1,881 matches
-
pentru a nu încadra dublarea clitică la acord, ea fiind un fenomen guvernat de anumite interpretări semantice și de contextul pragmatic. 5. Argumente împotriva interpretării dublării clitice ca acord Se pot aduce mai multe argumente contra ipotezei că cliticele de dublare marchează acordul verb - complement: (i) DC este opțională în unele contexte, obligatorie în altele. Or, fenomenele de acord nu sunt opționale, contextuale, limitate la anumite tipuri de nominale (prin contrast, prezența acordului dintre subiect și predicat nu depinde de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de la Fuß, 2005). Acest argument morfologic nu este foarte puternic, am putea considera că avem a face cu o marcare noncanonică a acordului (dacă alte argumente, sintactice, ne-ar duce spre concluzia că cliticul marchează acordul). 6. Alte analize ale dublării clitice Pentru dublarea clitică au fost propuse mai multe analize: (i) Pentru limbile în care cliticul și nominalul sunt în distribuție complementară, cum ar fi franceza, Kayne (1975) a susținut ipoteza că pronumele clitic este generat în poziția de argument
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acest argument morfologic nu este foarte puternic, am putea considera că avem a face cu o marcare noncanonică a acordului (dacă alte argumente, sintactice, ne-ar duce spre concluzia că cliticul marchează acordul). 6. Alte analize ale dublării clitice Pentru dublarea clitică au fost propuse mai multe analize: (i) Pentru limbile în care cliticul și nominalul sunt în distribuție complementară, cum ar fi franceza, Kayne (1975) a susținut ipoteza că pronumele clitic este generat în poziția de argument nominal și se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominal și se deplasează apoi spre verb. Cliticul exprimă trăsăturile phi și cazul, iar o categorie vidă postverbală exprimă rolul tematic: (34) a. Je le vois [e]. b. *Je le vois Pierre. Această ipoteză nu este aplicabilă la limbile cu dublare, deoarece argumentul este complementul (iar argumentele sunt unice). Dacă argumentul ar fi pronumele clitic, nu este clar ce analiză am putea propune pentru complement. Poate aceea de apoziție. Se poate argumenta și că nominalul este cel care dublează cliticul, având
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prepoziție (pe în română, a în spaniolă, ambele limbi cu DC) și că DC nu este prezentă în limbile care nu dispun de un mijloc alternativ de a marca acuzativul (cum ar fi prepoziția). Prin urmare, a apărut ideea că dublarea este strâns legată de posibilitatea de a marca acuzativul prin pe. Așa s-a născut ipoteza că elementul clitic absoarbe cazul, astfel încât verbul nu mai poate atribui caz nominalului coreferent. Prin urmare, este inserată prepoziția (gramaticalizată 171) pe, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbul nu mai poate atribui caz nominalului coreferent. Prin urmare, este inserată prepoziția (gramaticalizată 171) pe, ca un mijloc de a atribui caz nominalului. Cliticul și nominalul dețin același rol tematic. (iv) În structurile cu complement direct antepus și cu dublare, cliticul marchează poziția noncanonică a complementului, care este antepus, fiind topicalizat. Poziția canonică este postverbală. Cliticul pronominal este inserat pentru a exprima cazul nominalului antepus, care este într-o poziție nespecifică și al cărui caz nu este marcat prin prepoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi similaritatea formală dintre clitic și determinant în limbile romanice, explicabilă prin originea lor comună: articolul definit și cliticul pronominal au la bază pronumele demonstrativ latinesc illum, illa. Analiza propusă ar capta și faptul că nominalul complement din structurile cu dublare este +specific. Trăsătura de specificitate se asociază adesea cu articolul definit, fără ca între ele să existe o suprapunere exactă (am văzut mai sus că un nominal articulat indefinit poate fi +specific în context). (vi) Conform lui Van Peteghem (2003-2004), DC
