908 matches
-
Comics dezvăluie tentativa de a dezvolta psihoistoria, menționându-se că inspirația inventatorului a venit după citirea seriei Fundației.. O adaptare radiofonică în opt părți a trilogiei originale a fost lansată de BBC Radio 3 în 1973, fiind una dintre primele dramatizări radiofonice stereo ale celor de la BBC. În luna iulie a anului 2003, BBC 7 a redifuzat dramatizarea. Adaptarea a fost realizată de Patrick Tull (episoadele 1-4) și Mike Stott (episoadele 5-8), regia i-a aparținut lui David Cain, iar distribuția
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
Fundației.. O adaptare radiofonică în opt părți a trilogiei originale a fost lansată de BBC Radio 3 în 1973, fiind una dintre primele dramatizări radiofonice stereo ale celor de la BBC. În luna iulie a anului 2003, BBC 7 a redifuzat dramatizarea. Adaptarea a fost realizată de Patrick Tull (episoadele 1-4) și Mike Stott (episoadele 5-8), regia i-a aparținut lui David Cain, iar distribuția i-a cuprins pe William Eedle (Hari Seldon), Geoffrey Beevers (Gaal Dornick), Lee Montague (Salvor Hardin), Julian
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
elogioasă într-o revistă literară sovietică, remarcându-i-se ”optimismul funciar, tălmăcit în încrederea față de viitorul pașnic al omenirii de pe Pământ și de aiurea” și fiind comparat cu "Războiul lumilor" al lui H. G. Wells. El a avut parte de o dramatizare radiofonică în România și a intrat în vizorul unor case de film din Franța și Marea Britanie, însă proiectul ecranizării nu s-a concretizat. Romanul a fost reeditat de două ori după căderea comunismului într-o variantă revizuită "din care au
Doando () [Corola-website/Science/313338_a_314667]
-
și din multe puncte de vedere era asemănătoare lui Bjørneboe: îi plăcea alcoolul, și nu numai, iar din când în când suferea de depresiune. În 1965 scrie piesa de teatru "Til lykke med dagen" (La mulți ani), care este o dramatizare a romanului "Den onde hyrde". În această perioadă a scris romanul "Uten en tråd" (1966). Romanul, care este o provocare, vine la mai puțin de 10 ani de la cazul lui Agnar Mykle, scriitorul care și el a fost condamnat în
Jens Bjørneboe () [Corola-website/Science/313412_a_314741]
-
primului său roman. Moorcock a ridicat în slăvi romanul lui Bester, care amintește "de ce SF-ul de calitate conține încă, la fel ca la Ballard, imagini vii și o proză puternică combinate într-o viziune morală plină de forță". O dramatizare intitulată "Tiger! Tiger!" a fost lansată de BBC Radio 4 pe 14 septembrie 1991, fiind redifuzată pe 16 august 1993. Scenariul i-a aparținut lui Ivan Benbrook, iar regia lui Andy Jordan. Alun Armstrong l-a interpretat pe Gully Foyle
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
Liceul de Muzică din Cluj (1964-1968), după care urmează Academia de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj-Napoca, secția vioară (1968-1972). Între 1967 și 1974 conduce Cercul de teatru și pantomimă ”Atelier”, montând piese din autori clasici și contemporani (între altele o dramatizare după Gabriel Garcia Marquez), precum și piese proprii. După 1990 și-a continuat activitatea teatrală, participând și la festivaluri naționale și internaționale (Franța, Italia, Rusia, Maroc, Canada, Ungaria, Germania, Cipru, Olanda, Cehia etc.). După terminarea facultății este redactor la Radio Cluj
Radu Țuculescu () [Corola-website/Science/318914_a_320243]
-
au repus acest gen pe harta teatrului cu semnificații multiple pentru categorii de public diverse -, persistă deprecierea teatrului pentru tineri. Voi cita doar un exemplu recent - spectacolul produs de Deutches Theater din Berlin - <b>De ce am luat mașină (Tschick)</b>, dramatizarea românului <b>Tschick</b>, scris de Wolfgang Herrndorf, român care a înregistrat vânzări record în Germania. <b>Tschick</b> a fost considerat în 2016 unul dintre cele mai importante și necesare spectacole create de Deutches Theater.</p> Revenind la cronică
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
