1,268 matches
-
fac rod. Niște fructe că de măr, nu prea mari. Dudul este putred la mijloc. E ca o scorbura. Și este pusă o icoană care înfățișează pe Domnul Iisus cu mulțime multă trecând pe cale. Și în calea lor văd un dud cu un om în el. Omul se suise în sicomor ca să-L poată vedea pe Domnul. Că auzise de El și de faptele Sale mărețe. Parcă ne urcăm și noi în urcușul credinței către Dumnezeu să-L vedem și să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
aveam încă de când oprise mașină la poarta mănăstirii. Știu că am coborât la poarta mănăstirii, am îngenuncheat de 3 ori și-am sărutat pământul dând slavă și mulțumind lui Dumnezeu că m-a ajutat să văd și eu nevrednica acel dud cu Zaheu printre ramurile lui. Dar să vă spun o taină a mea: de câte ori auzeam Sfântă Evanghelie cu dudul și Zaheu totdeauna mă rugăm să-l pot vedea real, că eu îl vedea doar în mintea mea, în închipuire. Doamne
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ori și-am sărutat pământul dând slavă și mulțumind lui Dumnezeu că m-a ajutat să văd și eu nevrednica acel dud cu Zaheu printre ramurile lui. Dar să vă spun o taină a mea: de câte ori auzeam Sfântă Evanghelie cu dudul și Zaheu totdeauna mă rugăm să-l pot vedea real, că eu îl vedea doar în mintea mea, în închipuire. Doamne, Doamne, ce bucurie mare că mi s-a împlinit dorința. Cu lacrimi de bucurie sărutam pământul și-l îmbrățișam
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
al tuturor. Doar urma pașilor a mai rămas, care ne cheamă și azi să venim și să vedem, fiecare cum poate, în închipuire sau realitate. Cu acest sentiment de bucurie, de parcă explodam de fericire am intrat în curtea mănăstirii. Acest dud este protejat cu un colac de piatră și mai are și un gard de fier forjat. Este bine protejat de lume, nu poți să-l atingi. Călugărul ne-a dat din fructele dudului. Se spune că se pot consumă că
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
fericire am intrat în curtea mănăstirii. Acest dud este protejat cu un colac de piatră și mai are și un gard de fier forjat. Este bine protejat de lume, nu poți să-l atingi. Călugărul ne-a dat din fructele dudului. Se spune că se pot consumă că aliment. Apoi am vizitat mănăstirea, ne-am închinat un pic și am cumpărat ceva amintiri, obiecte de cult. Apoi călugărul ne-a invitat în camera de oaspeți, a mai stat de vorbă cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ne-a îmbrățișat pe toți cu multă dragoste duhovniceasca și ne-a mulțumit de vizita urându-ne sănătate și mântuire la toți cei din România. Și așa, cu emoții de bucurie mai privim mănăstirea și ne oprim o clipă în fața dudului slăvind pe Dumnezeu, mulțumindu-I pentru toate și rugând să fie cu noi pururi. De acum se inserase și am venit în Ierusalim la biserică unde eram cazată. Am stat la masă, le-am povestit pe unde nea dus părintele
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
diversitate, cât și ca sărăcire a genofondului biosferei, a biodiversității. E drept, În decursul timpului, la noi au poposit plante care sunt astăzi mai mult decât folositoare și, mai ales, nu deranjează pe nimeni. E cazul caisului, prunului, gutuiului, piersicului, dudului. Dar introducerea lor a fost lentă, de-a lungul a unul-două milenii, pom cu pom, iar nu sută de hectare cu sută de hectare, neagresând stabilirea echilibrului În ecosistemele În care pătrundeau. Introducerea conștientă, dintr’o dată, masivă, a unei noi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pajiște, timp În care, pe versanți se poartă Încă lupta dintre stâncă și plantă. Ici-colo, câte un arbore profită de fisurile stâncii În care Își proptește rădăcinile, dislocând-o. Și cu asta intră În luptă altă armă, viața animală, căci duzii pe care i-am văzut la lucru au fost semănați desigur de păsări. Acolo unde se găsește vegetație, deci hrană, vor veni și animale. Oile Își croiesc cărărui dese pe povârniș, ca gradenele unui amfiteatru, antrenând În vale pietrișul și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aceasta, în pietrosul peisaj dobrogean. Nu Grecia pură, mitologică, din Țărm pierdut, ci o Helladă turcită, în care încape și Iudeea. Concurând pe Dărăscu, pe Iser, poetul pictează cu o pastă foarte subțire, cretoasă, un Balcic patriarhal, cu migdali, smochini, duzi, piersici, sarcofage preistorice, fântâni, turci cu măgari, cadâne șezând pe pietre ori ducându-se să ia apă în vase de aramă. O remarcabilă pânză e cea înfățișată în Cimitir tătăresc, cu râpe văroase și cu pietre sure, printre care umblă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