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a distrus casa (Prima TV, 27.XI.2007) [= "a distrus casa familiei"] Am văzut delegații importante ale PSD-ului mergând cu câte cineva dintre ei la Parchet. (Realitatea TV, 18.VIII.2008) [= "mergând cu cineva din PSD"] Și cliticele de dublare pot avea formă de plural, rar: (34) liniștiți-i pe grupul de istorici (Realitatea TV, 2007) or toate lucrurile astea PDL-ul îi obligă pe viitorul guvern să le facă (Realitatea TV, 14.XII.2009) 2.2. Acordul numelor proprii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
număr mai mic de trăsături. Ipoteza claselor nominale este mai potrivită pentru sistemele de gen mai complexe, precum cele discutate de Corbett (1991). În capitolul al optulea, am prezentat argumente și contraargumente din limba română referitoare la analizarea cliticelor de dublare drept mărci de acord. Concluziile sunt că există mai multe contraargumente împotriva acestei ipoteze: (i) dublarea clitică este opțională în unele contexte, obligatorie în altele. Or, fenomenele de acord nu sunt opționale, contextuale, limitate la anumite tipuri de nominale (prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
complexe, precum cele discutate de Corbett (1991). În capitolul al optulea, am prezentat argumente și contraargumente din limba română referitoare la analizarea cliticelor de dublare drept mărci de acord. Concluziile sunt că există mai multe contraargumente împotriva acestei ipoteze: (i) dublarea clitică este opțională în unele contexte, obligatorie în altele. Or, fenomenele de acord nu sunt opționale, contextuale, limitate la anumite tipuri de nominale (prin contrast, prezența acordului dintre subiect și predicat nu depinde de tipul de subiect); (ii) acordul canonic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
preluate de la Fuß, 2005). Acest argument morfologic nu este foarte puternic, am putea considera că avem a face cu o marcare non-canonică a acordului (dacă alte argumente, sintactice, ne-ar duce spre concluzia că cliticul marchează acordul). Pentru cliticele de dublare s-ar putea adopta altă ipoteză, aceea a grupului nominal extins, în care cliticul ar fi un determinant detașat din grupul nominal complement. Ultimul capitol completează informațiile oferite în celelalte capitole cu mai multe date din limba vorbită, obținute în urma
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un anumit tip de obiect. Morfemele de acord sunt pronume care au fost generate în poziții argumentale și apoi s-au cliticizat (Van de Visser 2006: 70−71). În logica acestei teorii, acordul obiectului este aparent și trebuie analizat ca dublare clitică; v nu are trăsături φ (Van de Visser 2006: 74). Concluzia tranșantă a autorului (Van de Visser 2006: 102) este că în limbile care au acordul subiectului, acordul obiectului nu există. 3.3. Ce tip de caz este ergativul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
avea a fost remarcat și în studii românești de tip istoric - Graur (1960) - și de tip sintactic - Pană Dindelegan (2003: 106; și 2008a [2005a]: 345), care îl așază pe a avea pe prima treaptă de tranzitivitate slabă, pentru că acceptă testul dublării complementului direct (O am pe bunica la mine), dar nu și testul pasivizării (*Bunica este avută la mine). Niculescu (2008: 234) arată că verbul a avea < lat. habeo, -ere provine dintr-o rădăcină indo-europeană *ghabh 'a lua' (apud Creissels 199614
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
