1,184 matches
-
-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede că ea va fi lăsată la mijlocul jocului. Cînd mături dugheana, să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge într-un colț. în ziua de Ajunul Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dați de stăpînul cu cînele. Mușteriu Ca să nu-ți plece mușteriul din prăvălie pînă nu va tîrgui, bate în prag sau sub prag o potcoavă de-a-ndăretele sau în toarsă invers, sau bate pe tejghea bani stricați. Cînd intri în o dugheană, dacă tîrîi picioarele, vei aduce noi mușterii, și dacă le tîrîi la ieșire, vei lua din mușterii. Muțenie Se crede că, dacă o femeie grea este întrebată ori de se află în acea poziție și neagă, copilul ce-l va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
parcă prin Țucu Parhon, ajung la Teatrul Popular din Focșani (în frumoasa sală Pastia), să montez o excelentă piesă a lui DRP: Ca frunza dudului din rai. Lucrez cu plăcere, fiindcă aveam în distribuție cel puțin trei actori excepționali: Valeria Dugheană, Paula Grosu și Sile Onesciuc. Cu prima, recunosc rușinat, am avut o relație meta-teatrală. Din păcate nu mai este-n viață, deci nu comit o indiscreție, dezvăluind natura erotizată a prieteniei noastre... (mai ales că-n perioada aceea eram în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sale: " De vânzare ți-i găinușa ceea, mă băiete?, De vânzare, moșule!, Și cât cei pe dânsa?, Cât crezi și dumneata că face!, Ia ad-o-ncoace la moșu, s-o drămăluiască! Iaca poznă, c-am scăpat-o! Pupăza zbrrr! pe-o dugheană și, după ce se mai odihnește puțin, își ie apoi drumul în zbor spre Humulești și mă lasă mare și devreme, cu lacrămile pe obraz, uitându-mă după dânsa! Eu, atunci, haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească paserea". Prin Creangă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care asista la un "județ al sărmanilor". Negustor lipscan e un reportaj despre călătoriile negustorului Dămian Cristișor, care umblase prin lume și văzuse atâtea noutăți ale civilizației. El aducea marfă de la Lipsca și o vindea în Iași, unde avea "o dugheană în ulița mare". Negustorul le-a povestit celor adunați la Hanu Ancuței despre călătoria cu trenul, "un fel de căsuțe pe roate, și roatele acestor căsuțe se îmbucă pe șine de fier", merge fără cai, un fel de căruță "cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
menit illo tempore, în urma întâlnirii cu Iisus pe Drumul Crucii. Refuzând să-i dea o cană cu apă și îmboldindu-l să meargă mai repede pe cel ce urma să fie răstignit, Cartaphilus, alias Ahasverus, pe-atunci cizmar într-o dugheană din Ierusalim, are parte de o replică devenită ulterior întruparea unui arhetip al condiției umane: "Eu merg fiindcă trebuie să mor, tu, până la întoarcerea mea, vei merge fără să poți muri". Jidovul rătăcitor, crede T. Saulea, își are prima sursă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
așeza pe localitățile băii: căsăpie, crâșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuințele locuitorilor", în schimbul unei taxe neprecizate încă; pentru evitarea "dosirilor și abuzurilor" cu efectele cunoscute în cazul logofătului Conachi -, mănăstirea trebuia să interzică stabilirea crâșmelor și dughenelor evreiești în preajma băii de fier. De asemenea, mănăstirea trebuia să ofere locurile de pășune necesare atât vitelor de la fabrică, cât și celor aparținând lucrătorilor, în schimbul unei taxe anuale de 4 lei/vita mare și 1 leu 20 parale/ vita mică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este mai bine a se întrebuința foarfeci mari sau, în lipsa acestora, pot sluji prăjini lungi, sau sămânța se poate căpăta prin scuturarea crengilor. Acii care doresc a-și cumpăra sămânță bună de crin să vor pute adresa la Viena, la dughenile de semințe, unde vor afla bune, sănătoase și proaspete semințe de Boemia sau Styria, însă este de însămnat ca sămânța să nu se aducă pe apă cu vase de vapor, ci mai bine pe uscat. Dacă s-ar strânge cucuruzii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dintre ei a publicat cîte un volum magnific, jurnalistul și criticul literar Jérôme Garcin, de la "Le Nouvel Observateur", i-a reunit în sfîrșit. Fiecare din ei are un premiu Goncourt la activ, Patrick Modiano pentru Rue des boutiques obscures / Strada dughenelor întunecate (1978), Echenoz pentru Je m'en vais / Eu plec (1999). Conservatori, atemporali, scriind încă de mînă, trăind la periferia societății literare și, mai ales amănunt ce ar merita, poate, o atenție aparte dînd naștere unor cărți tot mai scurte
