982 matches
-
la Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare, se transferă la începutul anului 1990 la Studioul Teritorial de Televiziune Cluj, fiind, întâi redactor, apoi secretar general de redacție (1994-1997) și realizator. Colaborează cu cronici literare, eseuri, proză și publicistică la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „ Familia”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Euphorion”, „Observator cultural” și la Radio Cluj. Călătorește în Marea Britanie și Elveția. Debutează editorial cu volumul În exercițiul ficțiunii. Eseu despre Școala de la Târgoviște (1992; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
Salonul Național al Cărții, Cluj-Napoca). În 1993, este distins cu Premiul Marconi pentru emisiuni literare radiofonice. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1998, cu teza Literatura fragmentară. De asemenea, este membru al ASPRO. Format în ambianța revistei „Echinox”, D. a colaborat mai întâi la rubricile „Eseu” și „Proza”, comentând îndeosebi scriitori pe care îi va analiza și în cartea de debut. Apoi, în anii 1979 și 1980, în tandem cu Emil Hurezeanu, succesiv altui tandem (Ion Simuț, Radu
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
și poet. Este fiul Elenei (n. Șufană), profesoară, și al lui Mircea Adrian Grănescu, medic. A frecventat școala generală și liceul la Cluj. După bacalaureat a urmat Facultatea de Filologie, secția română-italiană, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Participă la activitățile cenaclului revistei „Echinox” încă de la înființarea acestuia, iar în anii 1971 și 1972 este și redactor al publicației. Din 1972, când obține licența, lucrează în Cluj ca metodist la Centrul de Îndrumare a Creației Populare, documentarist, redactor la Editura Dacia până în 1992, când
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
de Îndrumare a Creației Populare, documentarist, redactor la Editura Dacia până în 1992, când se transferă la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. A debutat cu o proză (Distinsule Domn X) în revista „Tribuna” (1969). A mai colaborat, cu proză și publicistică la „Echinox”, „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Apostrof”, „Discobolul” ș.a. Prima lui carte este romanul O dragoste ca oricare alta (1988), premiat la concursul pentru debut al Editurii Dacia. O dragoste ca oricare alta are modelul mărturisit în Ultima noapte de
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
Monitorul de Cluj”, 2000, 105; Lucia Grogoncea, Lectura mea particulară, VTRA, 2002, 5-6; Anamaria Dinu, Fișele memoriei, VTRA, 2002, 5-6; Irina Șipețean, Scriitura de sine, VTRA, 2002, 5-6; Mircea Petean, Dinspre epic înspre poematic, VTRA, 2002, 5-6; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 148; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 102-106. C.H.
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
VTRA, 2002, 5-6; Anamaria Dinu, Fișele memoriei, VTRA, 2002, 5-6; Irina Șipețean, Scriitura de sine, VTRA, 2002, 5-6; Mircea Petean, Dinspre epic înspre poematic, VTRA, 2002, 5-6; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 148; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 102-106. C.H.
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
traducător. Este fiul Rozaliei (n. Trif) și al lui Aurel Filipaș, țărani. Absolvent al Liceului Energetic din Cluj, a urmat, în același oraș, studii universitare la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, încheiate în 1976. În timpul studenției, este redactor la revista „Echinox” (1974-1976). După licență lucrează ca profesor în Chiuiești, județul Cluj (1976-1977), ca librar și funcționar la Centrul de Librării din Cluj-Napoca (până în 1987), apoi ca redactor la revista „Tribuna”. Debutează cu o poezie în revista „Familia” (1968), la rubrica „ Poșta
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
concomitent publicând în „Amfiteatru” prima proză, și încă din timpul facultății devine redactor, apoi șef de subredacție la revista „Viața studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează hotărât pentru gazetărie: este redactor la „Viața studențească”, între 1974 și 1979 lucrează ca redactor-șef adjunct la „Viața studențească” și la „Amfiteatru”, iar între 1979 și 1987 ca redactor-șef adjunct la „Scânteia tineretului” și redactor
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
necalificat la Centrul de librării din Cluj, apoi ca vânzător și librar. Din 1988 este angajat lector la Editura Dacia unde după 1989 devine redactor-șef. A debutat cu poezie în ziarul „Crișana” din Oradea (1967). În timpul studenției colaborează la „Echinox”, fiind aici și redactor și semnând cu pseudonimul sub care se va face cunoscut ulterior. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Vatra”, „Euphorion”, „Calende”, „Apostrof”, „Poesis”, „Unu” (Oradea), unde susține rubrica de eseuri „Acolade subiective”. În 1974, la Oradea, în cadrul
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
județul Mureș (1972-1973), metodist la Casa de Cultură Lipova (1974-1980), corector la ziarul „Flacăra roșie” din Arad (1977-1981), redactor la „Vatra” (1981-1982), bibliotecar la Biblioteca Medicală din Arad (1983-1989). Din 1990 este redactor-șef fondator al revistei „Arca”. Colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Amfiteatru”, „Orizont”, „Tribuna”, „Vatra”, „22”, „Interval”. A debutat în „Steaua” (1967) cu poemul Clopote, iar editorial în 1977, cu placheta de versuri Priveliștile, pentru care a obținut Premiul de debut al Editurii Facla. Începuturile literare ale lui D.