principale oscilează între marcarea ergativă și lipsa marcării, în funcție de semantica nominalelor. TSOVA-TUSH − Vezi BATS(BI). TUKANG BESI Limbă austroneziană vorbită în Indonezia. 200 000 de vorbitori. Limbă pro-drop. Subiectul este legitimat prin acord, iar obiectul, prin Cazul acuzativ. Construcția cu dublare clitică funcționează după tiparul ergativ. TUNUMIISUT (KALLAALISSUT) Subdialect al limbii INUIT, vorbit în estul Groenlandei. 3 300 de vorbitori. Este subdialectul cel mai îndepărtat de sursa poporului inuit, Alaska. Există tendința de trecere dinspre sistemul ergativ înspre cel acuzativ, manifestată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Zahărul se dizolvă în apă tranz.: Ion dizolvă zahărul în apă part. dizolvat, -ă nom. dizolvarea, dizolvatul A SE DUBLA Profitul lui Ion se dublează în trei luni tranz.: Ion își dublează profitul în trei luni part. dublat, -ă nom. dublarea, dublatul A SE DURIFICA Apa se durifică din cauza calcarului tranz.: Calcarul durifică apa part. durificat, -ă nom. durificarea A SE ELECTRIZA Ion se electrizează de mașină tranz.: Povestea îi electrizează pe cititori part. electrizat, -ă nom. electrizarea, electrizatul A SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de grăsimi a ficatului congestiv, mărirea cantității de bilă. *Păpădie (Taraxacum officinale) -conține: alcooli triterpenici (taraxol, taraxasterol, faradiol), principii amare (taraxacina), vitamine (A, B, C, D, PP), săruri minerale; -acțiuni: protejarea ficatului prin decongestionare și stimularea secreției de bilă până la dublarea cantității. *Sunătoare (Hypericum perforatum) -conține: hipericină roșie, glicozizi flavonici (hiperină, rutină, quercetrină), hiperozide, saponine emoliente, vitamine (A, C, K, P, PP); -acțiuni: combate infiltrarea grasă a ficatului și reface celulele hepatice degradate prin hepatită cronică. *Rostopasca (Chelidonium majus) -conține: alcaloizi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
10 minute și apoi pe partea stângă Încă 10 minute. Pe alte meridiane ale globului se utilizează sofranul de India (Curcuma longa), un colorant alimentar galben, introdus În supe și mâncăruri cu orez sau cartofi, având un rol important În dublarea secrețiilor de bilă și În dizolvarea calculilor. În alimentație se mai recomandă lapte dulce, simplu sau amestecat cu ceai, lapte acru amestecat cu tărâțe de grâu, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, caș, urdă, telemea desărată, supe de zarzavat cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
nume pentru infinit), principiul de incertitudine al lui Heisenberg, teorema lui Gödel (care afirmă imposibilitatea creări unei teorii viabile în logica binară), sunt noțiuni transmoderne întrucât includ antinomii iar contradicția înseamnă viața (logica binară nu o poate exprima). La Blaga, dublarea categoriilor rațiunii cu cele abisale (matricea stilistică) ține de transmodernism. Arheul eminescian în care se cuprind toți oamenii trecuți, prezenți și viitori, se apropie de conceptul transfinitului cantorian. De asemenea termenul noician de ființa-ca-ființă (Devenirea întru ființă), viziunea pentamorfică elaborată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sarcini doar anumite situații (locuri, persoane, imobile), de interes pentru rezolvarea unor obiective polițienești. Exercitarea supravegherii și, implicit, a culegerii de informații, putea fi efectuată de unul sau mai mulți agenți care se cunoșteau sau nu între ei. Cazurile de dublare a supravegherii reprezentau o măsură de certitudine, de „verificare simultană”, în anumite cazuri foarte importante. Întrebuințarea organelor acoperite era determinată de necesitatea unei „supravegheri invizibile” în două situații: atunci când persoana supravegheată era conștientă de filajul exercitat asupra sa, respectiv în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pronunțării unei noi sentințe (7, 14, 21 și 28 iunie 1951), la 2 iulie 1951, Curtea Supremă a stabilit o nouă condamnare, dublându-i pedeapsa „la zece ani detențiune simplă”. Suferințele îndurate, anchetele, condițiile de detenție, bolile și, evident, șocul dublării pedepsei, au făcut ca inima generalului Tobescu să înceteze a mai bate la 2 decembrie 1951 în Spitalul-penitenciar din Tg. Ocna, trupul fiindu-i înmormântat în cimitirul orașului. Într-un interogatoriu în care era hărțuit cu întrebări care de care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prin fondul de rezerva al fiecărei unități. Articolul 3 În cazurile în care fondul de rezerva afectat, potrivit art. 1 și 2 din prezenta hotărîre, depășește de trei ori capitalul social, se va proceda, pînă la 30 iunie 1992, la dublarea capitalului social, în condițiile legii, prin diminuarea fondului de rezerva. Articolul 4 În termen de 60 de zile de la data prezentei hotărîri, Ministerul Economiei și Finanțelor va prezenta Guvernului propuneri pentru reevaluarea mijloacelor fixe la nivelul prețurilor din economie la
