1,417 matches
-
-i biografie. Petru o iubește pe Dumitrița, fiica unor oameni săraci, dar părinții lui se opun la căsătoria lor. El pleacă în America, Dumitrița rămâne singură, deznădăjduită, și moare născând o fetiță care este chiar naratoarea. În romanul Maria (1988), dramatismul atinge pragul nevrozei. Suflet bântuit de spaime și neliniști, o femeie divorțată, cu doi copii, trăiește o acută stare depresivă și se internează în spital, pentru tratament psihiatric. Medicul izbutește să-i amelioreze sănătatea, se îndrăgostește de ea și cei
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
Însăși și, concomitent, asupra marilor probleme ale vieții. În felul acesta, nebunia culturală ni se Înfățișează ca o conștiință morală pe dos, o conștiință răscolită, În care eu văd și descopăr negativul uman, sau efectele răului asupra persoanei umane. Prin dramatismul ei, nebunia atrage atenția asupra abaterilor de la legea morală și, În mod paradoxal Întoarce lumea la ordinea spiritului, la valorile morale. Vom Încerca să explicăm acestuia. Nebunia nu poate fi negată. Ea poate fi cel mult ignorată și, ceea ce este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
substanță. Primele volume, Poeme (1975), Stele pe dealuri (1976) și Transplantul de albastru (1976), trădează o structură eminamente romantică, spontaneitate și capacitate retorică. A. stăpânește verbul și nu doar atât, îl domesticește și îi insuflă o sensibilitate poetică și un dramatism care se transmit uneori cititorului. Lirismul nu e confesiv, ci spectaculos, poemele (majoritatea de dragoste) au o armonie formală desăvârșită. Versificând cu ușurință, poetul adoptă poze și se lasă deseori furat de inspirație. Abandonându-se unei atitudini grav sentimentale, el
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
simfonic temele fundamentale (iubirea, moartea, timpul) într-o orchestrație ceremonială. Poemele pot fi citite ca niște „cântece împotriva morții”, din ce în ce mai laconice și mai reflexive. Din înscenări fastuoase, cum erau baladele (Starea bizantină, 1983), ele se restrâng la dimensiunea, directețea și dramatismul unui crochiu expresionist sau a unui haiku, fără a pierde, însă, ritualitatea rostirii: „Spală-mă de cuvintele toate,/ce mai rămâne/e pasul în moarte!” (Arhetipală) sau: „Ciori/pe un stârv înghețat;/ materia/oarbă de singurătate/hulpav devorându-se” (Ciori
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
combate ideile lui M. Dragomirescu, susținând„arta cu tendință”, și două cronici relative la drama Tatăl a lui A. Strindberg și la romanul lui Knut Hamsun, Foamea. Se remarcă un articol al lui P. Mușoiu, Ioan Păun, evocare plină de dramatism a poetului I. Păun-Pincio, mort înainte de vreme. Zosân este autorul unor nuvele inspirate din realitățile satului românesc. Versurile poartă semnătura lui C. Z. Buzdugan, D. Th. Neculuță, N. Țimiraș, N. Burlănescu-Alin, Alexandrina Mihăescu, I. Costin (Al. Cantilli), Const. Xeni, Sergiu
CARMEN-SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286114_a_287443]
-
o melodie cântată la fluier fără a face „un pont”, adică un pas strașnic de „bătută” țărănească, chiar și când e cu odăjdiile pe el; nuanța dramatică vine din neputința înfrânării impulsului vital, neputință comună tuturor personajelor). Cum, de obicei, dramatismul este subiacent umorului, scriitorul îl convertește ușor în șarjă dezlănțuită. Așa se întâmplă în Sectarii (1938), roman-pamflet la adresa politicianismului. Șarja groasă trece dincolo de marginile artei, iar violența demersului este atât de stihinică, încât scrierea se transformă într-o aglomerare de
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
o moderată experiența religioasă, tipul pietății catolice populare. Oliveira Salazar nu și-a pierdut niciodată credința - în copilărie sau la începutul adolescenței - ca s-o regăsească mai târziu, după îndelungate rătăciri și lupte. Religiozitatea lui e cu totul lipsită de dramatism. Este un lucru pe care l-a învățat în copilărie și l-a înțeles la maturitate. L-a "învățat", e spus aici fără nici o nuanță peiorativă; a învățat religia, iubind-o; așa cum învață copiii toate lucrurile fundamentale - umbletul, cuvintele, jocurile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ajutorul nostru nu i-a trecut nici măcar o clipă prin minte. Știi câți soldați are cu el? Fiica lui Waldomar ridică din umeri: — Din câte am înțeles, nu mai mult de zece mii. Sebastianus rămase consternat. în zilele acelea pline de dramatism, își făcuse iluzii că, după ce citise mesajul său, Etius pornise către trecătorile alpine pentru a coborî cu toate legiunile sale în Sapaudia și a-i ajuta pe burgunzi. în loc de asta, se părea că trăsese anumite concluzii din ultima sa misivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