ud, pronunțat repetitiv ut-ut-ut până se obține consoana d. Consoana d se emite mult mal greu decât celelalte consoane sonore. Pentru emiterea acestui sunet se fac exerciții îndelungate. Când s-a obținut, fonemul d trebuie consolidat în cuvinte ca: da, dud, dulap, doi, două, dar mai ales în cuvinte în care ocupă o poziție finală, întrucât deseori în cuvintele: dud, cad, ud, vad, pod, nod se desonorizează. Corectarea deformărilor de articulare a fonemului d - Desonorizarea este cel mai frecvent defect de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sonore. Pentru emiterea acestui sunet se fac exerciții îndelungate. Când s-a obținut, fonemul d trebuie consolidat în cuvinte ca: da, dud, dulap, doi, două, dar mai ales în cuvinte în care ocupă o poziție finală, întrucât deseori în cuvintele: dud, cad, ud, vad, pod, nod se desonorizează. Corectarea deformărilor de articulare a fonemului d - Desonorizarea este cel mai frecvent defect de pronunțare a fonemului d, care se articulează t în loc de d și care poate fi corectată prin reluarea exersării consoanelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
jumătate a veacului al XX-lea. În placheta Anotimpuri aprinse (1982) apare mai pregnantă apartenența sa la tipologia poeților „meridionali”, dornici de soare, angajați afectiv: „Urcă seva din pământuri, clocot verde, crud, / plesnesc la soare mugurii-n băgrini și-n dud. Ce păienjenișuri toarce cerul peste vii, / destrămare lentă, fulgi de păpădii ?” (Clopotul din mine cântă). Comparat adesea cu Aron Cotruș, G. este un poet important în devenirea literară a Banatului. În Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare (1979) autorul reconstituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
autopsierea. Deși bolnav de cancer în fază terminală, nu i se făceau decât injecții cu penicilină, fiindcă doctorul nu dispunea de morfină. N-a mai îndurat violența durerilor și și-a dat întâlnire cu moartea. În curtea interioară era un dud de care sta sprijinită o scară. În fiecare an, omul își învăța găinile să doarmă în copac. Seară de seară, găinile urcau fusceii scării până sus, în vârful copacului, așezându-se în rânduri pentru a dormi pe crăci. Când se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ei gând a fost că ieșise în curte ca să-și mai răcorească durerile. De ce însă în hainele de duminică? S-a încumetat să iasă afară, lumina lunii scosese din întuneric întreaga curte. Găinile erau așezate, ca totdeauna, sus, în coroana dudului, și cele albe, mai ales cele albe, povestea ea, străluceau ca un serviciu de porțelan într-o vitrină. Iar sub găini, el atârnând de-o cracă. Spânzuratul era un vecin de-al nostru. De nenumărate ori, mai târziu, când revedeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
fie făcută autopsia. L-a despuiat pe mortul gata îmbrăcat de gravitatea ce i-o dădea costumul cel bun, s-a erijat în mare specialist și i-a făcut mortului autopsia într-o zi toridă de vară, chiar lângă scara dudului, pe-o masă de tăiere, în mijlocul curții. De aceea a trebuit pus imediat capacul la sicriu când mortul tăiat bucăți a fost așezat pe năsălie în cea mai frumoasă odaie din casă. În închipuire am văzut însă dâra neagră-albăstruie din jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
1939, prof. de matematică. Victor Tabacaru a avut gospodărie în N. Bucureștiului, în zona Institutului de sericicultură Băneasa, pe aleea Radio, 14.000 mp., (azi str. Holban, nr. 53) nr.20, într-un cadru natural foarte frumos, cu livezi de duzi, cu viță de vie și pomi. Făcându-i o vizită împreună cu d-na Ecaterina Antonescu-Talaz, soția poetului, artistului și pictorului Gheorghe Antonescu Talaz, născută tot în răzeștii Toporăștiului și tot în același an - 1898, în curtea casei Victor Tabacaru avea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
