4,033 matches
-
număr de șapte, își aveau cantonate reședințele de la vest la est de subunitățile de grăniceri, începând cu: Lom, Nicopole, Rusciuk, Kubrat, Isperich, Nova-Gradet și Varna. Cele patru birouri analizau datele și informațiile obținute de la agenturi, iar sintezele rezultate erau înaintate eșaloanelor superioare, ce aveau competențe în domeniu, respectiv la comandamentele diviziilor, la Marele Stat Major, inclusiv la Inspectorat (general al grănicerilor), care făcea parte din Ministerul de Război al Bulgariei. În afara acestora, existau încă două centre la comandamentele celor două Armate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fi declanșată campania antisovietică (22 iunie 1941), pentru a nu se apela, cum se procedează pe timp de pace, la rezidenții externi sau la agenții informatori din Europa și din spațiul sovietic, Serviciul Special de Informații a organizat un Eșalon Mobil. Sarcina lui consta în a acționa informativ/containformativ pe lângă Marele Cartier General - suprema structură militară de pe front - alături de structura de informații/contrainformații, Secția a II-a. De altfel, o dublură a celei din Marele Stat Major PS (Partea Sedentară
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Scopul acestui organism consta în culegerea și prelucrarea de informații strict militare, dar și de ordin politic și economic despre inamic, adică sovietici, necesare comandamentelor românești de pe front, dar și din spatele celui sovietic și a celui românesc. La conducerea acestui Eșalon Mobil a fost numit colonelul Ion Lissievici care, în același timp, era și șeful Secției Informații din SSI. Cel numit a elaborat, în perioada premergătoare declanșării conflictului germano-sovietic (20 mai-21 iunie 1941), și planul de organizare și de mobilizare al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
era și șeful Secției Informații din SSI. Cel numit a elaborat, în perioada premergătoare declanșării conflictului germano-sovietic (20 mai-21 iunie 1941), și planul de organizare și de mobilizare al noului organism. Datorită acțiunilor a căror pondere vizau pe cele militare, Eșalonul Mobil era investit să asigure informativ/contrainformativ spatele frontului trupelor române, prin grupele Agenturii sale (organul operativ din teren), culegând informații și date, ce erau prelucrate de eșaloanele centrale de la comandamentele marilor unități române. Pentru frontul inamic și spatele lui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al noului organism. Datorită acțiunilor a căror pondere vizau pe cele militare, Eșalonul Mobil era investit să asigure informativ/contrainformativ spatele frontului trupelor române, prin grupele Agenturii sale (organul operativ din teren), culegând informații și date, ce erau prelucrate de eșaloanele centrale de la comandamentele marilor unități române. Pentru frontul inamic și spatele lui, în adâncime, a fost repartizată o grupă specială, sub comanda locotenent-colonelului Vasile Palius, care conspirativ era numită „Vulturul”. Deseori, acțiunile informative desfășurate de aceste structuri, mai ales grupa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fost repartizată o grupă specială, sub comanda locotenent-colonelului Vasile Palius, care conspirativ era numită „Vulturul”. Deseori, acțiunile informative desfășurate de aceste structuri, mai ales grupa specială, erau mai mult decât spectaculoase. Un exemplu este cazul situației din Cotul Donului. Eșalonul Mobil semnala la 20 septembrie 1942, cu destul timp înainte de a fi declanșată contraofensiva sovietică, masive concentrări de blindate și de mari unități în capul de pod deținut de Armata Roșie peste cunoscutul fluviu, în zona Cotului, rămas celebru în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informative, constatările informativ/conta informative au fost transmise Comandamentului german al Grupului de Armate Sud, însă acesta le-a considerat ca „netemeinice” și „alarmiste”. Operațiunea a fost amânată de Comandamentul sovietic din cauza nerealizărilor în concentrarea de forțe la parametri doriți. Eșalonul Mobil a informat între 25-30 octombrie 1942 Marele Cartier General român că ofensiva sovietică era preconizată a fi declanșată cel puțin pentru prima decadă a lunii noiembrie. Se revine cu o altă notă informativă, la 2 noiembrie 1942, că în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
îl vor avea aviația și marile unități de blindate și că dispozitivul ofensivei sovietice este practic „realizat”, iar declanșarea contraofensivei sovietice era condiționată de starea vremii și de „completarea informațiilor lor asupra dispozitivul forțelor române și a posibilităților de reacție”. Eșalonul Mobil era într-o permanentă cooperare cu Serviciul de Informații al armatei germane ce activa pe Frontul de Est. De multe ori, germanii nu luau în seamă informațiile utile aduse de partenerii lor români. Chiar în cazul iminentei operațiuni, pregătită