Liubov Evghenevna Belozerskaia. Din 1925 începe să colaboreze cu Teatrul Academic din Moscova. Transformă romanul "Garda Albă" în drama "Zilele Turbinilor". După multe momente de tensiune și incertitudine are loc premiera piesei, care constituie un adevărat triumf. Piesa "Zilele Turbinilor", dramatizarea romanului "Garda Albă", are mare succes, fiind considerată un Pescăruș al noii generații de dramaturgi. Simpatia evidentă pentru ofițerii "albi" face ca piesa să fie interzisă, dar (paradoxal!) e, in același timp, piesa preferată a lui Stalin. În 1925 scrie
Mihail Bulgakov () [Corola-website/Science/297699_a_299028]
-
feminizează monștrii teriomiorfi ca Sfinxul sau Sirenele. Potrivit celor mai cunoscute analize simbolice, figuralitatea animală evocă teroarea în fața morții (prin devorare) sau a schimbării (prin diferența de nivel ontologic). Teriomorfia în forma ei devoratoare, părul alcătuit din șerpi, exprimă o dramatizare negativă a feminității, într-o atmosferă de teroare și catastrofă. Dacă o valorizare estetică a unor asemenea figuri va fi posibilă în atmosfera intelectuală a Renașterii, pentru „stilistica” grecilor, posibilitatea deconstruirii frumosului prin grotesc e amendată simbolic. Himera, ca simbol
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
studiu publicat în 1938 în "Revista Fundațiilor Regale" că, exceptând traducerea în proză a lui Stéphane Mallarmé, traducerea realizată de Emil Gulian este cea mai reușită. Același critic constată că traducătorul a păstrat efectele estetice din textul original: cadru, anecdotă, dramatizarea simțirii, timbru, dificultăți formale, refrenul original "nevermore", păstrând „felul de a rima al versurilor, monorima în or”, sistemul rimelor interioare și chiar versul povestitor. Text Commentarii Audio Video Multimedia
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
iar "Piramide" a fost adaptată în 1990 de către Suzi Holyoake, jucându-se o săptămână întreagă în Marea Britanie. În 2002, Harrogate Theatre, Belgrade Theatre Coventry și Theatre Royal, Bury St. Edmunds au realizat împreună o adaptare după " În camion", cu o dramatizare de Bob Eaton și în regia lui Rob Swain. Piesa s-a jucat de multe ori în Marea Britanie între 15 martie și 29 iunie 2002. O versiune a romanului "Eric" a fost adaptată de către Scott Harrison și Lee Harris, fiind
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
fost publicată de editura "VICE Books". Pe 9 mai 2013, Sasha Grey a lansat primul său roman, "The Juliette Society". Fiind ades comparat cu best-seller-ul "Cincizeci de umbre ale lui Grey", subiectul romanului era cunoscut cu un an înainte: „o dramatizare a filmului "Fight Club" într-o societate puternic sexualizată, cu o protagonistă asertorică”. Personajul principal, Catherine, studentă la cinematografie, ajunge într-o societate secretă în care oamenii bogați își explorează fanteziile sexuale. Sasha mărturisește că acest personaj poate fi perceput
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
scene care urmează un scenariu, de înregistrări video ale știrilor și de interviuri recente ale eroilor prezenți în timpul perioadei înfățișate, inclusiv ale lui Mohamed Al-Fayed și ale editorilor de la "The Sunday Mirror", rezultând astfel un film documentar hibrid plus o dramatizare doi-în-unul. Mare parte din piesa adaptată pentru televiziune a lui Jenny Lecoat se bazează pe mărturia găsită în raportul de 800 de pagini al operațiunii Paget Report, publicat în 2006 de Servicul Poliției Metropolitane al Marii Britanii, după o anchetă care
Diana: Conspirația Trandafirului () [Corola-website/Science/315856_a_317185]
-
esență, este complicat din cauza existenței unor definiții multiple, în competiție, din cultura populară. John Storey, în "Teorii culturale și cultură populară", a discutat șase definiții. Definiția cantitativă a culturii are ca defect faptul că favorizează mult "înalta" cultură (de ex., dramatizările de televiziune după Jane Austen). "Cultura pop" este definită și ca fiind cultura rămasă după ce am hotărât ce înseamnă "înaltă cultură".