măsuri pentru a familiariza comunele rurale cu o ocupație nouă, creșterea viermilor de mătase. În acest caz, școlii îi revenea un important rol de implementare a acestei îndeletniciri. Învățătorul trebuia să se ocupe de educația elevilor, de sădirea și îngrijirea duzilor în grădina bisericii, de care trebuia să aibă grijă împreună cu elevii. În același scop era recomandată cartea lui Ioan Tomici privind cultura viermilor de mătase. Structura anului școlar era precizată prin dispoziții de Consiliul Locotenențial. Astfel, prin adresa cu numărul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Iepurași” erau turme mari de oi din rasa merinos, iar la „Vraghia” (secția din Râmnicelu) se creșteau cai de rasă pur sânge arab. În cadrul acestor ferme, drumurile erau străjuite de plopi „tremurători” foarte înalți. Ambele stații aveau plantații speciale de duzi și clădiri speciale pentru creșterea viermilor de mătase. Oamenii din Corbeni și din Râmnicelu, angajați ca salariați ai acestor ferme duceau o viață îndestulată și deveneau singurii pensionari ai acelor locuri și ai acelor timpuri. ÎMPROPRIETĂRIREA După primul război mondial
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de altfel, în uric se observă că hotarul se termina la pădurea Lohan), apoi, pârâul lui Dobrotici, care nu poate fi identificat. Nu pot fi identificate nici pâraiele lui Ivan, care curgeau în apropierea localității Miel, apoi dealul și pârâul Dudului, care trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda. De aici, hotarul mergea către dealul Prutului, pe unde cobora drumul spre movila Răbâia, pe teritoriul satului Râșești, din fostul ținut Fălciu, pe malul Prutului. Apoi, hotarul se îndrepta spre sud, pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgurilor din Moldova, în genere, prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
podgoriile din Țara de Jos, ca și la Hârlău în podgoria Cotnarul, dar nicăierea nu ajung la mărime și la dulceață pe acele de Huși”. O atenție deosebită se acorda, începând din deceniul cinci al secolului al XIX-lea, creșterii duzilor și a viermilor de mătase. În 1851, se crease un proiect de fondare a unui institut de creștere a viermilor de mătase în Huși. Se lucra borangicul în două ateliere și covoare. Foarte întinse erau culturile de tutun. Ion Ionescu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la intrarea profesorului, cum era obiceiul, ridicau capacul pupitrului și scoteau cărțile și caietele. Cioara eliberată a zburat spre geam, spre uimirea și disperarea elevilor. Toți se așteptau ca profesorul să izbucnească, dar a zâmbit și a spus: Ce, mă Dudule, ți-au venit rudele ?! Scoateți pasărea!” Singura avere a profesorului Marinescu a fost o bibliotecă cu 6.000 de volume, donată școlii. Un alt profesor, poetul „modernist”, atunci, George Bacovia, preda desenul, era sensibil, tăcut, gânditor și trezea, prin poezia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Se spune că În această peșteră au trăit și alți nevoitori. Iar la moartea Sf. Gherasim leul i-a săpat groapa cu labele și deasupra mormântului a fost găsit și leul mort. Atât de mult a respectat pe stăpân. Minune. Dudul lui Zaheu La vreo 3 km de Mănăstirea Sf. Gherasim se află mănăstirea cu dudul lui Zaheu. Lângă șoseaua frumos asfaltată este o frumoasă mănăstire cu un singur călugăr. E uimitor ce poți vedea de cum intri pe poartă. Poarta este
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Gherasim leul i-a săpat groapa cu labele și deasupra mormântului a fost găsit și leul mort. Atât de mult a respectat pe stăpân. Minune. Dudul lui Zaheu La vreo 3 km de Mănăstirea Sf. Gherasim se află mănăstirea cu dudul lui Zaheu. Lângă șoseaua frumos asfaltată este o frumoasă mănăstire cu un singur călugăr. E uimitor ce poți vedea de cum intri pe poartă. Poarta este Înaltă, de câțiva metri, nu poți vedea nimic În spatele ei. Este Încuiată. Părintele David bate
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]