1,707 matches
-
Autorului durerea din spatele cărnii, o nouă carte semnată teodor dume cartea are 116 pagini și a prefața Ionuț Caragea redactor, Mioara Băluță desene interior, Florica Berinde Albu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DUME,TEODOR Durerea din spatele cărnii/Teodor Dume / Iași:PIM, 2017 ISBN 978-606-13-3532-9 821.135.1 Drumul către nemurire Durerea este o temă frecvent întâlnită în opera poetică și aforistică a scriitorului Teodor Dume. Dar această durere nu înrobește, ci este „o durere din care se va naște
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
Albu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DUME,TEODOR Durerea din spatele cărnii/Teodor Dume / Iași:PIM, 2017 ISBN 978-606-13-3532-9 821.135.1 Drumul către nemurire Durerea este o temă frecvent întâlnită în opera poetică și aforistică a scriitorului Teodor Dume. Dar această durere nu înrobește, ci este „o durere din care se va naște o altă viață”, „o durere care te învață cum să învingi moartea”. Cu alte cuvinte, durerea devine o treaptă către eul transcendental, nemuritor. Poetul tratează poezia
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
tot el simte cum „ceva se mișcă în ritmul unor bătăi de inimă”. Poezia sa, în ciuda durerilor, absențelor și părerilor de rău, e plină de vivacitate și are o muzicalitate aparte. Într-un punct ce pare a fi „terminal”, Teodor Dume ne avertizează că „unele suferințe / au ieșit din matcă / tăcere / curând voi ieși și eu”. Această „plecare cu reîntoarcere imposibilă” este durerea cea mai teribilă din spatele cărnii. Dar chiar și această durere are un remediu care constă în înveșnicirea clipelor
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
durere are un remediu care constă în înveșnicirea clipelor cele mai frumoase prin poezie. Iar cei care vor citi această poezie, vor deveni, la rândul lor, nemuritori. Ionuț Caragea 28 noiembrie 2016, Oradea Referință Bibliografică: Durerea din spatele cărnii, de teodor dume / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2210, Anul VII, 18 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
un remediu care constă în înveșnicirea clipelor cele mai frumoase prin poezie. Iar cei care vor citi această poezie, vor deveni, la rândul lor, nemuritori. Ionuț Caragea 28 noiembrie 2016, Oradea Referință Bibliografică: Durerea din spatele cărnii, de teodor dume / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2210, Anul VII, 18 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
vor deveni, la rândul lor, nemuritori. Ionuț Caragea 28 noiembrie 2016, Oradea Referință Bibliografică: Durerea din spatele cărnii, de teodor dume / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2210, Anul VII, 18 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Teodor Dume Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2210, Anul VII, 18 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Teodor Dume Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
așteaptă de la liberalii ruși care sînt sensibili față de cauza naționalităților. Ca și în toată Rusia, liberalii din Moldova se aliază cu naționaliștii. Octombrie 1905 găsește un ecou favorabil la liberalii și la naționaliștii Moldovei: alegerile și campania electorală pentru Prima Dumă din primăvara anului 1906 creează necesitatea unei organizări a militanților intelectuali, a elevilor seminarului teologic din Chișinău. Dar nici un moldovean român nu este ales pentru această Primă Dumă, rapid dizolvată. Conștiința slăbiciunii organizării democratice și patriotice a românilor este la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la liberalii și la naționaliștii Moldovei: alegerile și campania electorală pentru Prima Dumă din primăvara anului 1906 creează necesitatea unei organizări a militanților intelectuali, a elevilor seminarului teologic din Chișinău. Dar nici un moldovean român nu este ales pentru această Primă Dumă, rapid dizolvată. Conștiința slăbiciunii organizării democratice și patriotice a românilor este la originea publicării primului jurnal "național-democratic", Basarabia, lansat la 24 mai 1906. În jurul publicației gravitează tineri militanți ca loan Pelivan, Pantelimon Halippa, Teodor Inculeț, Ion Inculeț, Mateevici, care întrețin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reacționari, reclamînd totuși o apărare a limbii române, limbă strămoșească. Conservatorii