Cultură populară () [Corola-website/Science/316769_a_318098]
-
Alecsandri" din Bălți, Teatrul Dramatic "B.P. Hașdeu" din Cahul, Teatrul Național "Mihai Eminescu" din Botoșani, precum și la Teatrul TV Chișinău și la cel de la Radio Moldova. A debutat cu piesa "Procedeul de ju-jitsu" (1986). Au urmat : Este autorul a două dramatizări după scrieri în proză de maeștri străini ai literaturii contemporane: Scrierile dramatice ale lui Val Butnaru, spectacolele montate (uneori cu asistența regizorală a autorului) au fost menționate cu numeroase premii și diplome de laureat, beneficiind de cronici, recenzii și prezentări
Val Butnaru () [Corola-website/Science/318550_a_319879]
-
de o femeie eloi pe nume Mara, jucată de Samantha Mumba. În acest film, eloii folosesc tradiționala "limbă de piatră", identică englezei. Morlocii sunt mult mai barbari și mai agili, iar călătorul temporal influențează în mod direct acțiunea. În noua dramatizare radiofonică de 100 de minute a lui Philip Osmet, regizată de Jeremy Mortimer ca parte a sezonului science fiction de la BBC Radio, Robert Glenister interpretează rolul călătorului temporal, iar William Gaunt pe cel al lui H. G. Wells. A fost prima
Mașina timpului (roman de H.G. Wells) () [Corola-website/Science/321155_a_322484]
-
Jonathan", Hatteras și Altamont se duelează pentru privilegiul de a pretinde teritoriul pentru țările lor. În 1912, Georges Méliès a realizat un film bazat pe acțiunea romanului, intitulat "Conquête du pôle". În 1982, Electrecord a lansat discul de vinil "", o dramatizare de Claudiu Cristescu cu o distribuție din care făceau parte Ion Marinescu, Constantin Dinulescu, Corrado Negreanu, Mihai Mereuță, Boris Petroff și Cornel Constantin.
Căpitanul Hatteras () [Corola-website/Science/320563_a_321892]
-
copilăriei" n-au fost ecranizate niciodată și despre problemele producerii lor, vezi </ref> Din 2002, drepturile de ecranizare ale romanului au revenit studiourilor Universal Pictures, regizorul Kimberly Peirce fiind desemnat să se ocupe de proiect. David Elgood a propus prima dramatizare radiofonică a romanului încă din 1974, dar doar atunci când regizorul Brian Lighthill s-a alăturat eforturilor sale în 1995 au fost obținute drepturile de adaptare. După ce Lighthill a primit undă verde de la BBC Radio în 1996, el i-̈a
Sfârșitul copilăriei () [Corola-website/Science/321576_a_322905]
-
alăturat eforturilor sale în 1995 au fost obținute drepturile de adaptare. După ce Lighthill a primit undă verde de la BBC Radio în 1996, el i-̈a încredințat scenariul lui Tony Mulholland, ceea ce a dus la o adaptare în două părți. Dramatizarea radiofonică avea două ore și BBC a difuzat-o pe postul BBC Radio 4 în luna noiembrie 1997. Înregistrarea a devenit disponibilă pe casetă în 1998 și pe CD în 2007. Pe 28 octombrie 2008, Audible.com a lansat o
Sfârșitul copilăriei () [Corola-website/Science/321576_a_322905]
-
1973 pentru "Cel mai îndepărtat țărm", premiul Nebula pentru "Cel mai bun roman" în 1990 pentru "Tehanu" și premiul World Fantasy pentru "Cel mai bun roman" în 2002 pentru "The Other Wind". Pe 26 decembrie 1996, BBC a lansat o dramatizare radiofonică de două ore a cărții "Un vrăjitor din Terramare". Adaptarea i-a avut pe Judi Dench în rolul naratorului și pe Michael Maloney în rolul lui Ged, folosind o gamă largă de actori cu accente regionale și sociale diferite