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de informații române este confirmată și în alte momente ale campaniei, și a fost scump plătită, ca, de pildă, surpriza Comandamentului german la apariția tancului sovietic de 52 de tone. Aceste suspiciuni, dar și rațiuni de precauție au determinat ca Eșalonul Mobil să-și ia măsuri care să vizeze nu numai inamicul, dar și aliatul german, după tragedia armatei române din Cotul Donului, la Stalingrad și în Stepa Calmucă. Începând cu sfârșitul lui decembrie 1942 și ianuarie 1943, acțiunile informative au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ia măsuri care să vizeze nu numai inamicul, dar și aliatul german, după tragedia armatei române din Cotul Donului, la Stalingrad și în Stepa Calmucă. Începând cu sfârșitul lui decembrie 1942 și ianuarie 1943, acțiunile informative au fost extinse de Eșalonul Mobil și asupra mișcărilor armatei germane, a moralului ei, în condițiile Frontului de Est, ca și asupra diferendelor din sfera politică și militară etc. În acest sens prezentăm (Anexa 21) un raport întocmit de colonelui Victor Siminel, care, în timpul campaniei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
avusese și de care era capabil. IV. 6. b. Acțiunile Subcentrului nr. 1. Campania din Vest O dată cu pătrunderea Armatei române pe teritoriul Ungariei (25 octombrie 1944), antrenată deplin în campanie antihitleristă, s-a pus printre altele și problema organizării unui Eșalon Mobil, așa cum se procedase pentru Frontul de Răsărit, ce trebuia să sprijine și să acționeze informativ, împreună cu Birourile 2 Informații/ Contrainfomații ale marilor unități de pe Frontul de Vest. Prin proporțiile organizatorice și personalul folosit, ca și prin aria de operativitate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de Răsărit, ce trebuia să sprijine și să acționeze informativ, împreună cu Birourile 2 Informații/ Contrainfomații ale marilor unități de pe Frontul de Vest. Prin proporțiile organizatorice și personalul folosit, ca și prin aria de operativitate, această structură nu a avut anvergura Eșalonului Mobil folosit în Campania din Est. Era un eșalon mult mai restrâns decât cel care a acționat în Răsărit, organizat pe două centre: Centrul de Informații nr. 1, ce trebuia să asigure informativ și contrainformativ Armata a I-a română
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informativ, împreună cu Birourile 2 Informații/ Contrainfomații ale marilor unități de pe Frontul de Vest. Prin proporțiile organizatorice și personalul folosit, ca și prin aria de operativitate, această structură nu a avut anvergura Eșalonului Mobil folosit în Campania din Est. Era un eșalon mult mai restrâns decât cel care a acționat în Răsărit, organizat pe două centre: Centrul de Informații nr. 1, ce trebuia să asigure informativ și contrainformativ Armata a I-a română, încadrată în Frontul 2 Ucrainean și angajată pe direcția
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informații, afiliat Corpului 4 Armată. Centrul nr. 2 Informații, care era atașat Armatei a IV-a, avea un singur subcentru, Subcentrul nr. 3 Informații, ce acționa ca structură informativă pe lângă Corpul 2 Armată, iar pentru cealaltă mare unitate a acestui eșalon, respectiv Corpul 6 A, responsabilitatea informativ-contrainformativă îi revenea chiar Centrului nr. 2. Acest minieșalon mobil, cu cele două centre și trei subcentre, erau nevoite să însoțească comandamentele trupelor române, conform deplasării și evoluției teatrului de operații, fapt petrecut și în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o funcționare restrictivă. Acest lucru este reflectat de modul cum SSI-ul a organizat o structură specifică și cum a funcționat ea pentru a sprijini informativ/ contrainfomativ trupele române în Campania din Vest. Numită, ca și pe Frontul de Est, Eșalon Mobil, dar de un nivel foarte redus ca structură și rază de acțiune, acesta s-a făcut remarcată, așa cum a făcut-o Subcentrul de Informații nr. 1, prin acțiuni specifice între care și adunarea de date referitoare la stare de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
S-au stabilit și alte măsuri auxiliare (exploatarea refugiaților și a lagărelor de prizonieri de către agenții recrutori, cu expedierea lor la Centru), la care delegația sovietică și-a dat acceptul, urmat de obținerea aprobărilor necesare în problemele de recrutare de la eșaloanele superioare. „Aliații” din Răsărit își mențin, totuși, suspiciunile asupra structurilor informative române și atunci când cer materiale informative pentru documentarea asupra Ungariei și Germaniei. Deși partea română a precizat că acestea au fost „predate generalului Fedenko”, partea sovietică răspundea că au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și faptul că, agenții din echipele de lansare nu aveau „legături cu rezidenții de pe teritoriul inamic”. De asemenea, se invoca că „durata de pregătire” este nejustificat de lungă în timp ce „fluctuația luptelor” conferă mai mare urgență „nevoilor informative”. Demonstra cu activitatea „eșaloanele informative ale armatelor” (sovietice-n.n.) care, cu un instructaj de numai 10 zile și fără a aștepta un timp favorabil pentru zborul aviației și fără materiale