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
moliciune plăcută cuprinse nervii omului, și gândul începu să depene pe fusul conștiinței bolnave (subl. mea) mai rar și tot mai rar și înmuind treptat formele și colorile închipuirilor... Gheorghe... Noaptea Paștelui... Talhar... Ieșii... O crâșmă în miezul târgului... O dugheană veselă, care merge bine... Sănătatea... Și ațipi...". Ochiul închis afară însă trebuie să se deștepte înlăuntru. Universul oniric, explorat cu atentă curiozitate de cel adormit, deschide priveliștea unui Iași febril, în mijlocul căruia își face loc un nebun evadat de la Golia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de secure, prin deschizătura căruia iese, după fiece gâlgâitură de sânge, o horcăială surdă... Și cea din urmă jertfă, care, năucită într-un colț, asistă la toate astea așteptându-și rândul...". Nemaiputându-și struni tensiunea psihică, Zibal decide să închidă dugheana și să-și ascută securea, dovedind, astfel, că instinctul de conservare este mai puternic decât instinctul pecuniar. Sura, soția lui, află abia acum ceea ce lectorul a știut de la bun început, anume că "Leiba e în adevăr bolnav". Deși s-a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
zile jurnalismul radio la Kabul, am condus o stație de radio, așa că știu să lucrez cu sunetul, am aceste reflexe, iau întotdeauna sunetul de atmosferă, iau sunete care nici nu sunt sigur dacă îmi vor folosi: zgomote banale, ciocănelile în dugheana unui cizmar, câini care latră într-un cimitir etc. La filmare, le puneam în permanență celor două personaje microfoanele lavalieră. Utilizam rar microfonul de cameră, pentru că nici nu folosește într-o asemenea situație, când te muți de la unul la altul
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
88 de familii). De altfel, situația era generalizată la nivelul întregului spațiu moldovenesc, singurele note discordante fiind oferite de parametrii demografici ai orașelor Iași, Târgu Ocna și Galați (1774, în ordinea crescătoare a numărului de locuitori): Orașul Nr. de case/ dughene/cârciumi Capi de familie Nr. aproximativ de locuitori Bacău 69 345 Piatra Neamț 245 1.248 Roman 216 case 432 2.160 Botoșani 525 2.625 Galați 648 3.240 Târgu Ocna 707 3.535 Iași 934/ 695/ 68 1.861
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reda mai jos un pasaj dintr-o descriere a orașului Iași, realizată în anul 1793 de unul dintre numeroșii călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani a domnilor moldoveni a declanșat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de declic urbanistic pe baza hrisoavelor domnești. Imboldul principal a fost oferit pe data de 8 mai 1797, atunci când domnul Moldovei Alexandru Callimachi i-a miluit pe nemțeni „cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case pe dânsul, cât și tot locul slobod ce mai este afară de Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
afectată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, biserica avea să cunoască un destin tragic, fiind demolată de autoritățile comuniste locale în anul 1977. În afară de aceste edificii și de câteva case boierești, Bacăul era o vastă periferie înțesată cu sute de dughene amplasate haotic. Amintirile lui Costache Radu stau mărturie, în acest sens: „Pe atunci (la mijlocul secolului al XIX-lea, n.n.) nu se puteau numi clădiri decât casa lui Morțun, unde e acum primăria, casa Milicescu, în locul căreia s-a zidit liceul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în voia lui Dumnezeu. Cea mai mare parte a orașului era o statornică murdărie. Ogrăzile caselor nu erau curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l scoteau din dugheană și din casă îl puneau în stradă dinaintea ușii, căci peste o zi sau dou) bătea un vânt mai tărișor și-l împrăștia în stradă și pe capul trecătorilor”. În conformitate cu prevederile legislației sanitare (1874, 1910, 1930), medicul comunal avea ca
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
