937 matches
-
scândură și Împins În burta mașinii. Câinele lui Ben are un moment de disperare În care se chinuie să urce și el În mașină, lângă cu mort. Este alungat de roșcovan cu o lovitură de picior. Ușile din spate ale dubei se Închid cu zgomot. Medicul urcă În față, pe scaunul din dreapta și roșcovanul pornește mașina. Un nor de praf se ridică ca fumul dintr-o locomotivă cu aburi, și mașina dispare printre munții de gunoaie, purtând trupul inert al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
A rămas autopsia. Ea va stabili cu precizie cauza morții. Acum, el poate să afirme, că nu sunt semne vizibile de violență. Cloșardul este scos din pivniță Într-o pătură jerpelită și, Înainte ca trupul lui să fie vârât În duba parcată lângă rigolă, o carte cu coperțile vișinii și două caiete cu sârmă, alunecă din pătură, pe trotuarul plin de zloată. Spectatorii ies din cinematograf, comentând gălăgios, filmul pe care tocmai l-au văzut, și călcând peste ele, până când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu zăpada moale și murdară ce acoperă orașul. -Ca și cel de azi dimineață, pare mort de frig. Mascatul ridică pentru o secundă cagula și scuipă Într-o parte, cu sete. Legistul aprobă dând din cap și se urcă În dubă. Mașina se pune În mișcare, cu un scrâșnet lugubru, de motor.. Cei trei mascați rămân să cotrobăie În continuare prin măruntaiele orașului, În căutarea evadatului periculos. Norii au descoperit pe cer, o stea Împietrită și stranie, ca ochiul unui ciclop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fugeau de mine ca dracu de tămâie, uitasem și de așazișii prieteni de pahar și mă simțeam diferit. Școala întârzia să înceapă cu adevărat. Toată toamna ne au dus la cules de roșii, de căpșuni și de sfeclă într-o dubă acoperită cu tablă, fără geamuri, și doar cu un singur hublou deasupra capului pe unde priveam cu toți spre lumină. Înăuntru mirosea a balegă, transpirație și a sânge și noi trebuia să mergem în fiecare zi înghesuiți în acel spațiu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
așa cum sunt, fără prea multe cuvinte, fără prea multe țoale cu care să sucesc gâturi, fără prea mulți centimetri care să mă releve a fi un tip... înălțător.“ Un tip de treabă”... poate că eram, dar uitasem de mine. Ușile dubei se deschiseră și lumina intră peste noi cu brutalitate. Am coborât toți cu ochii strânși, privind printre linii subțiate de gene, un câmp plin de căpșuni care ne aștepta să-l culegem. Vântul bătea ca-n Siberia și frigul punea
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de „procurori“, Dorin îmi spune un banc din mediul lor universitar. Un bețiv face scandal pe stradă și îl oprește o patrulă de milițieni. „Prezintă buletinul! Unde lucrezi?“ „Sunt încărcător la abator.“ „Aaa, păi așa spuneți! O să vă conducem cu duba acasă.“ La adresa respectivă, pe ușă scria „Prof. univ. dr. Popescu“. Deschide o doamnă. „Acesta e soțul dumneavoastră?“, întreabă milițienii. „Păi, ne-a declarat că lucrează la abator și pe ușă scrie altceva!“ „E chiar ce scrie acolo, nenorocitul, dar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
te pupe rece, măi, artistule...“ Milițianul gras făcu un semn celor doi soldați care-l însoțeau, ăștia îl apucară iute pe Gabriel de-o aripă și pe fată de păr și nici nu-și dădu seama că ajunsese într-o dubă. „Ești doar un milițian, atâta ești, așa să știi, un MILIȚIAN!!!...“, strigă Gabriel revigorat brusc din letargie. Surpriza fusese cu atât mai mare cu cât nici nu avuseseră timp să vadă de unde se abate furtuna. Mai veniseră pe terasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