toată puterea. înfierbântat de povestea sa, cu ochii aprinși de emoție, își însoțise ultimele cuvinte dând agitat din mâini, de parcă ar fi lovit chiar atunci cu securea. Apoi iarăși tăcu, uitându-se în jur cu o privire rătăcită, copleșit de dramatismul amintirilor, dar Metronius, care îl ascultase atent cu degetele încrucișate pe masă, îl îndemnă din nou să continue: — Și atunci?... Cum se termină? Tensiunea care-l animase până în momentul acela pe bagaud păru să dispară dintr-odată: ridică din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pături sărăcăcioase, rezemați de coloane. Sebastianus simți toată durerea și epuizarea ce-i măcina pe oamenii aceia, dar și solidaritatea lor, voința lor de a rezista. Și în primul rând, în spatele a tot ceea ce văzuse până în acel moment - cu tot dramatismul situației - deslușise o organizare eficientă care, date fiind vremurile, era greu de atribuit autorității militare. După ce ocoliră colțul Catedralei, traversară un mic spațiu liber ce o despărțea de un edificiu impunător, construit cu siguranță în perioada primului Imperiu, a cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-o cu nerăbdare. Ați vorbit cu Rhea? Doamna de onoare și-a golit întâi paharul, pe urmă a replicat: — Am vorbit cu toți, a anunțat ea lăsându-și paharul pe masă, zâmbind și punând un accent curios de lipsit de dramatism pentru ea pe cuvântul „toți“. S-a uitat întâi la doamna Silsburn, pe urmă la mine, apoi la locotenent. — Vă puteți relaxa, a adăugat ea. Toate-s bune și frumoase. Ce vreți să spuneți? Ce s-a întâmplat? a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
nervos, făcea greșeli elementare, dublând miza jocului atunci când avea șansă minimă - pulsând atunci - când devenea ridicol! În această situație derizorie, În zorii zilei Doctorul deveni - Marele câștigător...! Ultima rostogolire a zarurilor, În care gazda Își juca ultima șansă, atinse un dramatism greu de imaginat. Vreme de o jumătate de oră, zarurile fulgerate cu violență de ambii jucători Își urmau nestingherite traectoria, refuzând iritant să ofere satisfacția Învingătorului. Suma era exorbitantă!! Se juca pe viață ori moarte...! La un moment dat, Gică
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pedepsită. Ei așteptau un singur semn dela nefericita gazdă ca „Marele Norocos”, să regrete ziua În care norocul s’a milostivit de el! În asemenea Împrejurări, Tony Pavone nu era băgat În seamă de nimeni. Aceste clipe de un Înalt dramatism, Îi genera o teamă nedeslușită... o teamă de moarte!! Nu putea nici să plece, momentul nu era potrivit...! Păgubașul, slobozi un răgnet de fiară rănită. „Girondaaa... !! Unde dracul ai dispărut?” Suficient de timorată, femeia Își făcu apariția, privindu-l drept
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pună accentul pe critica socială a scrierilor sadoveniene. Începând cu volumul din 1904, Povestiri, și până prin 1928, o dată cu Hanu Ancuței, proza lui Sadoveanu afișează un realism sentimental și un naturalism descriptiv estompate însă progresiv. „Rafinarea povestirii merge paralel cu scăderea dramatismului“ - crede Nicolae Manolescu, din naturalismul social de viziune zolistă de la început, unde resemnarea și scepticismul înlocuiesc totuși tragismul, păstrându-se mai târziu doar simpla surprindere a condițiilor primare ale omului social. Și nu ca un demers militant de accentuare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
este o poveste ascultată chiar la Hanu Ancuței. „În primul Sadoveanu se ascundea - O istorie de demult constituie dovada - un romancier realist, atent la reacția sufletească, la limbaj, capabil să zugrăvească pregnant și lapidar. ș...ț Nuvela atrăgea atenția prin dramatism și stilul teatral, deși întâmplările erau relatate de un povestitor (un «al treilea») care și le amintea.“ (N. Manolescu) Mergând spre Hârlăutc "Mergând spre Hârlău" Mai anii trecuți, mergând spre tabăra de la Șipote, am făcut un drum care mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
literară au observat că Sadoveanu s-a inspirat aici din Pădurea vâjâie a nuvelistului rus Korolenko. „Dacă comparăm Păcat boieresc cu povestirea Codrul, observăm că aceasta din urmă e mai fină, păstrând o anume nesiguranță a faptelor, deși de un dramatism mai redus. E de remarcat că rafinarea povestirii sadoveniene merge paralel cu scăderea dramatismului.“ (N. Manolescu) Povestea cu Petrișortc "Povestea cu Petrișor" Hanului celui mare de deasupra Siretului îi zicea odinioară Hanul Aniței. Acuma cade în risipă pe muncelul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rus Korolenko. „Dacă comparăm Păcat boieresc cu povestirea Codrul, observăm că aceasta din urmă e mai fină, păstrând o anume nesiguranță a faptelor, deși de un dramatism mai redus. E de remarcat că rafinarea povestirii sadoveniene merge paralel cu scăderea dramatismului.“ (N. Manolescu) Povestea cu Petrișortc "Povestea cu Petrișor" Hanului celui mare de deasupra Siretului îi zicea odinioară Hanul Aniței. Acuma cade în risipă pe muncelul lui, la margine de drum părăsit; înainte-vreme însă, în fiecare sară era împresurat de focuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