provenite din aprovizionarea orașului cu păcură, cu carne, cu lumânări, cu pâine, cu tutun ș.a. Acest tip de construcție bugetară ne indică faptul că economia locală era dominată de micii meșteșugari și negustori, ce-și practicau activitățile specifice în celebrele dughene - ateliere în care se produceau și comercializau diferite produse. În cadrul acestor ateliere prăvălii activitățile desfășurate erau extrem de diversitatea. Aici îi putem regăsi pe băcani, rachieri, blănari, pitari, covrigari, bărbieri, curelari, olari, abagii, tăbăcari, soponari (sau „făclieri”, producători de lumânări), cojocari
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
restul de 10.000 lei în termen de un an de la căsătorie, precum și 3.000 lei în bunuri cuprinse din lenjerie, haine, juvaieruri și altele”. La acest nivel social, părinții mai obișnuiau să lase drept zestre diferite valori imobiliare - case, dughene, hambare sau terenuri agricole -, piese de mobilier, bijuterii, argintărie, tablouri, icoane suflate cu aur sau argint (în special, în cazul fetelor de preoți), sticle cu băuturi alcoolice, borcane cu dulceață ș.a. Văduvele sau femeile divorțate, care doreau să se recăsătorească
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
intrat în oraș strigând <<ura>> având în frunte pe Gh. Butnaru și Gh. Pintiliescu (subl.ns.)”. Ce au făcut mai departe oamenii înfuriați, le-a spus anchetatorilor tot Goldstein: „Văzând aceasta am alergat acasă. Acești oameni, după ce au stricat 2 dugheni din vecinătatea mea au năvălit la mine și cu topoare și ciomege mi-au stricat ușele, ferestrele și intrând în casă mi-au stricat toate mobilele și mi-au furat tot ce aveam în casă”. Cum nu putea face mare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Pungești. A doua zi, sâmbătă, m am dus și eu la Pungești să văd ce sunt acei studienți și ce fac și când am ajuns la barieră, am văzut ulița plină de țigani și oameni necunoscuți și o mulțime de dugheni stricate și auzind că la curtea de la Pungești s-au împușcat oameni (subl.ns.) care năvălise acolo”. Desigur, judele instructor la întrebat câte ceva și despre eventualii participanți la răscoală din satul de baștină al martorului, (Cursești, com. Armășoaia), dar acesta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de 42 de ani, consătean cu N. Harabagiu a declarat cam aceleași fapte petrecute la Pungești dar, suplimentar, a adăugat și câteva nume deale celor pe care i-a identificat: „...Gheorghe Onofrei care cu un ciomag în mână strica la dugheni; pe N.V. Stavarachi și Vasile Al. Buhlea care de aseminea stricau dughenile”. Dumitru Scânteie în vârstă de 35 de ani, din același sat și care, nota bene, știa carte de vreme ce și-a semnat cu o bună caligrafie declarația dată în fața
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fapte petrecute la Pungești dar, suplimentar, a adăugat și câteva nume deale celor pe care i-a identificat: „...Gheorghe Onofrei care cu un ciomag în mână strica la dugheni; pe N.V. Stavarachi și Vasile Al. Buhlea care de aseminea stricau dughenile”. Dumitru Scânteie în vârstă de 35 de ani, din același sat și care, nota bene, știa carte de vreme ce și-a semnat cu o bună caligrafie declarația dată în fața anchetatorilor, spunea că „...N. Zota și V. Buhlea, cu o mulțime de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
35 de ani, din același sat și care, nota bene, știa carte de vreme ce și-a semnat cu o bună caligrafie declarația dată în fața anchetatorilor, spunea că „...N. Zota și V. Buhlea, cu o mulțime de oameni dintre acei necunoscuți stricau dughenile ce mai rămăsese nestricate și azvârleau marfa pe uliță”. c. „La Băcești se sfarmă târgul și se omoară evreii” Neculai Savin, 45 de ani, din Gârceni, venea cu o altă relatare a evenimentelor petrecute în acele zile, de data asta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Enacache Tofan, l’am găsit pe acesta cu șeaua pusă pe cal și m’a oprit puțin zicând că merge și el cu mine și (...) am plecat amândoi spunându-mi că se duce la Pungești să ia niște zahăr pentru dugheană”. Cu toate că auzind povestea de la poștaș, Tofan „...a dat bice calului și a luat’o înaintea mea”, totuși Ion Lache, luat la întrebări fiind, a recunoscut că „...nu știu ce a făcut V. Enacache Tofan după ce s’a despărțit de mine”. Prin urmare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]