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
the electric sheep are dreaming of your face." ("Nemișcată și transfigurată/oaia electrică visează la chipul tău") Trupa punk Superchick se referă la roman în cântecul "Alive" în versul "Do robots dream of electric sheep?" ("Visează roboții oi electrice?") Lansarea dramatizării realizate de Edward Einhorn este planificată pentru noiembrie/decembrie 2010 la teatrul 3LD din New York. În 1982 Marvel Comics a realizat o adaptare după film, intitulată "A Marvel Comics Super Special: Blade Runner", scrisă de Archie Goodwin, cu desene de
Visează androizii oi electrice? () [Corola-website/Science/320780_a_322109]
-
teatrul Ion Creanga din București adaptarea lui Ion Hobana a romanului " Omul Invizibil " de H. Wells in regia Olimpiei Arghir si avându-l in rolul titular - Profesorul Griffin , Omul Invizibil - pe actorul Lucian Muscurel . Vezi si cronica :" Omul Invizibil- o dramatizare de exceptie pe scena teatrului Ion Creanga" se Dragomir Horomnea (https://fr.scribd.com/doc/27928/Nr466-1974). La ora actuală (a început pe 13 noiembrie 2010) "Omul invizibil" este jucat la Teatrul Menier (Fabrica de Ciocolată Menier) Londra, până pe 13
Omul invizibil () [Corola-website/Science/321335_a_322664]
-
ecranizare a unei povestiri cu roboți a lui Asimov a fost realizată în cadrul celui de-al treilea episod al seriei britanice de televiziune "Out of This World" și a avut la bază textul " S-a pierdut un robot" (1962). În dramatizarea lui Leo Lehman și având-o pe Maxine Audley în rolul lui Susan Calvin, acesta este singurul episod al serialului care mai există și în ziua de azi. A urmat în 1964 ecranizarea romanului "Cavernele de oțel" pentru serialul BBC
Seria Roboților () [Corola-website/Science/321430_a_322759]
-
Nottara"-1996), "Brâncuși" (Hyperion-1997), "Frontieriștii" (serial documentar TVR-2000). Din anul 2000, semnează muzică pentru întreraga producție de filme documentare a Casei "C-Film". Realizator al spectacolului de muzică și poezie franceză "Aproape că la Paris" (2010). Realizarea coloanei sonore a dramatizării volumului ”Poveștile Mariei”, semnată de scriitorul Râul Bâz (2011). Cu grupul: Marele Premiu al "Festivalului Tinerilor Muzicieni"-1978, Marele Premiu al Festivalului "București-1978", Marele Premiu al Festivalului "Baladele Dunării"-1978, Locul I în Topul "Săptămâna"-1980. Individual: Premiul Special de
Ilie Stoian () [Corola-website/Science/316422_a_317751]
-
s Programming, Alex Thomson (operator), pentru episodul „The Gold Bug”. O versiune simplificată a povestirii a fost inclusă în volumul "Murders in the Rue Morgue, and The Gold Bug" (1973) de Robert James Dixson, publicat de Regents Pub. Co. O dramatizare radiofonică antirasistă „postmodernă” a povestirii a fost difuzată de BBC Radio 4 în 2001. Scenariul a fost scris de Gregory Evans, producția a fost regizată de Ned Chaillet și i-a avut în rolurile principale pe Clarke Peters, Rhashan Stone
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]