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
al Comitetului Județean al CC al PCR. Din 1985 devine redactor la Editura Dacia din Cluj-Napoca și apoi cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității clujene. Debutează cu o schiță în „Tribuna” (1968). Colaborează la „Steaua”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Echinox”, „Luceafărul” etc. În 1973 figurează în volumul colectiv pentru debutanți Eu port această ființă. Primul volum de autor, Portrete de familie (1976), cuprinzând povestiri și nuvele, se înscrie pe o linie (oarecum) tradițională a prozei ardelenești. Romanul Nunta (1980) va
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
despre proza fantastică românească). Debutează în revista „Tribuna”, în 1964, cu studiul Istoricul literar G. Bogdan-Duică, iar editorial, cu lucrarea Proza fantastică românească (1975; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). A colaborat cu articole, eseuri și studii la „Gazeta literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine”, „Argeș”, „Vatra”, „Cotidianul”, „România liberă”, „Tribuna Ardealului” ș.a. A realizat ediții ale unor opere de Dem. Theodorescu, Ion Minulescu și Pavel Dan, iar în colaborare cu A.-B. Goorden a alcătuit volumul
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Din 1985, când își încheie studiile la Facultatea de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar în 1985 participă la volumul colectiv Alfa cu grupajul de poezii Amiaza mare. Colaborează la „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Pro Didactica”, „Pro Europa” ș.a. În 1989, C. publică microromanul Călătorie prin oglinzi
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar în 1985 participă la volumul colectiv Alfa cu grupajul de poezii Amiaza mare. Colaborează la „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Pro Didactica”, „Pro Europa” ș.a. În 1989, C. publică microromanul Călătorie prin oglinzi, în care realitatea mundană este văzută, precum la Platon, ca o umbră a lumii ideilor, o răsfrângere a esențelor și evenimentelor plănuite într-o altă lume
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
îi apare în 1982, autorul ei fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut în poezie. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Orizont”, „România literară”, „Observator cultural”, „Dilema”, „Poesis”, „Tomis”, „Viața românească”, „Apostrof” ș.a. Este redactor al revistei „Echinox” (1976-1980), profesor de limba și literatura română la Piatra Neamț, Agnita, Cisnădie, Sibiu, librar - o scurtă perioadă -, iar din 1990 până în 1992, apoi din 2001, redactor-șef al revistei „Euphorion” și, concomitent, lector de literatură comparată la Facultatea de Litere a
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
marcă - printre mentorii optzeciștilor se numără și Florin Manolescu, Marian Papahagi, Ion Pop -, acest val de scriitori afirmă o nouă sensibilitate și o nouă paradigmă literară. Demonstrând un remarcabil gust pentru teoretizare (susținut în și de reviste cum ar fi „Echinox” din Cluj, „Dialog” și „Opinia studențească” de la Iași, „Orizont” din Timișoara, „Amfiteatru”, „Caiete critice” - numărul 1-2 din 1986, inițiat și coordonat de Eugen Simion, este dedicat Postmodernismului -, „Convingeri comuniste” din București), pentru metadiscurs și poietică - manifeste atât în creațiile în
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
al lui Alexandru Cistelecan, țăran. C. urmează școala generală (1958-1966) în satul natal, apoi Liceul „Ady-Șincai” din Cluj (1966-1970). După bacalaureat devine student al Facultății de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970-1974). Ca student, este redactor la „Echinox” (1973-1974) și, tot aici, cronicar literar. Profesor (1974-1975) la Cehu Silvaniei (județul Sălaj), instructor la Casa de Cultură din orașul Ștei (1975-1980) și din Oradea (1980-1987), susține cronica literară a revistei „Familia” și rubrica „Poșta redacției”. În 1987 se transferă
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
și Alba Iulia, iar din 2001 la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Ion Pillat și pillatismul (2000), la Universitatea din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri (1972) și critică literară (1973) în revista „Echinox”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Calende”, „Luceafărul”, „Interval”, „Apostrof”, „Arca” (Arad), „Euphorion”, „Discobolul”, „Poesis”, „Altera”, „Neue Literatur”, „Magyarorság es Europa” (Budapesta), „Literatura na swiecie” (Varșovia). Editorial, debutează cu volumul de eseuri Poezie și livresc (1987