ruși îi primesc favorabil pe conservatorii români și ziarul acestora, Moldovanul. Forța conservatismelor rusesc și românesc, unită cu manipulările electorale, explică insuccesul militanților naționali progresiști excluși de la reprezentarea în Dumele alese în februarie 1907, noiembrie 1907 și 1912. Alexis Nour își arată indignarea în coloanele Vieții Românești: "Nici o mișcare, nici o mobilizare. Nu s-a petrecut nimic iar noi ne-am umplut de rușine. Este de așteptat ca în viitor, dacă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noi, dacă o mișcare conștientă nu se produce, ca problemele vitale ale existenței noastre să fie scoase de pe ordinea de zi, iar alegerile să fie cîștigate de cei care doresc o guvernare rusească". Reacțiunea care cîștigă cu aceasta a treia Dumă și întoarcerea "adevăraților ruși", dominate în Basarabia de figura lui Krupenski, determină numeroși militanți să părăsească Basarabia fie pentru a se stabili în mari orașe ale Rusiei, fie pentru a reveni la lași. loan Inculeț pleacă la Sankt-Petersburg, Alexandru Mateevici
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
orientarea basarabenilor spre „conștiința de sine”, spre trezirea lor din „starea de somn”, din „starea de moarte”. Platforma politică a ziarului a constituit-o democratismul țărănesc, cu revendicarea lui fundamentală: pământul să fie dat celor „ce-l lucrează pre el”; Duma de Stat țaristă era considerată unica instituție aptă să rezolve chestiunile privitoare la dobândirea drepturilor și libertăților social-politice și naționale. Punerea în drepturile sale a limbii materne, naționalizarea învățământului, instituțiilor publice, Bisericii etc. s-au aflat mereu în centrul atenției
BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285665_a_286994]
-
ndu-l Prieteni, e zi de s\rb\toare, Pe palatele noastre `n\l]a]i steagurile! 2 Salut, salut vou\ Popor [i solda]i din Rusia! Salut, salut vou\, C\ci voi v\ salva]i Patria! Salut, glorie [i onor, Dumei care, suveran\, M`ine, spre fericirea voastr\, Pe veci v\ va sf\r`ma lan]urile (n.tr.). 1 Da, Tat\l t\u a legat c-un leg\m`nt fratern Fran]a [i Rusia-n aceea[i speran
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Year>2004</Year><RecNum>66</RecNum><record><rec-number>66</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">66</key></foreign-keys><ref-type name="Report">27</ref-type><contributors><authors><author>Filofteia Panduru</author><author>Maria Molna</author><author>Andreea Vasile</author><author>Viorica Duma</author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Year>2004</Year><RecNum>66</RecNum><record><rec-number>66</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">66</key></foreign-keys><ref-type name="Report">27</ref-type><contributors><authors><author>Filofteia Panduru</author><author>Maria Molna</author><author>Andreea Vasile</author><author>Viorica Duma</author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
psihologi și se constituie din biroul comisiei (președinte, vicepreședinte, secretar) și membrii acestuia (în ordine alfabetică). Comisia de psihologie clinică și psihoterapie: Președinte: Mihaela Minulescu Vicepreședinte: Ioan Dafinoiu Secretar: David Daniel Membri: Alexe Elisabeta Augustin Cambosie Geanina Cucu Ciuhan Ioana Duma Radulovici Aurora Frunză Irina Holdevici Cezar Ion Bogdan Sanda Lepoiev Bogdan Lucaciu Iolanda Mitrofan Ruxandra Rășcanu Iustinian Turcu Florin Vancea Radu Vulcu Comisia de psihologia muncii, transporturilor și serviciilor: Președinte: Mihai Aniței Vicepreședinte: Adrian Țanacli Secretar: Daniela Hiera Membri: Dumitru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în plus3. Anumite evoluții interne din Austro-Ungaria, precum criza politică ungară din anii 1903-19054, sau impresia produsă de unele evenimente externe, precum revoluția eșuată din Rusia din anul 1905, ce a avut ca rezultat crearea unei reprezentanțe a „poporului“ în Duma rusească, au influențat profund viața politică a monarhiei, provocând o puternică dezbatere politică pe tema reformării sistemului electoral existent, prin introducerea dreptului de vot universal. Pe lângă cercurile guvernamentale sau oamenii politici, însăși Curtea din Viena a fost interesată de această