adevărat, iar apoi când nu s-a mai întors, m-am gândit de multe ori la asta și mi-am adus aminte și bun-rămasul nostru, când l-am văzut pentru ultima oară, colegii lui veniseră să-l ia cu o dubă cenușie, ajunsesem acasă de la școală chiar când erau pe punctul de a o lua din loc, dacă nu s-ar fi amânat ultima oră, științele naturale, nici nu i-aș mai fi întâlnit, tocmai urcau în furgonetă când am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dar să-și poarte și el de grijă, atunci colegul lui s-a uitat la mine, nu-ți face griji, băiete, a spus, o să avem noi grijă de domnu’ doctor și mi-a făcut cu ochiul, apoi a deschis portiera dubei și l-a ajutat pe tata să se așeze, între timp șoferul a pornit motorul și, abia trântită portiera-n urma tatei, au și demarat, iar eu mi-am luat ghiozdanul, am făcut stânga-mprejur, îndreptându-mă spre casa scărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
rost de un nou înaintaș pentru echipa mea de fotbal cu nasturi și eram curios dacă alunecă la fel de bine pe mușama ca pe carton, n-am rămas acolo să-i fac cu mâna și nici nu m-am uitat în urma dubei, așteptând să dispară după colț. Îmi aduc limpede aminte de fața tatei, era neras, mirosea puternic a tutun, părea foarte-foarte obosit, și zâmbetul îi era strâmb, deși m-am gândit mult, nu cred că bănuia dinainte că nu va mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
scos, continuându-mi drumul spre casă în tăcere. Perspectivă Când am ieșit din crâșma Vânătorul, fostă, pe vremuri, Leul, în mână cu cele două sticle de bere cehească, reci ca gheața, pe partea opusă a străzii am remarcat de-ndată duba cenușie, și știam că n-am încotro, va trebui să trec în goană pe lângă ea, știam și că va veni în urma mea, în timp ce eu, cu berile în mână, o să fug înapoi la școală, și mai știam că nu e nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ai casei, deci, pe locuri, fiți gata, pas alergător, înainte marș, celor care ajung primii înapoi, poate le dă și-o bere, nu-i strică nimănui o gură de bere, o să vedem ce bine pică după o alergare, curat medicament. Duba cenușie mă urmărea de două zile, dar n-am îndrăznit să spun nimic, conștient că oricum nimeni nu m-ar fi crezut, iar dacă totuși m-ar fi crezut, ar fi fost și mai rău, se știa prea bine ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de fotbal, o vedeam doar staționând la margine de stradă, avea număr mic de înmatriculare, din trei cifre, după care mi-am dat seama că numai a Securității putea fi, că cine altul ar mai putea avea o astfel de dubă cenușie, cu geamuri de oglindă, n-aveam idee ce vor de la mine, să fi aflat cumva că fusesem de față când muncitorii de la uzina metalurgică au dat foc magazinului sau că odată, în timpul unei pane de curent, intraserăm, împreună cu Feri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
încercasem un unșpe metri cu mingea de piele spartă pe care, din glumă, băieții au umplut-o cu pietriș, n-am luat-o, deci, numaiecât la fugă, mă gândeam ce-ar fi s-o iau în altă direcție, nu spre dubă, dar în cazul ăsta știam că trebuie să ocolesc prin Piața Centrală, lungind drumul cu vreun kilometru jumate, nu, nu, cum aveam piciorul paradit, în nici un caz n-aș fi ajuns înapoi până la pauză, așa c-am inspirat adânc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
că trebuie să ocolesc prin Piața Centrală, lungind drumul cu vreun kilometru jumate, nu, nu, cum aveam piciorul paradit, în nici un caz n-aș fi ajuns înapoi până la pauză, așa c-am inspirat adânc și am început să alerg spre dubă, gândindu-mă, între timp, că poate nu e una și aceeași, ci o alta, staționând lângă trotuar din întâmplare și nu special pentru mine, simțeam cum se agită berea în sticle, de departe, în geamul de oglindă al ușii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
simțeam cum se agită berea în sticle, de departe, în geamul de oglindă al ușii din spate, mă vedeam alergând, în maiou alb și șort negru, oglinda mă arăta deformat, strâmb, când prea lung, când prea scurt, am ajuns lângă dubă, știam că-n curând va demara, pornind-o după mine, dar nimic din toate astea nu s-a întâmplat, am trecut pe lângă ea, de frică nici nu mai simțeam durerea din gleznă, duba încă nu pornise, am alergat mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