HOTĂRÎRE nr. 26 din 22 ianuarie 1992 privind reevaluarea unor active şi pasive ca urmare a unificării cursurilor de schimb ale leului şi regimului de preţuri şi tarife în aceste condiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108244_a_109573]
-
solului, inclusiv lucrările privind refacerea fertilității solului, realizate o dată cu acestea); - Lucrări de investiții pentru apărarea împotriva inundațiilor și ghețurilor; - Lucrări de investiții pentru apărarea mediului înconjurător, inclusiv stații de epurare pentru ape menajere; - Împăduriri; - Drumuri forestiere; - Linii de cale ferată, dublări și electrificări pe linii de cale ferată; - Poduri peste Dunăre și Borcea; - Construcții și extinderi metrou; - Construcții de aeroporturi; - Rețele noi și dezvoltări pentru transportul în comun și orășenesc, inclusiv dotări cu tramvaie, autobuze și troleibuze; - Canale navigabile; - Sistematizări și
HOT��RÎRE nr. 740 din 3 iulie 1990 privind unele măsuri în domeniul finanţării-creditarii investiţiilor la unităţile de stat, precum şi cu privire la transmiterea fondurilor fixe între întreprinderile de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107223_a_108552]
-
împrumuturilor acordate nu poate depăși în nici un exercitiu financiar anual echivalentul a 7% din veniturile bugetului de stat realizate în anul precedent, iar șoldul permanent al împrumuturilor acordate și nerambursate nu poate depăși în nici un moment suma totală rezultată din dublarea capitalului și a fondului de rezervă al Băncii Naționale a României. ... (5) Bancă Națională a României poate acționa ca agent al statului în stabilirea băncilor eligibile a primi depozite ale Trezoreriei statului, în condiții care vor fi stabilite împreună cu Ministerul Finanțelor Publice. ... Articolul
LEGE nr. 101 din 26 mai 1998 (*actualizata*) privind Statutul Băncii Naţionale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120884_a_122213]
-
constind în impozite, taxe și alte obligații legale către fondurile publice; - majorările de întârziere, stabilite în urmă verificării respectării termenelor prevăzute de dispozițiile legale în vigoare pentru achitarea obligațiilor către bugetul de stat, bugetele locale și fondurile speciale; - sumele reprezentind dublarea impozitelor ca urmare a sustragerii de la plata; - amenzile aplicate și încasate în condițiile legii; - majorările de întârziere aplicate persoanelor juridice pentru nerespectarea contractelor subsidiare încheiate cu beneficiarii interni pentru derularea împrumuturilor guvernamentale externe. 2. Cotele utilizate pentru constituirea fondului de
HOTĂRÎRE nr. 154 din 24 aprilie 1997 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea fondurilor destinate stimulării personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanţelor şi din unit��ţile subordonate acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117894_a_119223]
-
de Stat nr. 319/1988 11.500.000 Hârlău 6. Supraînălțare și consolidare terasamente în 15.000.000 În continuare zona SHN Porțile de Fier I ──────────── Trimestrul III 1988 14.500.000 Decretul Consiliului de Stat nr. 289/1987 7. Dublarea și electrificarea liniei de cale 0 Sistată din data ferată Gura Motrului-Turceni-Târgu Jiu ─ de 13 februarie Trimestrul III 1985 0 1997 Decretul Consiliului de Stat nr. 405/1984 8. Restabilirea legăturilor determinate de 0 Sistată din data construcția canalului Siret-Bărăgan
HOTĂRÂRE nr. 190 din 8 mai 1997 (*actualizată*) privind aprobarea contractului de activitate a Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române pe perioada 1997-2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118045_a_119374]