18,730 matches
-
miliarde de lei; în program au fost cuprinse: Cetățile dacice din Munții Orăștiei, care se află înscrise pe lista UNESCO; Sarmizegetusa Regia și Forumul de la Sarmizegetusa Ullpia Traiana; Castelul Corvineștilor și Biserica „Sf. Nicolae“ din municipiul Hunedoara; Biserica „Pogorârea Sf. Duh“ din localitatea Tisa și Biserica de lemn din Danulești Gurasada, ale cărei lucrări de restaurare vor fi recepționate în cursul lunii octombrie a.c. Cea mai mare sumă (peste 4 miliarde de lei) a fost destinată realizării lucrărilor de consolidare a
Agenda2004-38-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282903_a_284232]
-
care tronează Iisus Hristos. Ne aflăm la un loc cu păstorii și cu păstoriții lor; fiii cu Părintele lor ceresc. Aflându-ne acum aici, cu Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, să închidem în clipa aceasta toate porțile prin care duhul nestatornic al lumii răzbate în inima noastră și să ne lăsăm purtați lin în adâncul învățăturilor Bisericii. Dar ce este Biserica? Și de ce este atât de necesară intrarea în ea? Mai întâi, Biserica este Casa împărătească a lui Dumnezeu, este
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
o sală amărâtă de gimnastică, a cărei clientelă este formată din câțiva ratați: un tip care se crede mare pirat, un individ jigărit care visează să cucerească o majoretă celebră, un obsedat de sporturi obscure, un tânăr cam sărac cu duhul și un șmecher care se crede atotștiutor, dar care, bineînțeles, habar n-are de nimic. Dărăpănata sală a lui Peter atrage atenția lui White Goodman (Ben Stiller), proprietarul unei celebre săli de fitness numite Globo Gym, care intenționează să pună
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
Msgr. Martin Roos a publicat, în 1998, un volum documentat istoric cu privire la unul dintre cele mai reprezentative lăcașuri de cult diecezane: Basilica Minor Maria Radna. În curând va apărea și al II-lea volum al acestei cărți-document. Motto-ul „Trimite Duhul Tău“, pe care l-a ales la consacrarea sa ca episcop, a încercat să-l insufle și preoților din Dieceza timișoreană și chiar să-l impună prin măsurile de reorganizare inițiate. Dacă la început acestea au fost privite cu suspiciune
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
lumină. Și cine știe dacă nu va descoperi odată un adevăr tulburător, neașteptat de grav, care să strice fața unei lumi abia înțelese, abia reconstituite? Așa își explică Noica procesul de intimidare a conștiinței teoretice în care apare, ca un duh rău, sentimentul că totul e posibil în ordine practică și teoretică: "...dacă lumea e organizată dinainte de ivirea noastră, nu numai că ea ne copleșește ca obiect de cunoaștere, dar ne și stăpînește că existența"10. În fața unei lumi care amenință
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
defensivă: fie aceea de-a se solidariza strîns cu etnia să, prin urmare a accepta un colectivism proxim, fie aceea de-a repudia orice colectivism, mizînd pe elementul hotărîtor al personalității desprinse din determinările și țelurile obștești. A ales, în duhul unei nobleți a riscului, calea a doua. N-a ezitat a-l provoca la un duel ideologic pe celebrul sau conațional, C. Dobrogeanu-Gherea, încă din timpul vieții acestuia, pe un ton de virulenta, care-i degajă independența posturii. Partizan inițial
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
că "talpă țării" a constituit, decenii și decenii la rînd, sursa promovării cetățenilor de excepție, a aristocrației artei și culturii, a meritocrației științifice. Dar vai! apoi, pe creasta valului amintit și reprobabil au săltat o sumedenie de specimene sărace cu duhul, sclavi ai neroziei native, nătîngi drapați în ideologii străine, gata oricînd să se bucure de amărăciunea celor valoroși, înțelepți, cultivați. Prin ^49-^50 eram redactor la o revistă săptămînală pentru copii. La un moment dat puteam fi "eliberați din funcție
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
Cristian Teodorescu Nu mi-a venit să cred cînd, la Iași, cîțiva profesori au încercat să forțeze ușile prefecturii. Pesemne că duhul lui Creangă bîntuie prin oraș în zile tulburate ca acelea, mi-am zis, iar dacă nu duhul, atunci măcar tiparul lui, de dascăl nestăpînit, vîrît cu pasiune în politică și care, la vremea lui, s-a pus cu autoritatea, riscîndu-si
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
Cristian Teodorescu Nu mi-a venit să cred cînd, la Iași, cîțiva profesori au încercat să forțeze ușile prefecturii. Pesemne că duhul lui Creangă bîntuie prin oraș în zile tulburate ca acelea, mi-am zis, iar dacă nu duhul, atunci măcar tiparul lui, de dascăl nestăpînit, vîrît cu pasiune în politică și care, la vremea lui, s-a pus cu autoritatea, riscîndu-si pielea, apoi slujba, în numele unor idei care l-au înfierbîntat în tinerețe. Creangă însă, daca socotim mai