suplimentare, pregăteau și „treceau în teritoriul inamic” agenți, care reveneau cu rezultate destul de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sovietică, numai din rațiuni de ea știută, a impus necesitatea și utilitatea acțiunilor informative de la mică distanță (50-60 km) în defavoarea celor de la mare adâncime. La toate acestea s-a venit cu supremul argument, anume comandamentul sovietic a trecut la reorganizarea eșaloanelor informative în cadrul armatelor operative pentru „intensificarea muncii informaționale”, recomandare făcută și marilor unități operative românești. În condițiile apărute, părții române nu i-a mai rămas decât un singur lucru: să redacteze „un scurt raport” despre noua situație creată de aliații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a dezintegra un Centru mixt) din partea sovietică consta în aflarea tuturor secretelor structurilor informative românești, pentru a le manevra mai ușor. VII. 3. Aparatul informativ românesc: supraveghere, control, devalorizare Modul cum sovieticii au solicitat colaborarea informativă, pe teren și cu eșaloanele superioare, este ilustrat de aplicarea formulelor în care aparatul informativ românesc a fost controlat, supravegheat, devalorizat, fapt relatat în memoriile sale chiar de fostul șef al Serviciilor de Informații, colonel Ion Lissievici. „Către sfârșitul lunii noiembrie 1944, am primit, pe când
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
manevră sau cu scop tactic și strategic ale Armatei Roșii au fost identificate, informațiile au fost verificate și aduse din timp la cunoștința conducerilor structurilor militare și politice. Exemplul cel mai grăitor este cel de la sfârșitul lunii august 1942, când Eșalonul Mobil, ca structură a SSI-ului detașată pe front, a semnalat cu mult timp înainte și a informat forurile de resort despre concentrările de trupe și preparativile logistice pe care sovieticii le întreprindeau, pentru puternica și masiva contraofensivă în zona
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de un număr foarte redus de ori la intervale foarte mari de timp - decizii repetitive - sunt cele care se fundamentează și se elaborează de mai multe ori în perioada de funcționare a organizației. Ele pot fi periodice sau aleatorii. După eșalonul managerial - decizii specifice nivelurilor ierarhice superioare - adoptate de managerii generali și directorii pe domenii - decizii specifice nivelurilor ierarhice medii adoptate de șefii de servicii După numărul de persoane implicate în actul decizional - decizii individuale - adoptate de manager în mod individual
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
lor, fapt pentru care este întotdeauna apreciat. Autoritarul incompetent este un conducator „infantil", lipsit de scrupule ; minte, brutalizează, ia toate măsurile care crede că îl vor ajuta la realizarea scopurilor sale. Democratul autentic este cel care își deleagă autoritatea până la eșaloanele cele mai de jos ale ierarhiei, conduce munca liber aleasă de oameni; când lipsește, nu se întâmplă nimic rău în grup. Pseudodemocratul nu prea diferă de autoritarul incompetent: adoptă formule verbale aparent democratice, dar, in esență, nu se interesează de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de un număr foarte redus de ori la intervale foarte mari de timp - decizii repetitive - sunt cele care se fundamentează și se elaborează de mai multe ori în perioada de funcționare a organizației. Ele pot fi periodice sau aleatorii. După eșalonul managerial - decizii specifice nivelurilor ierarhice superioare - adoptate de managerii generali și directorii pe domenii - decizii specifice nivelurilor ierarhice medii adoptate de șefii de servicii După numărul de persoane implicate în actul decizional - decizii individuale - adoptate de manager în mod individual
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
lor, fapt pentru care este întotdeauna apreciat. Autoritarul incompetent este un conducator „infantil", lipsit de scrupule ; minte, brutalizează, ia toate măsurile care crede că îl vor ajuta la realizarea scopurilor sale. Democratul autentic este cel care își deleagă autoritatea până la eșaloanele cele mai de jos ale ierarhiei, conduce munca liber aleasă de oameni; când lipsește, nu se întâmplă nimic rău în grup. Pseudodemocratul nu prea diferă de autoritarul incompetent: adoptă formule verbale aparent democratice, dar, in esență, nu se interesează de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
statut de țară dependentă, în Republica Socialistă România. În afară de aceasta, prin Constituție, Biroul politic era înlocuit cu un Prezidiu Permanent, care avea să fie ulterior numit Birou Permanent și se adăuga un Comitet Executiv, ca organ intermediar între acest nou eșalon și Comitetul Central. Această reorganizare i-a permis lui Ceaușescu să-și plaseze adepții în noul Comitet Executiv. Gaston-Marin se afla printre cei care-și pierduseră puterea. Fiind învinuit de eșecurile din agricultură, fostul șef al Consiliului de Stat al
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]