4,278 matches
-
a lui Rawls, ca, de altfel. majoritatea teoriilor, a avut atât susținători, cât și critici, opozanți. Foarte important e faptul că numeroase măsuri de politică socială și economică au la bază această abordare a justiției sociale. Dezbaterile asupra justiției sociale, echitate, egalitate sunt din ce în ce mai des asociate cu cele legate de dezvoltare durabilă (vezi dezvoltare durabilă), coeziune socială și economică, considerate a fi cel mai bun resort al competitivității și creșterii economice și, în consecință și al diminuării inegalităților dintre oameni. În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în consecință și al diminuării inegalităților dintre oameni. În definirea conceptului de dezvoltare durabilă se insistă asupra faptului că acțiunile fiecăruia dintre noi au efecte nu numai asupra celorlalți, contemporani cu noi, ci și asupra generațiilor viitoare. Justiție socială și echitate înseamnă, din acest punct de vedere, că fiecare națiune trebuie să aibă dreptul la dezvoltare respectând propriile valori culturale, sociale, fără a nega sau prejudicia în vreun fel drepturile altor națiuni. Pentru ca această dezvoltare să aibă un caracter durabil în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fel drepturile altor națiuni. Pentru ca această dezvoltare să aibă un caracter durabil în acțiunile și deciziile noastre, trebuie să ținem cont și de cei care nu au acum posibilitatea de a-și apăra drepturile: generațiile viitoare. Valorile sociale precum egalitate, echitate, justiție socială figurează, de asemenea, în toate tratatele care stau la baza procesului de unificare europeană. În preambulul Tratatului de la Roma (1957) s-a făcut referire pentru prima dată la disparitățile regionale din Europa și la necesitatea reducerii acestora prin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau cele din țările foste socialiste în ceea ce privește opțiunile asupra unui tip sau altul de justiție socială. Majoritatea populației din România este mult mai favorabilă realizării unei justiții sociale bazată pe principiul egalității decât uneia în care predominant să fie principiul echității. Nivelul de pregătire școlară, vârsta, sexul, mediul de rezidență, regiunea istorică sunt factori care influențează atașamentul față de un anume tip de justiție. Cu cât populația este mai în vârstă, are un nivel de pregătire școlară mai scăzut și provine dintr-
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mult (Chelcea, 2000). Acest fapt demonstrează că atașamentul populației pentru un tip sau altul de (re)distribuție a resurselor este puternic influențat de nivelul de dezvoltare economică și socială a țării: un nivel de dezvoltare socială și economică ridicat favorizează echitatea și justiția socială. Valori ale dezvoltării sociale : egalitatea oportunităților educaționale și sociale - Mihai Surdu Un tip distinct de egalitate în societățile democratice este cel desemnat de principiul oportunităților egale. În concepția lui Sartori, egalitatea oportunităților presupune două subtipuri distincte de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conceptul de economie cu față umană are susținători ca, de pildă: Anton Carpinski, care propune promovarea umanismului teocentric. − Joachim Wilmeyer identifică următoarele componente ale dreptății sociale care pot modela procesul de globalizare: participarea, dreptul la performanță, egalitatea șanselor, finanțare echitabilă, echitatea între generațiile umane la nivelul satisfacerii nevoilor fundamentale. Globalizarea asigură aceste desiderente numai în condițiile unui sistem global de guvernare.<footnote Omul și viața. Elemente de doctrină socială a Bisericii Catolice, Editura Sapientia, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iași, 2011. footnote> − Cardinalul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
emergente al căror cuvânt va avea greutate din ce în ce mai mare în politică și economia Terrei. Este propusă și soluția de a elimina din incertitudinile de mai sus asupra viitorului societății umane și instaurarea unei guvernări mondiale puse în serviciul umanității și echității.<footnote PNUD, „Une nouvelle gouvernance mondiale au service de l’humanité et de l’équité”, în Rapport mondial sur le développement humain, Editura De Bock Université, 1999, pp. 97, 115. footnote> „Reinventarea guvernării mondiale nu este o opțiune pentru secolul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
raport, prioritățile unei guvernări mondiale ar putea fi următoarele: − plasarea preocupărilor umane și a drepturilor omului în centrul politicii și acțiunilor internaționale; − protejarea securității umane și atenuarea vulnerabilității pe scară mondială; − reducerea disparităților dintre țări sau din interiorul țărilor; − promovarea echității dintre țări sau din interiorul țărilor; − promovarea echității prin intermediul negocierilor și al instanțelor guvernării mondiale; − construirea unei noi arhitecturi mondiale pentru secolul XXI. De ce acest proiect nu a avansat de 12 ani de când a fost propus? Explicații pot fi multe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
