainte de masă. Îi plăceau cei doi și devenise nașul primului lor născut, repetând legătura botezului, sub semnul căreia se cunoscuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pripă, astfel că, după cină, În aceeași zi, Harry Își Întreabă mama și sora dacă nu doresc să le așeze În ordine. Sarcina li se pare interesantă, chiar dacă epistolele Însele nu sunt la fel de interesante, cu excepția micilor desene cu care sunt drăgălaș ilustrate. Este limpede că Du Maurier a fost un om cumsecade, devotat lui Henry, dar nu și o minte tocmai strălucită și fără un stil prea grozav În proză, dacă este să Îl judeci după corespondență. Se pleca umil În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pentru una din pozele mele din cutiile de țigări, vrea să treacă drept adult de îndată ce, din simplu neastâmpăr sau după câteva atingeri agitate, se întărește și-și arată capul. Creată de mâna lui Caravaggio, puța lui Amor, zeul iubirii, arată drăgălaș - un țumburuș vesel - și pare inocentă, chiar dacă năzdrăvanul înaripat tocmai coboară rânjind dintr-un pat în care a trebuit să-și demonstreze competența ca instigator sau ajutor; puța mea, însă, care în stare de repaus se pretinde inofensivă, a căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se numea satul acela în care am ajuns zdraveni, deși flămânzi, la liniile germane și în care imediat sau foarte curând trebuia să contăm pe scurtul proces al tribunalului de campanie. Se numea cumva Peterlein? Sau poate că numele ăsta drăgălaș aparținea unui alt sat prin care ne-am retras mai târziu? În pivniță se înșirau, pe rafturi adânci, borcane pline, al căror conținut era comunicat prin etichete lipite pe ele și completate cu scris de mână. Sparanghel, castraveți, dovleac și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca un civil. Singură ranița a rămas cenușie, culoare de campanie. Pentru a putea fi eliberat, a trebuit să dau o adresă, cea care-mi fusese pasată de Philipp, un camarad de aceeași vârstă, cu salutări pentru mama. Un năzdrăvan drăgălaș cu gropițe în obrajii de înger și cu un râs molipsitor. Ca și mine, era dotat cu acea nesocotință ce făcuse din noi voluntari. El a trebuit să rămână în lagărul Munster și a fost transportat mai târziu cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
peisajul ca „pură încântare pentru ochi“: „Ia uite ce câmpii mănoase, ce multe vaci pasc acolo...“ Cu toate astea întreb: „Cum a fost când au venit rușii? Ce s-a-ntâmplat cu adevărat? De ce nu-mi povestește Daddau decât chestii drăgălașe? Și tata, nici el nu face decât s-o scalde. Ce s-a-ntâmplat cu Daddau, ce s-a-ntâmplat cu tine? Rușii v-au... Și pe urmă, când au venit polonezii...“ Ea nu-și găsește însă cuvintele. În orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
după ceva de băut. M-am dus la ea și am luat-o în brațe. Mă bucuram într-adevăr s-o văd. Anna semăna foarte bine cu Helen: o față mică și albă, ochi de pisică, un năsuc mic și drăgălaș. Dar asemănările se opreau aici. În primul rând, nu simțeam nevoia s-o omor pe Anna de douăzeci de ori pe zi. Așa cum mi se întâmpla în cazul lui Helen. Anna era mult mai tăcută și mai dulce. Era foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am vorbit prea mult. Mai curând am stat într-o tăcere relaxată, bând cafea și mâncând brioșe, înconjurați de sacoșele mele care zăceau împrăștiate. Adam era ocupat: se juca cu Kate, o admira, îi examina degețelele și-i atingea fețișoara drăgălașă. Avea o expresie de adâncă mirare, aproape de tânjire, care m-a cam alarmat. Ce mai ziceam de Laura? m-am gândit. Adam e pedofilul! — Crezi, a zis el gânditor, vorbind cu mine, dar continuând s-o privească pe Kate, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Taci din gură, nemernico, i-ar striga el. Deși, luând în considerare că acțiunea s-ar petrece în Irlanda de Nord, mai corect ar fi: —Tăci din goră, nămernico! Helen ar tăcea două-trei secunde, după care ar începe din nou. Ce cătușe drăgălașe! Și eu am cătușe, dar sunt niște porcării din plastic. Presupun că ăsta e unul din avantajele meseriei: poți să împrumuți niște cătușe adevărate. Mă-nțelegi: ca să-ți imobilizezi prietena și-așa mai departe. Deși probabil că atunci când ai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am cumpărat cea mai mititică și mai frumoasă rochiță din blugi care putea să existe! Chiar și cea mai mică măsură tot era prea mare pentru ea, dar Kate avea să crească. Era superbă! Și i-am luat cea mai drăgălașă salopețică: era albastru deschis, cu bulinuțe de un albastru închis și - fiți atenți - avea și o hăinuță asortată, cu fermoar în față și cu glugă. Era îmbrăcămintea perfectă pentru cazul în care avea să se întâlnească cu ceva puștani haioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și Să Mă Pregătesc pentru Sosirea Lui. De parcă James ar fi fost papa sau vreun șef de stat aflat în vizită oficială. După ce am hrănit-o pe Kate cu biberonul, am îmbăiat-o și am îmbrăcat-o în cea mai drăgălașă salopețică pe care o avea. O salopețică roz și pufoasă cu niște elefănței gri presărați pe ea din cap până-n picioare. Am scăldat-o în pudră de talc, după care am luat-o în brațe și i-am inhalat minunatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