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
oral cuiva, că autorul rîndurilor de față... mai tipărește aforisme și în alte reviste! În al treilea rînd, m-am pomenit tratat în publicația de care mă legasem încă de la apariția ei și între redactorii căreia mai figuram, într-un duh așa de eugensimionesc, drept un "sinistru demolator de valori", un emițător de "aberații". Complementar, nu altcineva decît recent numitul (și, se pare, încă mai recent destituitul) redactor șef al Contemporanului a așternut o frază pe care mărturisesc că a trebuit
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
el însuși o capodoperă a comicului de idei: "Textul de care nu ești mulțumit dispare la o simplă apăsare de buton. Când ajung la editor, foile sunt curate, ordonate, cartea pare scrisă sub dictare, sub dictarea muzei ori a ...sfanțului duh. Ce-i drept, în felul acesta, ceea ce se scheamă manuscris dispare, nu mai are drept la existența. Nu mai rămâne nimic din munca pe text a vechilor autori care foloseau până de gașcă, creionul, stiloul. Nu mai rămâne nici macar ce
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
masculină, pentru Gracian, poate părea straniu (deși și astăzi în discuțiile publice, în întrunirile largi, se aud mai cu seamă voci de barbati), pentru că doamnele sînt socotite îndeosebi flecare, amatoare de palavrageli interminabile, sensibile la o vorbă frumoasă sau de duh. Frumoasă Roxane, eroina lui Cyrano de Bergerac, alt maestru al barocului, se lasă sedusa de cuvinte, nu de un bărbat în carne și oase. Femeile erau arbitri indirecți ai elegantei exprimării în secolul al XVII-lea, pentru că multe dintre saloanele
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
explicabil oarecum prin aceea că provenea dintr-o familie de slujitori ai altarului. Se stabilise la Paris, unde a și murit, în 1992". Mișcător e și portretul lui Emil Gulian, sobrul poet al unui singur volum de versuri (1934), remarcabil, Duh de basm, sfios, evitînd boema literară a vremii, mai mult cunoscut ca traducător al lui Edgar Allan Poe (Poemele lui Edgar Poe, 1938) și mort, pe front, în timpul războiului. De reținut este și portretul straniului prozator Dinu Nicodin, cu ținuta
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
Ca să cîștigi o parte-a-mpărăției. O, toate fetele acelea din poveste,/ Care de teamă v-au urmat mereu,/ Cînd e atît de simplu și de omenește/ Să-ncerci o dată să iubești un zmeu!" (Rugă). De cele mai multe ori, e un duh, un strigoi care adastă la granița imprecisă dintre cele două lumi: "Parcă sîntem copii și te-aștept și nu vii/ Să jucăm baba-oarba și eu știu că-ți plăcea/ Și mă tem că în drum ai călcat din greșeală/ Peste
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
la treapta analizei, prins în cadrele unei lucidități actualizate. O detașare de o înrîurire care cată a trece în rafturile istoriei literare. Comentariile d-lui Eugen Lungu sînt exemplare prin inconformismul lor decent, prin pigmentul critic ce subminează venerația desuetă, duhul mimetic, ponciful lipsit de vlagă. Departe de-a ceda discursului convențional, retorismului ce încă mai face ravagii, inclusiv în patria-mamă, în sfera evocării "marilor clasici", criticul și istoricul literar basarabean se arată foarte avizat asupra neajunsurilor estetice ale obiectului d-
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
și cum ar Exista: prin ganguri/ igrasioase temple aurii lucitori ochii/ defuncților răsar: semințe/ zadarnice pentru un Pămînt/ Eliberat într-o chietudine/ metafizică!" (Agamemnon șPrefațăț). În același timp însă fiorul dispariției e abordat pe un temei robust, poporan, într-un duh carnavalesc, licențios. Bardul pare a răspunde propoziției marchizului de Sade, după care: Nu există mijloc mai bun pentru a ne familiariza cu moartea decît acela de a o asocia cu o idee libertină: "!ai mei au fugit de tine/ dar
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
Ștefan Cazimir "De nu poți singur să dezbraci femeia, Revista "Playboy" îți oferă cheia; De-aceea-n lume mulți îi poartă buhul - Săraci cu punga sau săraci cu duhul" Am citit nr. 4 (februarie 2000) al revistei "Playboy", ediția română. Ce va să zică "playboy"? Un articol semnat de Cristian Crisbășan consideră depășită definiția curentă ("tînăr bărbat elegant și bogat, care trăiește o viață plină de plăceri") și încearcă s-o
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
