1,112 matches
-
să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a dat poruncă dregătorilor mai sus-menționați să acorde scutiri mai multor meșteri ai Episcopiei de Huși (un cojocar, un măcelar, un cârciumar, un croitor, un curălar și doi olari). Prin aceste scutiri repetate, se constată limitarea treptată a libertăților și a vechilor privilegii ale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cârciumar, un croitor, un curălar și doi olari). Prin aceste scutiri repetate, se constată limitarea treptată a libertăților și a vechilor privilegii ale târgului în favoarea Episcopiei. Porunca lui Vasile Lupu din 22 august 1638 era categorică: „Pârcălabii de Fălciu și dregătorul din târgul Huși să lase în pace satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi sau de depărături și să se amestece doar când va fi vreo moarte de om sau tîlhărie”. Alți domni cereau dregătorilor hușeni „să lase în pace
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
categorică: „Pârcălabii de Fălciu și dregătorul din târgul Huși să lase în pace satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi sau de depărături și să se amestece doar când va fi vreo moarte de om sau tîlhărie”. Alți domni cereau dregătorilor hușeni „să lase în pace de jold, cai de olac și alte angherii pe oamenii din satele care sunt ascultătoare de Episcopia Huși” (Rășești, Podeni, Coziiaci, Cârligați, Plopeni, Crețești, Hrubeni, n.a.). Ureadnicul era, deci, un înalt funcționar domnesc, numit și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vătămanul, amintit în hrisovul lui Antonie Ruset (1675-1678) din 1676, prin care poruncea: „Diregătoriului și Vătămanului său din siliște din Crețești”. Existența ureadnicilor se constată de timpuriu, fiind legată de curțile domnești din diferite localități. Numiți și vornici de târg, dregători sau namestnici, ureadnicii erau reprezentanții autorității domnești pe lângă organele administrative orășenești alese. Ei dirijau întreaga administrație locală și regională. Erau subordonați marilor vornici și aveau atribuții atât în orașe, cât și în ocoalele domnești. Principala lor atribuție era aceea de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
globnicii, deșugubinarii și olăcarii. Definitivau impunerea la impozite și anchetau reclamațiile împotriva agenților fiscali bănuiți de abuzuri. Ei au avut un rol important și în întocmirea actelor pentru transferul de proprietăți din orașe sau din satele situate în apropiere. Împreună cu dregătorii aleși ai orașelor (șoltuzi și pârgari), cu diferiți locuitori și cu alți slujbași, dădeau mărturii privind vânzări și cumpărări de terenuri, vii, prisăci, case ș.a. Mai puteau fi delegați și la efectuarea diferitelor hotărniciri în afara orașului sau a ocolului. Totodată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în secolul al XVIII-lea, așa cum se constată în hrisovul lui Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741, 1747-1748) din 1733, adresat paharnicului al doilea și vornicului de Huși. Pârcălabul (ung. paznic de închisoare; kerkermeister) a fost un alt dregător medieval. Pârcălăbia era o dregătorie administrativă, judecătorească și militară, iar pârcălabul avea numeroase atribuții, reprezentând pe domn în zona supusă autorității lui. Această dregătorie exista în 1634, căci Vasile Lupu îi întărește pârcălabului Mirăuță Coșescul câteva fălci de vie la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de a percepe deseatina de vin cuvenită domnului. Din dreptul de judecată asupra orășenilor, încasa gloabele „obicinuite”. Paharnicul al treilea supraveghea viile din regiunile Bacăului și Trotușului. În orașele cu vii (Huși, Cotnari, Hârlău etc.), pe lângă paharnici, mai era un dregător, numit pivnicer care, în calitate de funcționar domnesc, aduna dijma din vin, una din sursele veniturilor domniei. În documentul din 10 octombrie 1648, este trecut ca martor Janei, pivnicerul din târgul Huși. Într-un zapis de vânzare din 1694, ce-l privea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
determinat de amplasamentul curților domnești, în care se aflau rezerve de hrană, dar și de interesele domniei în rezolvarea problemelor interne din zonă, fapt ce reiese din examinarea activității cancelariei domnești. Domnii Moldovei se deplasau cu întreaga curte și cu dregătorii lor în orașe, sate și mânăstiri, pentru a hotărî în litigii, a confirma vânzări și cumpărări de pământ etc. Aceste deplasări, vizibile și la curțile occidentale, se pot reconstitui după localizarea emisiei documentelor interne. Adeseori, obligațiile militare ale voievodului determinau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întâmpinat multe îndoieli și chiar dușmănii, căci se crease în vechea familie domnitoare un