eram înaltă. Dar nu-mi plăcea să mă simt ca un atlet olimpic est-german. Așa că, în războiul bronzului, mă aflam în poziție câștigătoare. Ceea ce mi se părea corect. Când s-a făcut distribuirea genelor, ea a primit corpul micuț și drăgălaș. Iar eu am primit pielea mătăsoasă și aurie. Ea a primit picioare subțiri. Eu nu. Eu am primit sâni. Ea nu. Ce-i cinstit e cinstit. Atenția ne-a fost atrasă de fereastra de la bucătărie. Mama ridicase perdeaua și gesticula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
cu alți copii, Încerc să-l folosesc pe-al meu pentru a intra-n vorbă cu doamnele, a schimba opinii, ce cărucior frumos aveți, ce copertină, cu suspensie, unde l-ați găsit, e minunat, și băiețelul dumneavoastră, cît este de drăgălaș, e fetiță, poate-i mai bine, felicitări, ia zi tu lu’ nenea cum te cheamă, cîți ani..., nu-i nimic, se ia cu detergent, zic exuberant cînd copilul scapă biberonul pe pantalonii mei, numai de-al dracului, ce-or pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
unu. Am cuplat aparatul și am așteptat până când compania AT&T a decis să Îmi ofere din nou serviciile sale, după care, cu răsuflarea tăiată, am format numărul la care puteam să ascult căsuța vocală. Mama Îmi lăsase un mesaj drăgălaș În care Îmi ura distracție plăcută cu Lily. Un prieten din San Francisco venise În acest weekend la New York și voia să ne vedem. Sora mea sunase să-mi reamintească să-i trimit soțului ei o felicitare de ziua lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dat fiind că Starbucks deținea un adevărat monopol asupra dozelor zilnice de cofeină indispensabile angajaților, iar mesele de prânz puteau fi comandate la oricare dintre miile de mici restaurante amplasate peste tot prin centru. Dar era un fleac plăcut, aproape drăgălaș; ceva care parcă spunea: Alo, ia uită-te la noi, avem ceai Lipton și pachețele cu zaharină și chiar un cuptor cu microunde, În caz că vrea careva să-și Încălzească resturile de la cina de aseară! Suntem și noi ca toți ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Miranda, am numărul chiar aici. Să‑ți fac legătura acum? Simțeam cum mi se umflă pieptul de mândrie și Încredere În sine. O treabă bine făcută! O reușită de excepție În condițiile cele mai stresante. Nici nu mai conta că drăgălașa mea bluziță În stil rustic, cea care primise complimente de la două - nu de la una, ci de la două - asistente de modă, avea acum pete de sudoare la subraț. Cui Îi păsa? Eram pe cale să mă scutur de țăcănita asta de interlocutoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Se cunoscuseră În biblioteca studențească din subsolul Universității. Am primit o enumerare completă a tuturor calităților lui: douăzeci și nouă de ani („Mai matur decât mine, dar nu prea bătrân“ă, de fel din Montreal („un accent franțuzesc atât de drăgălaș, dar, cum să spun eu, total americanizat“ă, păr lunguț („dar nu lung ca al ălora cu coadă de cal“ă și nebărbierit exact cât trebuie („Seamănă cu Antonio Banderas când nu se bărbierește timp de trei zile“ă. Bucătarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a se așeza lângă ea, dar Alex l‑a Înhățat de braț și l‑a ridicat la verticală. — Afară. Acum. Altfel o să mă văd nevoit să te car chiar eu afară, a poruncit el, arborând o mină dură și foarte drăgălașă și, nu În mică măsură, mândră de propria persoană. Băiatul Ciudățoi și‑a zvârlit brațele În aer și a scos un chițăit. — Am plecat d’acia. Sună‑mă, Lily. Ai fost’ grozavă azi‑noapte. A pornit rapid spre ieșire, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Încântat. Isaac, spune‑i mătușicii Andy să nu se mai poarte În halul ăsta cu noi, dat fiind că noi plecăm foarte, foarte curând. Poți tu să faci asta pentru mămica ta, scumpișor? Poți? Isaac a trântit un strănut foarte drăgălaș de bebeluș, iar Jill a arătat de parcă ăla micu’ tocmai se desprinsese, bărbat matur, din brațele ei și recitase câteva sonete de Shakespeare. — Ai văzut, Andy? Ai auzit? O, băiețașul meu e cel mai drăgălaș din lume! — Bună dimineața, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a trântit un strănut foarte drăgălaș de bebeluș, iar Jill a arătat de parcă ăla micu’ tocmai se desprinsese, bărbat matur, din brațele ei și recitase câteva sonete de Shakespeare. — Ai văzut, Andy? Ai auzit? O, băiețașul meu e cel mai drăgălaș din lume! — Bună dimineața, am zis eu și am sărutat‑o pe obraz. Știi foarte bine că nu vreau să pleci, nu? Iar Isaac e binevenit dacă găsește o metodă de a dormi Între miezul nopții și zece dimineața. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a bombănit Chad când l-am pus pe liber. Se spune dracului, l-am corectat. Chad era total paralel cu engleza literară, un obicei britanic de care n-am reușit să mă dezbar. De fapt, felul cum vorbea era chiar drăgălaș, dar nu mă puteam abține să nu-l corectez. —Nu e ni’c mai al dracu’ de enervant decât mersu’ la o întâlnire cu tine. În cazul ăsta, nu poți fi decât fericit că te-am dat dracului, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]