de piatră, fără cel mai mic confort, departe de cele mai elementare norme de igiena și de civilizație. Așa ceva nu trebuie perpetuat; bătrâni care mor dintr-o simplă răceală pentru că nu au acces la un medic, canceroși care își dau duhul acasă în chinuri înfiorătoate, bărbați alcoolici, neveste bătute și alungate de acasă în mijlocul nopții. Ce ar trebui făcut e greu de spus. Nu sunt în măsură să dau soluții, mai ales ca ajutoarele care vin pentru îmbunătățirea infrastructurilor intră în
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
mă gândesc la genul de identitate care, edificându-se prin repetarea anumitor parametri, precum formule ritmice, configurații melodico-armonice, intensitate sonoră, salturi intervalice spectaculoase, creează diferențe în planul sugestiei). Pascal Bentoiu apelează aici la întreaga "avuție" spirituală acumulată în decursul anilor. "Duhul" jorian e sesizabil încă din primul lied, Oglinda, unde cromatismele, trioletele, ritmurile eterogene, uneori sincopate, ca și salturile intervalice depășind octava, în special în partitura sopranei, se rezolvă pe un sunet acut ori supraacut tinzând, cu disperare aș zice, spre
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
compozitorului pe care - în ultimii ani - nu ostenește să-l restituie istoriei muzicii universale, "completându-i" schițele Simfoniilor a IV-a și a V-a și, de curând ale Poemului "Isis", cu "țesătură orchestrală". Revenind însă la ciclul Flăcări negre, "duhul" maestrului Jora (al cărui discipol preferat a fost Pascal Bentoiu), continuă să planeze și în Dulce așteptare. Atmosfera dramatică se intensifică, iar muzica primește accente romantice (în deosebi în pasajele pianului). Liedul Monada îi permite, tot pianului, să-și etaleze
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
nori și patul/ de iarbă pajiște verde/ dumnezeiesc de frumoasă/ ea trebuie că a mai fost// și turme oprindu-se și plîngînd/ că nu pot bea roua/ că iarba cu buzele n-o pot reteza/ că simt un hotar un duh în singurătate/ acolo o liniște de nepătruns" (pajiște). Cuvîntul de ordine e uitarea cea atotvindecătoare: "dormi liniștit sub narcotic/ nu te doare nu te chinui/ vindecîndu-te/ lîngă tine și eu mă vindec// împrejurul nostru e un halou/ rar fire de
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
fînul călcînd ținutul pudic/ dintre genunchii umbrei// vîntul halou/ strîns împrejurul frunții/ urmează-n puls pupila/ și tu vezi adormirea altfel// ea/ ca un turn adînc de calcar/ prin care cad în fundul lumii/ norii// și ca o sămînță în țipăt/ duhul ce și-l dă umbra// tu altfel vezi cum învelește aerul// ființa focului// goana se termină aici/ dar altădată" (goana se termină aici). Partenerul de patos liric are o funcție speculară. În ochii săi se reflectă nu numai prezentul etern
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
și pure mișcări începu să se dezbrace, aruncându-și întâi bluza subțire de mătase care, fiind și foarte ușoară, dar și datorită unui fenomen miraculos, antigravitațional, în loc să cadă, începu să plutească în jur ca un patrafir evanescent, fluturat de boala duhului într-un zbor lin al începuturilor fără prihană. Aceeași soartă o avu și fusta care la rândul ei nu vroia să cadă și plutea în spațiul altarului, vaporoasă, angelică, desfăcându-se în câteva șuvițe, ca niște petale sau ca aripile
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
explicație. Așa să fie oare? Nu cred! Ar fi prea comod: revista 22 ca participantă numai la împlinirile acestor ani! Pentru neîmpliniri, iluzii și promisiuni neîmplinite declinăm orice responsabilitate? Realitatea este că revista însăși ne prezintă un peisaj neomogen, că duhul discuției cuprinde parteneri de forță inegală și de orientări diferite; diferiți vectori, tendințe diferite se înfruntă, așa cum este și firesc să fie pretutindeni, dar mai cu seamă într-o societate deschisă (sau, cel puțin, întredeschisă." * Fără 22, toate dezbaterile găzduite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
notația lucida a trăirii directe și tentația cuvîntului supus unei presiuni alterante din partea multiplelor limbaje care și-l revendică. Oniria. Jurnal de vise (1985-1995) este o confesiune deghizata a conștiinței creatoare, încorporată în realitatea literei. Aceasta se mișcă că un duh pe deasupra apelor, fiind un reper permanent și necesar. Nu degeaba am făcut această comparație pentru că apa (principal simbol al inconștientului în psihanaliza) constituie, în plan simbolic, "pastă" onirica însumînd caracteristicile fluidității, românul stînd sub pecetea unei metamorfoze continue. Chipul operei
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]