somptuos oferit de conducătorul școlii de gladiatori sau de organizatorul jocurilor cu o seară înainte de munera. Deoarece există puține informații pe această temă, este dificil de stabilit cu precizie dacă reprezenta doar o formă de relaxare pentru a uita de dramatismul situației, o posibilitate pentru gladiatori de a-și vedea pentru ultima oară prietenii și rudele sau un banchet religios. Calcei: ghete de piele strânse pe picior, care ajungeau până la gleznă. Calendae: romanii împărțeau luna în funcție de cele trei zile principale de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
modele fine de bijuterii. Poate că era făcut să poarte papuci de mătase și, printr-o fluturare a mâinii, să solicite atenția lumii. Adoptând o postură cu nasul în aerul magic, cu mâinile ridicate pentru a da un pic de dramatism situației, cântă, inventând singur cuvintele pentru o melodiile populară: „Port costum japonez, tra-la-la, am mâncat de prânz mâncare chinezească tra-la-al, dar deși hoinăresc, tra-la-la, nu vă-ngrijorați, mamă și tată, inima mea e acasă. Da, inima mea e acasă.“ Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Dar Fiul? Ea riscă foarte mult. Și Fiul e așa un tăntălău. Nu știu, am răspuns. Poate-i cel mai sculă de basculă. — Poftim? Poate e un amorez aprig. — Ăsta nu-i un motiv. Așa ceva nu poate fi arătat cu dramatism. Problema cea mai importantă legată de Amantă ar fi că nu e blondă proastă, corect? Atunci, de ce se comportă ca o proastă? Nu cred că publicul ar înghiți așa ceva. O femeie respectabilă ca ea, să-și distrugă viața pentru sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
creadă. „Da, Ștefănel trăiește, iar eu sunt trimisul lui. Primește-mă.” În jurul lui, orice mișcare Încetase. Apărătorii moldoveni și cei italieni aproape că Își țineau respirația, ca și cum cel mai mic zgomot ar fi putut rupe vraja acelui moment Încărcat de dramatism. Ogodai era un luptător sălbatic. Va fi sacrificat oare Alexandru? Va fi oare lăsat să lupte mongolul care Încercase să ucidă Întreaga familie Frassetti? Mai putea, oare, căpitanul Oană să se ridice și să țină În mână faimoasa lui spadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să zumzăi? șuieră Charlie către Minty, nemaisuportând. — Da, cred că este de preferat. — Dacă nu vrei să împuști un tigru, ar trebui să ai măcar considerație față de ceilalți, care se află aici exact pentru asta. Minty oftează, dând afară cu dramatism aerul din piept, pentru a indica în egală măsură plictiseala și mila. — O, ești atât de obositoare! Nu-i de mirare că Augustus bea așa de mult. Știi, cred că mai bine mă duc să fac o plimbare. Charlie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
îi toarnă apă să-și spele mâinile în semn de nevinovăție față de hotărârea luată față de Iisus, Batjocorirea lui Iisus, îmbrăcat în hlamidă roșie și cununa de spini și apoi legat la stâlp și lovit. Compoziția este străbătută de un mișcător dramatism. Coborârea lui Iisus de pe cruce și punerea în mormânt, de asemenea, o scenă de un profund dramatism. De remarcat este durerea ce se vede pe fețele femeilor mironosițe care îl plâng pe Iisus coborât de pe cruce; câțiva bărbați îi pun
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lui Iisus, îmbrăcat în hlamidă roșie și cununa de spini și apoi legat la stâlp și lovit. Compoziția este străbătută de un mișcător dramatism. Coborârea lui Iisus de pe cruce și punerea în mormânt, de asemenea, o scenă de un profund dramatism. De remarcat este durerea ce se vede pe fețele femeilor mironosițe care îl plâng pe Iisus coborât de pe cruce; câțiva bărbați îi pun apoi trupul în mormânt, Venirea mironosițeloir la mormânt, păzit de mai mulți ostași, dar toți sunt căzuți
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
închis la chipurile celor aruncați în abus și al diavolilor, luminos la figurile și nimburile îngerilor, care zboară, a sufletului ajuns pe ultima treaptă a scării și a lui Iisus Hristos, dau compoziției, în ansamblul ei, un aer de puternic dramatism. Pe glaful din stânga este Scara lui Iacob, pe care urcă și coboară îngerii, în partea de sus este Maica Domnului cu Pruncul Iisus. Sunt redați mulți îngeri într-o mișcare vie. În fereastra din stânga, în partea de sus este Iisus
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]