KorAP: Find »[drukola/base=drăghici & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...76 >

1,895 matches

Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294

Cristinești 134 Crohmălniceanu, Ov. S. 152 Culler, Hary 21 Cuperman, Yaffa 20, 133-134, 136 D Davidovici, M. 62, 126 Dej 101 Deletant, Dennis 86 Deva 19 Diamanstein, Simion 113 Dobrogea 28, 32 Dorian, Emil 113 Dorohoi 27, 31, 51, 67 Drăghici, Alexandru 46, 144, 168, 175 Drăghici, Martha 156 Dudești 96, 102, 105 Dulgheru, M. 47 Dumitriu, A. 40 E Easterman, A.L. 49 Ebraim, Iancu 135 Ehrenburg, Ilya 52, 127, 128 Eschenazi, Gabriele 23 Eskenasy, Victor 13 F Fălticeni 45

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
Culler, Hary 21 Cuperman, Yaffa 20, 133-134, 136 D Davidovici, M. 62, 126 Dej 101 Deletant, Dennis 86 Deva 19 Diamanstein, Simion 113 Dobrogea 28, 32 Dorian, Emil 113 Dorohoi 27, 31, 51, 67 Drăghici, Alexandru 46, 144, 168, 175 Drăghici, Martha 156 Dudești 96, 102, 105 Dulgheru, M. 47 Dumitriu, A. 40 E Easterman, A.L. 49 Ebraim, Iancu 135 Ehrenburg, Ilya 52, 127, 128 Eschenazi, Gabriele 23 Eskenasy, Victor 13 F Fălticeni 45, 67, 83, 180 Fazekas, Janos 132

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253

între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar, anchetatorii agresivi și perfizi sunt percepuți ca fiind urmașii legitimi ai lui Nikolski și Drăghici (ambii, dar mai ales primul, implicați ca eminențe cenușii în „fenomenul Pitești”). Intenționalitatea reeducării existase însă, dintotdeauna, ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii IABv, atunci când este somat să răspundă protestelor muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
se modificase: păstrase aparențele mai bine ca odinioară, înfățișându-se a avea oarecare maniere, dar totul era o fațadă ce ascundea aceeași brutalitate. Una dintre victime îi recunoaște în anchetatorii agresivi pe urmașii și „ucenicii” lui Alexandru Nikolski și Alexandru Drăghici, doi celebri capi ai Securității din vremea lui Dej (Filichi, 1994, p. 66). Inclusiv programul din arest și închisoare era la fel ca odinioară: deșteptarea la ora 5 dimineața, în timpul zilei arestatul neavând voie să se întindă, ci doar să

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

droit comparé", 1967, p. 770. 10 M.Eliescu, Răspunderea civilă delictuală, Editura Academiei, București, 1972, p. 28 ; C Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, ediția a VIII-a 2002, p. 266-267 ; I. Dogaru, P. Drăghici, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura Themis, Craiova, 2000, p. 318 ; L. Pop, Teoria generală a obligațiilor, Editura Lumina Lex, 1998, p. 276 et les suivantes. 11 M.A. Tunc, La sécurité routière. Esquisse d'une loi sur les

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
17 P. Anca în T. R. Popescu, P.Anca, Teoria generală a obligațiilor, Editura Științifică, București, 1968, p. 179 ; M.F. Popa in I.M. Anghel, Fr. Deak, M. F. Popa Răspunderea civilă, Editura Științifică, București, 1970, p. 72 ; I. Dogaru, P. Drăghici, op. cit. p. 218. 18 M. Costin, Răspunderea juridică în RSR, Editura Dacia, Cluj, 1974, p. 74. 19 I. Adam, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, București, 2004, p. 235. 20 H. L. Mazeaud et. A. Tunc, op.cit. p.