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
1992 și 1994). I s-au acordat numeroase premii, între care, în 2000, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Filialei din Târgu Mureș a Uniunii Scriitorilor. Prin subtilitatea și exactitatea cronicilor literare consacrate aproape exclusiv cărților de poezie, publicate în revistele „Echinox” și „Familia”, C. și-a construit o personalitate și un stil. În Poezie și livresc sunt selectate treizeci de foiletoane critice (de fapt, dense eseuri-portret, adevărate medalioane), alcătuind, sub titlul Barometrul livrescului, un decupaj tipologic privitor la poezia românească de
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
Mihai Răzvan Ungureanu. În Cuvântul-program al redacției din primul număr, se specifică: „Revista va fi o imagine fidelă a ceea ce înseamnă azi tineretul universitar, cu multitudinea preocupărilor sale [...], va cultiva spiritul critic și schimbul elevat de idei”. Într-adevăr, alături de „Echinox”, publicația va fi atât o tribună de dezbatere (uneori, din păcate, formală) a problemelor specific studențești - sesiunea, cercurile științifice etc. (rubrica „Agenda vieții universitare”), cât și o modalitate de exprimare literar-culturală a câtorva generații de tineri - marcată, desigur, de fluxul
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
O., București, 2004. Compagnon, Antoine, Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes, (2005) traducere de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, Art, București, 2008. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007. Cornea, Paul, De la Alexandrescu la Eminescu. Aspecte - figuri - idei, EPL, București, 1966. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840, Minerva, București, 1972. Cornea, Paul, Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, Eminescu, București
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Literatură și Artă, București, 1942, pp. 149-161. 38 Roman Jakobson, Essais de linguistique générale, traducere de Nicolas Ruwet, Minuit, Paris, 1963, p. 244. 39 Antoine Compagnon, Demonul teoriei. Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007, p. 46. Înainte de Compagnon, și Gérard Genette a revenit asupra textelor lui Jakobson cu o perspectivă critică asupra "funcției poetice" și asupra literarității constitutive în Ficțiune și dicțiune (1991, traducere de Ion Pop, Univers, București, 1994, pp. 100-113
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Univers, București, 1981 8. ***, Les regles de Vinterpretation, Cerf, Paris 1987 9. ***, Nietzsche, Cahiers de Royaumont, Les Editions de Minuit, Paris, 1967 10. Ricceur, Paul, Metafora vie, Ed. Univers , București, 1981 11. Ricceur, Paul, Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, Ed. Echinox, Cluj, 1999 12. Ricceur, Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hermeneutică (II), Ed. Echinox, Cluj, 1999 13. Ricceur, Paul, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998 14. Riedel, Manfred, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Royaumont, Les Editions de Minuit, Paris, 1967 10. Ricceur, Paul, Metafora vie, Ed. Univers , București, 1981 11. Ricceur, Paul, Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, Ed. Echinox, Cluj, 1999 12. Ricceur, Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hermeneutică (II), Ed. Echinox, Cluj, 1999 13. Ricceur, Paul, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998 14. Riedel, Manfred, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989 15. Poggeler, O., Heidegger und die hermeneutische Philosophie, K.
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
2. Problema 2 Se dau pozițiile lui Marte relativ la stelele de pe bolta cerească, măsurate pe un interval de 6 luni (tabelul 1). Pozițiile sunt prezentate la un interval de 10 zile de-a lungul eclipticii, pornind cu 0 0 la echinoxul vernal; ele sunt date în grade de-a lungul eclipticii, crescând în direcția spre răsărit și merg până la 360 0 când se suprapun cu echinoxul vernal. Pe o hârtie milimetrică se va reprezenta grafic, pe axa orizontală Ox, latitudinea. Axa
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]