lung, când prea scurt, am ajuns lângă dubă, știam că-n curând va demara, pornind-o după mine, dar nimic din toate astea nu s-a întâmplat, am trecut pe lângă ea, de frică nici nu mai simțeam durerea din gleznă, duba încă nu pornise, am alergat mai departe, cinci metri, zece metri, duba încă nu pornise, am parcurs jumătate din lungimea străzii, lăsând-o cu vreo douășcinci de metri în urma mea, și când am crezut că, gata, am scăpat, atunci a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
va demara, pornind-o după mine, dar nimic din toate astea nu s-a întâmplat, am trecut pe lângă ea, de frică nici nu mai simțeam durerea din gleznă, duba încă nu pornise, am alergat mai departe, cinci metri, zece metri, duba încă nu pornise, am parcurs jumătate din lungimea străzii, lăsând-o cu vreo douășcinci de metri în urma mea, și când am crezut că, gata, am scăpat, atunci a claxonat strident, m-am speriat atât de tare încât era să rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
să-mi cadă sticlele din mână, a ambalat motorul și am auzit-o cum pornește, a și ajuns lângă mine, claxonând din nou, dar nici atunci nu m-am oprit, fugind numai de-al dracu’ mai departe, ei, și atunci duba m-a depășit și s-a oprit, cu o roată pe trotuar, știam că s-a zis cu mine, că m-au prins, dacă până acum, dintr-un motiv sau altul, au mai amânat, acum gata, mă încolțiseră de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
la goană, acolo n-ar mai intra, poate, după mine, dar știam că asta-i o tâmpenie, precis ar intra, trebuie să mă adun, să nu stau locului, să merg, să nu cedez, am și pornit-o iar, dar ușa dubei s-a deschis treptat și cineva m-a strigat pe nume, spunându-mi să rămân pe loc, era vocea bunicului, când ușa s-a deschis complet, l-am și văzut, era chiar el, dar credeam că este doar o-nchipuire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
bunicul a dat din cap, și a spus că foarte bine, se vede că sunt nepotul lui, la care eu n-am mai spus nimic, m-am uitat numai la el, vrând să-l întreb de unde a făcut rost de dubă, și dacă el m-a urmărit trei zile-n șir, iar dacă da, atunci din ce motiv, și atunci, deodată, am observat că bunicul avea cămașa prost încheiată, gulerul îi atârna strâmb și nici cravată nu avea la gât, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
bunicul avea cămașa prost încheiată, gulerul îi atârna strâmb și nici cravată nu avea la gât, asta m-a mirat atât de mult că nu l-am mai întrebat nimic, mă uitam prin geam, n-am mai stat într-o dubă ca asta, avea scaunul mult mai înalt decât o mașină obișnuită, așa că se vedea prin geam departe. Ajungând la colț, n-am luat-o spre școală, ci în direcția inversă, pe strada Sáros, și nici la capătul ei n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
întreb măcar ce mai face bunica, dacă se simte mai bine, sau dacă nu asta, atunci să-l întreb ce vrea să-mi arate și ce poate fi atât de important încât să vină el personal să mă ia cu duba asta, începusem deja să-mi formulez în gând cum să-i pun înrebarea, dar atunci, deodată, bunicul, fără să se uite la mine, a început să vorbească, avea colțul gurii ridicat, și după asta mi-am dat seama că zâmbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
platforma de la poalele dealului, unde se țineau serbările la iarbă verde, cu mici și bere, după defilările de 1 Mai, bunicul a ieșit de pe carosabil, a traversat trotuarul, ocolind băncile de pe margine, a trecut și de locul aterizare pentru elicoptere, duba se scutura atât de tare încât sticlele de bere de la picioare au început să zdrăngăne, iar eu a trebuit să mă agăț de marginea scaunului, bunicul a tras cu mașina direct la limita din dreapta a câmpului, lângă nucul cel mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
bunicul a tras cu mașina direct la limita din dreapta a câmpului, lângă nucul cel mare, unde începea urcușul, a încetinit, a oprit mașina, a stins motorul și mi-a spus c-am ajuns și să cobor. Mi-era cam greață, duba mă scuturase zdravăn, am inspirat adânc de câteva ori, așa cum mă învățase mama, în jumătate de minut mi-a trecut și greața, dar în geamul dubei am văzut că încă sunt palid, bunicul coborâse între timp, ducându-se lângă nucul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]