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
suivantes. 30 M. Eliescu, op. cit. p.. 29 31 P. Anca, T.R. Popescu, C. Anca, op. cit. 186 ; M.F. Popa in I.M.Anghel, Fr. Deak, M.F. Popa, op. cit. p.128 ; C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit. pp. 208 et 213 ; I.Dogaru, M. Drăghici, op.cit. p. 274. 32 D. Romoșan, Vinovăția în dreptul civil, Editura All Beck, 1999. 33 C. Stătescu, C. Bîrsan, op.cit. pp. 205 215. 34 S. Carval, La responsabilité civile dans sa fonction de peine privée, Librairie Générale de Droit et de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Jurisprudence, 2004, p. 4. 37 I. Albu, V. Ursa, op. cit. p. 24 38 J. Belissent, op. cit. p. 134. 39 Ibidem. 40 L. Pop, op. cit. p. 241 et les suivantes. 41 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit. p 228, I. Dogaru, P. Drăghici, op. cit. p. 286. 42 P. Jourdain, op. cit. p. 17. 43 L. Pop, op. cit. p. 255. 44 Fr. Terré, Ph. Simler, Y. Lequette, op. cit. p. 714. 45 G. Viney, P. Jourdain, Traité de droit civil. Les conditions de la responsabilité, 2e édition

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323

and Survival in a Liberal Society, University of Notre Dame Press, Notre Dame, Indiana, 1992. Hausherr, I., Hesychasme et prière (OCA 176), Institutum Orientalium Studiorum, Roma, 1966. Hegel, G.W.F., Prelegeri de filozofie a istoriei, trad. rom. de P. Drăghici și R. Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1997. Heidegger, Martin, Introducere în metafizică, trad. rom. de G. Liiceanu și Th. Kleininger, Editura Humanitas, București, 1999. Heidegger, Martin, Repere pe drumul gândirii, trad. rom. și note introductive de G. Liiceanu și Th.

[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316

medicală și situația natalității în țara noastră”2. Nicolae Ceaușescu se declară nemulțumit de materialul întocmit, „pentru că el nu răspunde la problema de fond a situației” ă în opinia sa, legalizarea avorturilor în 19573. Aceeași nemulțumire o exprimă și Alexandru Drăghici: „Așa cum se prezintă, materialul are serioase deficiențe”; Virgil Trofin: „Așa cum sunt prevăzute aici și mie îmi face impresia că șideileț nu sunt gândite”; Iosif Banc: „Materialul acesta este așa cum este”. Ion Gheorghe Maurer încearcă o abordare mai nuanțată, evaluând că

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
al CC al PCR ă și, în primul rând, Nicolae Ceaușescu ă susțin hotărât că aceasta este principala măsură care se impune. „După părerea mea, cauza principală este legislația, este decretul acela care a fost emis în 1957”, afirmă Alexandru Drăghici. Virgil Trofin este și el de părere că „în primul rând trebuie luate măsuri de a îndrepta situația aceasta în ce privește avorturile”. Iosif Banc se declară și el hotărât „să pună capăt la două probleme deosebit de importante, și anume problema întreruperilor

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
accentul se pune pe argumentele „morale”. Se susține că decretul prin care li se acorda femeilor libertatea de a cere un avort (463/ 1957) a provocat „un dezmăț în rândul tinerilor” (Iosif Banc), a „încurajat descompunerea în rândul tineretului” (Alexandru Drăghici), „a legalizat prostituția prin avorturi și prin îngăduința la divorțuri” (Nicolae Ceaușescu). Însuși cadrul în care se discută problema scăderii natalității este unul moral. Interzicerea avorturilor este prezentată într-un continuum cu limitarea divorțurilor și ambele au ca miză reconsolidarea

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
a controla strict comportamentul reproductiv și sexual, mai ales pe cel al femeilor, și de a impune ca toți indivizii să fie „judecați” după normele eticii comuniste sunt destul de direct ancorate în „patriarhatul rural”1 (Pasti, 2003, p. 187). Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv al CC al PCR, identifică explicit sursele atitudinii conservator-rurale care stă la baza deciziei de a modifica legislația ce permitea avortul la cerere în România: Fiecare dintre noi suntem fii de muncitori sau țărani, de oameni