următoarele: − plasarea preocupărilor umane și a drepturilor omului în centrul politicii și acțiunilor internaționale; − protejarea securității umane și atenuarea vulnerabilității pe scară mondială; − reducerea disparităților dintre țări sau din interiorul țărilor; − promovarea echității dintre țări sau din interiorul țărilor; − promovarea echității prin intermediul negocierilor și al instanțelor guvernării mondiale; − construirea unei noi arhitecturi mondiale pentru secolul XXI. De ce acest proiect nu a avansat de 12 ani de când a fost propus? Explicații pot fi multe, dar una ni se pare de esență: lipsește
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de 12 ani de când a fost propus? Explicații pot fi multe, dar una ni se pare de esență: lipsește capitalul, locul și rolul lui în lume, în configurarea noii lumi!<footnote Manea, G., „O guvernare mondială în sprijinul umanității și echității”, Economistul, nr. 612 (648), 29 iunie 2009, supliment nr. 185. footnote> Cele cinci forțe care încearcă să modeleze profilul societății umane viitoare vor fi tratate în capitolele viitoare. Capitolul 2 Globalizarea economiei Acest capitol se deschide cu o privire de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cu Dizabilități (1). Cele 22 de reguli acceptate de ONU în data de 20 decembrie 1993 oferă un cadru adecvat de dezvoltare a programelor sociale speciale adresate persoanelor cu dizabilități în vederea participării depline a acestora la viața socială și lărgirii echității sociale. În cercetarea desfășurată în anul 2006 au fost cuprinse toate cele 191 de state aderente la ONU, din fiecare țară selectându-se câte două organizații reprezentative interesate de problemele persoanelor cu dizabilități. Răspunsurile valide au acoperit 60% din eșantionul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale 13. COMPORTAMENTUL ÎN GRUP LA LOCUL DE MUNCĂ, Cătălina Zaborilă 13.1. Definirea și clasificarea grupurilor de lucru 13.2. Formarea și dezvoltarea grupurilor de lucru 13.3. Elemente structurale ale grupurilor de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1. diviziunea muncii; 2. autoritatea și responsabilitatea; 3. disciplina; 4. unitatea de comandă și acțiune; 5. unitatea de direcție; 6. subordonarea interesului individual în raport cu interesul general; 7. remunerarea corectă a personalului; 8. centralizarea și descentralizarea; 9. ierarhia; 10. ordinea; 11. echitatea; 12. stabilitatea în funcții a personalului; 13. inițiativa; 14. unitatea personalului (esprit de corps). Dacă ar trebui să reținem o singură idee din ceea ce a publicat Fayol, o propunem pe aceasta: „Fără principii suntem în întuneric, în haos; fără experiență
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale. OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să definiți conceptul de motivație să descrieți nevoile concepute de autorii teoriilor motivaționale de conținut ca definitorii în determinarea conduitei umane la locul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nevoile concepute de autorii teoriilor motivaționale de conținut ca definitorii în determinarea conduitei umane la locul de muncă și condițiile în care acestea influențează conduita individuală să rezumați componentele teoriei așteptării (valența, instrumentalitatea, așteptarea) să definiți rolul perceperii și evaluării echității în susținerea motivației pentru muncă să explicați modul de aplicare a teoriilor motivaționale în practica organizațională 12.1. Introducere O problemă care îi fascinează și în același timp dă bătăi de cap psihologilor, dar și managerilor din organizații este dată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
McClelland, modelul ERG a lui Alderfer, teoria bifactorială a lui Herzberg. Teorii orientate spre procesul motivațional, care încearcă să răspundă la întrebările „CUM apare motivația?”, „CARE sunt modalitățile și relațiile dintre diferiți factori implicați?”. Reprezentative sunt modelele: așteptărilor (Vroom), teoria echității (Adams). 12.4. Teorii motivaționale de conținut Teoriile motivaționale bazate pe trebuințe (teorii de conținut) pornesc de la definirea trebuințelor (nevoilor) umane ca stări de necesitate ce se manifestă prin apariția unei tensiuni și a unei stări de dezechilibru în sistemul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
înaintea lui Vroom, dar acesta a introdus-o în domeniul psihologiei muncii prin versiune prezentată în lucrarea Work and Motivation (1964); aflată la baza unei cunoscute teorii situaționale asupra conducerii eficiente (House-teoria rutei spre obiectiv); J. Stacy Adams (1965): teoria echității. 12.5.1. Teoria așteptărilor a lui Vroom Teoria așteptărilor pleacă de la premisa că intensitatea efortului depus de individ într-o activitate depinde de valoare recompensei pe care se așteaptă să o primească în schimb. În orice situație, omul este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a încrederii în sine; instrumentalitatea este dependentă și de capacitatea de comunicare clară, prin care reiese legătura între performanță și rezultate, și nu în ultimul rând, necesitatea de a descoperi care sunt recompensele dorite de către angajat. 12.5.2. Teoria echității a lui Adams Angajații, membri oricărui grup, își compară efortul depus la locul de muncă, cu efortul altora, respectiv recompensele pe care le obțin în urma depunerii acestui efort, cu cele pe care alții le obțin. Dacă în comparația cu aceste