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revoluționare și de „trădare a patriei sovietice“40. După 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au reușit să identifice foarte repede 17 personalitățile de vază, foști deputați în Sfatul Țării, membri ai guvernului basarabean, dintre care doi chiar foști deputați ai Dumei de Stat în Rusia țaristă și doi reprezentanți ai minorităților naționale (un ucrainean și un grec). În ciuda vârstei înaintate, fiind acuzați de înaltă trădare, aceștia au cunoscut foarte repede calvarul „Gulag“-ului, mulți dispărând din viață la scurt timp după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost arestat la 5 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 236). • Născut în 1894 în satul Rudi (Soroca). Absolvent al Academiei Agricole din Moscova, a Școlii Militare din Odesa și a Facultății de Agronomie din Iași. A fost deputat în Duma rusă și în Sfatul Țării. După unire a lucrat la Ministerul Agriculturii, iar în perioada 1933-1940 la Facultatea de Agronomie din Chișinău. A fost arestat la 20 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 270; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Facultatea de Agronomie din Chișinău. A fost arestat la 20 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 270; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1875 la Chișinău. Absolvent al Universității din Kiev. A fost primar al Chișinăului, membru al Dumei ruse în anii 1907-1917, deputat în Sfatul Țării din partea minorității grecești. În perioada 1924-1940 a activat în cadrul Băncii Populare din Basarabia. În 1933 a fost ales în Parlamentul român din partea PNL. A fost arestat la 9 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a făcut, ca bursier, studii de slavistică (1955-1959) la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev. Lector la Catedra de literatură ucraineană a Facultății de Limbi Slave a Universității bucureștene, este autorul unui curs de istoria literaturii ucrainene (1975) și traducător al dumelor în limba română. A transpus, de asemenea, în ucraineană poezii de Mihai Eminescu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu și proză de Ion Creangă, Geo Bogza, popularizând, prin traduceri și studii publicate în revistele literare din Ucraina, literatura română. Scrie la șaptesprezece
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
jumătate a secolului XIX, București, 1975; Baladele Arborei, București, 1977; Nord, București, 1979; Calul negru, București, 1983; Un an, o viață, București, 1986; Măgărușul năzdrăvan, București, 1991; Poet pe Golgota Basarabiei (Grigore Vieru), București, 1995; Prințul Constantin, București, 1995. Traduceri: Dume, București, 1974; Balada locului. Poezie ucraineană din România, București, 1975; Nebănuitul vers din umbra lunii. Poezii din Belarus, Estonia, Gruzia, Letonia, Lituania, Ucraina, București, 1993. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Sâmbăta morților”, GL, 1968, 40; Stanca Fotino, „Sâmbăta morților”, AFT, 1968
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
mai aduc contribuția E. Lovinescu (cu pagini din monografia dedicată lui Grigore Alexandrescu și cu o conferință în care, plecând de la „cazul” Ilarie Chendi, face considerații asupra condiției criticului literar în general), V. Goldiș, Oct. C. Tăslăuanu, I. Scurtu, I. Duma, Al. Bogdan, M. Simionescu-Râmniceanu, Octav Minar, D. Tomescu, Radu S. Dragnea, Al. Busuioceanu. În 1905 sunt reproduse răspunsurile la un chestionar adresat nuveliștilor din Regat, semnate de N. Gane, Iacob Negruzzi, I. Slavici, Duiliu Zamfirescu, I. Al. Brătescu- Voinești, I.
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
I. ÎNVAȚĂ SĂ PLÂNGI, MI-A ZIS DUMNEZEU, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017. nu-mi aduc prea bine aminte zâmbetul lui și nici ultimele îmbrățișări știu doar că pe întunericul din noapte scrijeleam cu unghiile - TATA tăcut de sub umbra rămasă undeva în timp mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
Dumnezeude parcănu s-ar fiîntâmplat mai nimicpână în ziua în caremi-a șoptitîntoarce-te în lumină șiîn zborul de pasăreniciodată în umbrelecare nu se vădși vei fi tu însuțiașa ecând răsare soareleîn orașul din mine e lumină... II. ȚIPĂTUL UMBREI, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017. am târât după mine invidii am furat și sechestrat sentimente am ucis din priviri câteodată am și iubit când mi-am adus aminte de mine Dumnezeu a lăcrimat acum stăm amândoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]