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247

poziția 733 și soția sa Liuba la poziția 580; Lucrețiu Pătrășcanu (în unele documente ale serviciilor de informații și ale Siguranței de stat apare și cu numele de Laurențiu) la poziția 695, iar soția sa Elena la poziția 696, Alexandru Drăghici (479), Alexandru Moghioroș (476); Vasile Vâlcu (746); Leon Tismeneschi, alias Tismăneanu, la poziția 761, Foriș Istvan (Ștefan) la poziția 773, Grigore Preoteasa (465), Alexandru Iliescu (297), Moscu Cohn (alias Gheorghe Stoica) la poziția 69, Al. Constantinescu (465), Olga Pintilie (407

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
poziția 733 și soția sa Liuba la poziția 580; Lucrețiu Pătrășcanu (în unele documente ale Serviciilor de Informații și ale Siguranței de stat apare și cu numele de Laurențiu) la poziția 695 și soția sa Elena la poziția 696, Alexandru Drăghici la poziția 479, Alexandru Moghioroș la poziția 476; Vasile Vâlcu la poziția 746, Leon Tismeneschi alias Tismăneanu la poziția 761, Foriș Istvan (Ștefan) la poziția 773, Grigore Preoteasa la poziția 465, Alexandru Iliescu (tatăl lui Ion Iliescu) la poziția 297

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Antoniu și un radiotelegrafist sovietic, instructor mr. Liviu Grigore și mr. Repin, supraveghetorul grupei lt. (r) Dustănescu; - grupa III (regiunea Komaron-Gyor): Zanyi Ianos, Hofmann Ștefan și radiotelegrafist, instructori lt.-col. Căpușă Eftimie și lt.-col. Leonev, supraveghetor lt. (r) Ioan Drăghici; - grupa IV (pentru Germania de sud): Bartha Iosif, Milivoi Cornel, radiotelegrafist, instructori cpt. Vasiliev și un instructor TFF, supraveghetor sblt. Cepreanu; - grupa V (Germania): Bundea Petrică, instructori cpt. Vasiliev și un instructor TFF, supraveghetori sblt. Cepreanu; - grupa VI (Ungaria): Borbas

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544

prieten, Gheorghe Apostol în funcția de prim-secretar, iar pe Nicolae Ceaușescu, Mihai Dalea și Janoș Fazekaș, în postul de secretari. Ceaușescu, un protejat al lui Gheorghiu-Dej, a candidat pentru postul de membru al Biroului Politic al PCUS, împreună cu Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne 811. Cu toate că acceptase conducerea colectivă a Moscovei, Gheorghiu-Dej nu voia să se tragă de aici concluzia că va scăpa România de sub control. Urmărind în continuare desprinderea de Moscova, Gheorghiu-Dej a aderat la recentul acord chino-indian, cu privire la comerț

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
cu țările nesocialiste aveau să fie și ele fondate pe principiile neamestecului în treburile interne, respectării suveranității naționale, egalității în drepturi și coexistenței pașnice 844. În încheierea cuvîntării, care a durat cinci ore, a anunțat că Nicolae Ceaușescu și Alexandru Drăghici au devenit membri plini ai Biroului Politic 845. Expunerea obiectivelor naționale pe care o făcuse Gheorghiu-Dej a fost înțeleasă cum nu se poate mai greșit de către conducerea de la Washington. Biroul de Cercetări și Informații al Departamentului de Stat i-a

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
466; 476; 495; 496 Donaghue, Hugh, 363 Donat, George, 225 Donovan, R., 569 Dornan, Robert, 424; 464; 466; 471; 493 Douglas, Lewis, 11; 85; 86; 99; 100; 212; 244 Downey, Arthur, 305; 428 Drachkovitch, M.M., 569 Draper, William III, 461 Drăghici, Alexandru, 176; 182; 255 Dreiszinger, N.F., 572 Driman, R.F., 428 Dubcek, Alexandru, 268; 269 DuBridge, Lee, 284; 285; 286; 289 Duca, Ion, 13; 42 Duffied, E.S., 573 Dulles, Allen W., 152 Dulles, John Foster, 149; 170; 185; 206 Duma, Aurel