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă, cu efortul altora, respectiv recompensele pe care le obțin în urma depunerii acestui efort, cu cele pe care alții le obțin. Dacă în comparația cu aceste persoane relevante, percepem raportul ca fiind just, atunci considerăm că există o situație de echitate - o relație corectă de schimb angajat-organizație. Dar, dacă percepem raportul ca fiind inegal, putem trăi stare de inechitate. Psihologul J. Stacey Adams (1965) susține că starea de tensiune negativă generată de perceperea unei inechități motivează oamenii să acționeze în direcția
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
relație corectă de schimb angajat-organizație. Dar, dacă percepem raportul ca fiind inegal, putem trăi stare de inechitate. Psihologul J. Stacey Adams (1965) susține că starea de tensiune negativă generată de perceperea unei inechități motivează oamenii să acționeze în direcția restabilirii echității (Johns, 1998). Teoria evidențiază faptul că oamenii sunt interesați nu numai de valoarea recompenselor primite și de obținerea acestora, cât de justețea acordării acestora în comparație cu ceea ce li se oferă altora (figura 12.9.). Pe baza a ceea ce ei introduc în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ceea ce ei introduc în relație: efort, experiență, educație, competență, idei, abilități, ei compară ceea ce obțin cu alții: nivel salarial, creșteri salariale, promovări, recunoaștere, oportunități, etc. (Arnold, Feldman, 1986). Reperul de comparație folosit de individ este foarte important în contextul teoriei echității. Se consideră că există patru repere de comparație pe care individul le poate aborda (Robbins, 1998): Sine însuși în interior (self-inside): experiențele individului într-o poziție diferită în cadrul organizației în care se află; Sine însuși în exterior (self-outside): experiențele individului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care lucrează; Altul în interior (other-inside): alt individ sau grup de indivizi din interiorul organizației în care lucrează persoana; Altul în exterior (other-outside): alt individ sau grup de indivizi din afara organizației în care lucrează persoana. Figura 12.9. Ilustrarea teoriei echității (Mullins, 1989) Teoria susține că atunci când angajații percep o relație de schimb inechitabilă, pentru a reduce tensiunea care generează această inechitate, pot alege între 6 direcții de acțiune - tactici de restabilire a echității, angajatul fiind motivat să întreprindă un anumit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lucrează persoana. Figura 12.9. Ilustrarea teoriei echității (Mullins, 1989) Teoria susține că atunci când angajații percep o relație de schimb inechitabilă, pentru a reduce tensiunea care generează această inechitate, pot alege între 6 direcții de acțiune - tactici de restabilire a echității, angajatul fiind motivat să întreprindă un anumit comportament (Gordon, 1987; Saal, Knight, 1988): modifică efortul depus (de exemplu: depun mai puțin/mult efort, realizează mai puține/multe produse, absenteism/ore suplimentare); modifică recompensele obținute (pretenții de schimbare la nivelul salariului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se vor compara mai mult cu alte persoane din afara organizației. nivelul de educație sau de competență: cei cu un nivel superior sunt implicit mai bine pregătiți profesional, mai educați, deci, se vor raporta la persoana din exteriorul organizației. În teoria echității sunt analizate două tipuri de evaluări ale justeței (Robbins, 1998): justețe distributivă - justețea percepută a recompenselor (cantitativ și calitativ) alocate indivizilor; justețe procedurală - justețea percepută a procesului de alocare, distribuire a recompenselor. S-a constatat că: justețea distributivă are o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a recompenselor. S-a constatat că: justețea distributivă are o influență mai mare asupra satisfacției angajaților decât cea procedurală; justețea procedurală tinde a influența aspecte ca: loialitatea angajaților față de organizație, încrederea în șef, intenția de a pleca. În concluzie, teoria echității demonstrează că motivația angajaților este influențată atât de valoarea absolută a recompenselor, cât și de valoarea relativă a acestor câștiguri, raportate la alții. Implicațiile practice sunt și ele importante, subliniind necesitatea construirii unor proceduri organizaționale echitabile și asigurarea că acestea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]