precedent nemaiîntâlnit. În cele din urmă, Ștefan Rareș va fi ales domn, după ce s-a „adunat împreună poporul, episcopii și cei ce se aflau în fruntea dregătorilor și căpeteniilor obștilor și tot sfatul domnesc”. Însă, domnia lui va fi scurtă, între 11 iunie 1551 și 1 septembrie 1552. Abia în anul următor, noul domn a venit la Huși, unde a semnat cinci urice, între 25 martie și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Rusia se obliga să acorde un sprijin militar oastei moldovene în campania antiotomană. Ion Neculce face o legătură directă între Apelul mareșalului B. P. Șeremetev (17 mai 1711), lansat „poporului moldovenesc, tuturor îndeobște și fiecăruia, îndeosebi nobililor domni cârmuitori și dregători de toate rangurile și tuturor” și Proclamația lui Dimitrie Cantemir (3 iunie 1711). S-a transmis poruncă ca „toată boierimea și slujitorimea, toți să încalece, să vie la oaste cu plată, iar care n-a veni, va rămâne podan și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
foarte important nu numai ca punct geostrategic, ci și pentru susținerea materială a armatei ruse, nu părea foarte bine trasat: armatele ruse intenționau să ajungă la Dunăre înaintea oștilor otomane și să le împiedice pe acestea să traverseze fluviul. Un dregător turc, cunoscut cu numele de Anonimul din 1740, a lăsat o descriere a Țării Românești și a Moldovei. Așa cum remarca autorul, campania din 1711 avea drept obiectiv cucerirea de către armatele ruse a Rumeliei și „poate chiar Constantinopolul”. Informațiile referitoare la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a secolului al XVII-lea, pârcălabii puteau judeca pe criminali și pe tâlhari, rămânând în competența episcopului doar bătăile și alte pricini de minimă importanță. Domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658) scria din Roman, la 3 noiembrie 1653, pârcălabilor din Fălciu și dregătorilor din târgul Huși, să scutească satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi și pârâturi, și „să aibă treabă numai pentru morți de om sau alte deșugubine, furi sau tâlhari”. Marii vatavi apar și ei menționați ca dregători în documentele legate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Fălciu și dregătorilor din târgul Huși, să scutească satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi și pârâturi, și „să aibă treabă numai pentru morți de om sau alte deșugubine, furi sau tâlhari”. Marii vatavi apar și ei menționați ca dregători în documentele legate de Episcopie. La 26 octombrie 1666, Iliaș Alexandru (1666-1668) scria marilor vătafi, pârcălabilor de ținut și „dregătorilor de prin târguri” că episcopul de Huși îi reclamase, pentru că judecând călugării, „preoții și casele lor, feciorii și năimiții și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aibă treabă numai pentru morți de om sau alte deșugubine, furi sau tâlhari”. Marii vatavi apar și ei menționați ca dregători în documentele legate de Episcopie. La 26 octombrie 1666, Iliaș Alexandru (1666-1668) scria marilor vătafi, pârcălabilor de ținut și „dregătorilor de prin târguri” că episcopul de Huși îi reclamase, pentru că judecând călugării, „preoții și casele lor, feciorii și năimiții și poslușnicii”, își depășeau atribuțiile și încălcau dreptul de judecată acordat Episcopiei. Deci, până în a doua jumătate a secolului al XVII
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălciu. La scurt timp, după schimbarea domniei, autoritățile ținutului au încercat să revină la Huși. Episcopul Inochentie a întărit hrisovul din 20 noiembrie 1757 printr-un alt hrisov dat la 15 septembrie 1758 de Scarlat Ghica (1757-1758). După această dată, dregătorii ținutului s-au supus și n-au mai încercat să revină. Reședința ținutului a rămas la Fălciu, până în anul 1832, cînd a fost pus în aplicare Regulamentul organic. Episcopia Hușilor obținea, printr-un hrisov din 1756, de la Matei Grigore Ghica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mănăstirilor, apoi la Hârlău, Târgu Frumos, Suceava, Botoșani, Huși, Roman, Bârlad, Galați, Focșani. Exploatarea silitrei la movila Răbâia. Unele izvoare istorice medievale ne oferă informații interesante despre exploatarea silitrei, la movila Răbâia, situată la 18 km de orașul Huși. Un dregător turc, cunoscut sub numele de „Anonimul din 1740”, a lăsat o descriere a Moldovei văzută prin prisma Orientului. El prezenta mai întâi orașul Huși, apoi arăta modul în care se desfășura transportul de grâne pe Prut până la Hotin: „Pe drumul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în apă” . El demonstra că este bine informat, atunci când afirma că nu departe de Huși „se scoteau odinioară mase mari de silitră din minele de la «Movila Hanului»” („Kan - Tepe”, „Movila Răbîiei”). „După moartea lui Laz Mustafa Aga, ultimul arendaș - menționa dregătorul turc - n-a mai venit altul, astfel că minele au rămas neexploatate câtva timp”. Fiul arendașului turc ar fi reînceput să exploateze și să vândă silitră tarapanei (monetarie) de la Constantinopol și din alte locuri cu câte 14 aspri ocaua. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-au declarat împotriva acestui privilegiu fiscal, însă nu puteau face nimic în acest sens. Când rușii au ocupat Hotinul (10 aprilie 1739-28 martie 1740) și când a murit și Mustafa Aga, exploatarea silitrei a încetat o perioadă de timp. Dregătorul turc aprecia cantitatea de silitră care se extrăgea ca fiind atât de mare, încât scutea Înalta Poartă de a căuta o altă sursă, „ba rămânea și un prisos”. Anonimul turc sesizează faptul că domnii erau atât împotriva acestei industrii (de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fel de asociații închise, excluzând pe cât posibil amestecul slujbașilor puterii de stat, corupți și abuzivi. De aceea, s-a prevăzut ca neînțelegerile dintre membrii breslelor să se rezolve de către starosti. Breslașii se străduiau să nu aibă de-a face cu dregătorii administrației publice decât în cazuri deosebite. De fapt, în acest sens, erau avertizați de conducerea lor. Așa se explică de ce meseriașii și negustorii căutau să intre în bresle, unde se simțeau mult mai apărați. Pe această linie trebuie înțeleasă scrisoarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălciu, în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa Prut, de asemenea, reședința tribunalului și episcopia. Mutându-se reședința administrativă, orașul se dezvoltă și prin fluxul de funcționari și dregători domnești. În 1859, ținutul Fălciu cuprindea următoarele localități semiurbane: Fălciu, în ocolul Prut, Răducăneni, în ocolul Podoleni, Docolina și Urdești. Orașul era în continuare, și în 1871, reședința prefecturii județului Fălciu, a tribunalului și a episcopiei. Aici se mai aflau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
decembrie 1848, se specifica că locuitorii rămași în târg sunt obligați să plătească dările pentru 145 oameni, majoritatea fugari. Raportul sublinia că „dintre toți locuitorii acestor mahalale numai trei (au, n.a.) câte doi boi, iară cielanți toți numai cu palmele”. Dregătorul revine cu un alt raport, la 4 iulie 1849, în care atrăgea atenția că sărăcia este atât de mare, încât este imposibil să se strângă birul restant. În urma cercetărilor efectuate de Vistierie, în octombrie 1849, s-a dovedit că locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Domnul Unirii și orașul Huși Personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza rămâne indisolubil legată de actul istoric al Unirii Principatelor și al marilor reforme, al căror rezultat avea să fie modernizarea României. Alexandru Ioan Cuza provenea dintr-o familie veche, de dregători moldoveni din ținutul Fălciu. Un strămoș al domnitorului, Dumitrașcu, a ajuns comis, clucer, apoi vel spătar. Tatăl, Ioan Cuza, nepot al lui Ioniță Cuza, postelnic, a fost ispravnic de Fălciu, apoi de Covurlui. Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și medicină va dura foarte mult, aproape 20 de ani, și ea va coincide cu etapa de închegare a tuturor instituțiilor de cultură ale Moldovei. Calea lui Fătu către ciclurile de învățământ destinate numai fiilor de boieri și de mari dregători a putut fi deschisă datorită faptului că tatăl său, țăranul Vasile Fătu, învățase și devenise preot de sat pentru "a face slujbele religioase și a rosti evangheliile în limba națională", insuflând fiilor săi dragostea de carte. A existat, la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
De asemenea, la înființarea, în 1832, a Colegiului Vasilian (un fel de internat al "Gimnaziei"), prevăzut de Regulamentul Organic, el se va număra printre "stipendiștii" (elevi proveniți din clasa de jos) ce se situau pe aceeași treaptă cu fii de dregători. În această perioadă, deosebit de însușirile atestate pentru studii teoretice, el dovedește aptitudini remarcabile pentru muzică, făcând parte dintr-o formație corală de 20 de elevi care cântă pentru prima oară în limba română muzică europeană (Rossini) sub îndrumarea vestitului muzicolog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
blid de pește și iarna câte o căprioară sau 16 găini. Dacă acestea din urmă nu vrea să le dea, iobagul plătește 1 fl. birșag (amendă). Vinderea cailor sau a altor vite, berbecilor și mierei se face numai cu aprobarea dregătorului curții. Dacă cineva prinde vreun cerb și nu-l aduce cetății, ci-l vinde sau îl ascunde, birșag 1 fl. Celui ce-l aduce i se dă 20-25 denari pentru băutură. Fiecare iobag trebuie să aducă cetății câte un car
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]