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Science Monitor", 21 decembrie, 1965, p. 10; Keefle et al., Romania: A Country Study, p. 65-67 1204 "Agerpres", 26 aprilie, 1968, p. 12-13. Reabilitîndu-l pe Pătrășcanu, Ceaușescu l-a înlăturat pe unul din cei mai înverșunați critici ai săi, Alexandru Drăghici. Dat fiind că Drăghici se ocupa de securitatea internă în timpul încarcerării lui Pătrășcanu, Ceaușescu l-a demis din Prezidiul Permanent și din toate celelalte funcții (Ibidem). 1205 Ceaușescu, România pe drumul..., I, 332 1206 Ibidem, p. 336 1207 Ibidem, p.

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
1965, p. 10; Keefle et al., Romania: A Country Study, p. 65-67 1204 "Agerpres", 26 aprilie, 1968, p. 12-13. Reabilitîndu-l pe Pătrășcanu, Ceaușescu l-a înlăturat pe unul din cei mai înverșunați critici ai săi, Alexandru Drăghici. Dat fiind că Drăghici se ocupa de securitatea internă în timpul încarcerării lui Pătrășcanu, Ceaușescu l-a demis din Prezidiul Permanent și din toate celelalte funcții (Ibidem). 1205 Ceaușescu, România pe drumul..., I, 332 1206 Ibidem, p. 336 1207 Ibidem, p. 338 1208 Ibidem, p.

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860

blocarea relațiilor economice cu Statele Unite, vehiculându-se furtul de tehnologie în beneficiu moscovit. Au fost atacate legăturile franco-române și s-a trecut la remobilizarea agenților sovietici în România, a rivalilor lui Nicolae Ceaușescu. Între aceștia, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Paul Nuculescu-Mizil, Emil Bodnăraș, Constantin Pârvulescu, Silviu Brucan, Sergiu Celac, Corneliu Mănescu, Corneliu Bogdan, Victor Dumitriu, Nicolae Doicaru, Ion Stănescu, Ion Mihai Pacepa, Mihai Cararman, generalul Ioan Șerb ș.a. Cu unii dintre ei nu s-a reușit

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
Ceea ce era menit să le stopeze s-a transformat în catalizator. Spionajul sovietic s-a reinfiltrat rapid. Iuri Andropov deja considera România țintă inamică precum SUA, China, Iugoslavia, Turcia sau Grecia. Șeful DIE, Nicolae Doicaru, Ion Stănescu, Mihai Caraman, Alexandru Drăghici, Ion Mihai Pacepa, Silviu Brucan, Victor Dorobanțu ș.a. au fost reactivați. În 1972, o delegație condusă de Oleg Kalughin, șeful contrainformațiilor externe al KGB, a fost primită cu căldură de Ion Stănescu și de Nicolae Doicaru, acesta din urmă însoțind

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819

acest Iurașco. A fost vornic al Țării-de-Sus, în 15819, pîrcălab de Roman, în 158210 și pîrcălab de Hotin, între 20 martie 1584 și sept. 1585, alături de alt boier, Andrei 11. La 5 ianuarie 1561, acest Iurașco, dimpreună cu Tudora și Drăghici, toți copiii Marichii, și cu un văr al lor, Andrușco, nepotul Nastasiei, după înțelegerea avută cu alte rude ale lor, în fața lui Alexandru Lăpușneanu voievod, au primit uric de moștenire, de pe un strămoș al lor, Vasco Dumitrașcovici: 1/3 partea

[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

a fost principiul suprem al acțiunii regimului comunist În Întregul lui și al fiecărui segment instituțional În parte. Totul, În epocă, era subordonat ideii luptei de clasă. Recunoașterea acestei realități, venită mai târziu (1968) și din partea succesorului celui citat (Alexandru Drăghici), era astfel exprimată: „Lenin spunea că lupta de clasă este sângeroasă și nesângeroasă, că dictatura proletariatului este o luptă pe viață și pe moarte cu clasele stăpânitoare. Să nu credeți că lupta aceasta a Încetat În momentul când l-am

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]