2,734 matches
-
a treia amenințare se face uz numai dacă vinovatul se arată foarte reticent și continuă să treacă peste pedepse și sfaturi. El este amenințat cu urgia domnească care are la îndemână ocna și securea. Manipularea are efecte diferite. În fața consiliului ecleziastic rușinea, timiditatea, umilința, spaima se amestecă. Clericii știu să speculeze orice amănunt și orice prilej. Buni vorbitori, ei reușesc, pe moment, să acapareze atenția celor prezenți, să-i facă să se simtă jenați, să-i întoarcă din drumul pe care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
du-se, de-a lungul secolului, două ti puri de întem ni țări : închisoarea co rec ti vă și „închisoarea-pedeap să“. Prima formă de întemnițare de ține prio ri ta tea în sistemul juri dic al tri bu na lul ecleziastic. misiunea Bisericii de a în drepta individul depășește pe aceea de a pe depsi. Pentru a-și pune în aplicare acest atribut, ea beneficiază de două tipuri de temni țe: pușcăria și mănăstirea. Se recurge la întemnițare, ca și la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tânără și proaspăt divorțată. Să luăm un exemplu. La 4 mai 1782, mitropolitul acordă carte de despăr ți re lui Vlad sârbul de către Ruxandra, la insistențele acesteia care nu mai suportă sărăcia. Motivul nu are nici un temei, în ochii autorității ecleziastice, dar a ce dat în fața numeroase lor amenințări cu sinuciderea venite din partea femeii. Deși a ce dat șantajului, mitropolitul are grijă ca soția să nu primească și libertatea: tânără și fără copii ea reprezintă un potențial pericol ce trebuie izolat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
una punitivă. pentru întemnițarea femeilor, mitropolitul are la dispoziție două mănăstiri: Viforâta și Dintr-un lemn. Pentru bărbați se preferă mănăstirile Snagov, Cer ni ca și Căldărușani. Obișnuiții acestor locuri de recluziune sunt preoții și călugării care au încălcat regulile ecleziastice și uneori câte un boier rebel. În iunie 1798, Aca chie ie ro mo nah, Dionisie monah și Gherasim monahul au fost puși la „popreală la mănăstirea Znagov unde să fie șăzători până la sfîrșitul vieții lor“, pentru că „abătându-se la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
luministă“ și umanistă, au încercat pe cât posibil să evite aplicarea pedepsei cu moartea sau a mutilărilor de orice fel. Firește că această politică s-a răsfrânt și asupra sistemului juridic și treptat-treptat închisoarea devine o „soluție detestabilă“, dar necesară. Consiliul ecleziastic s-a adaptat și el foarte repede, mai ales că iertarea și clemența sunt atribute esențiale ale justiției creștine. Spre deosebire de sistemul de încarcerare francez, descris de M. Foucault, cel românesc nu are în spate o ideologie, nici teoreticieni, dar starea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
inima nu poate a se mai lipi de dânsa, încă nici cu ochii a o vedea“. Recursul la putere are loc în diverse momente din viața unui cuplu, chiar și pentru cele mai mici certuri se face apel la tribunalul ecleziastic, nu neapărat ca instituție de separare, ci mai degrabă ca instituție de mediere. Soborul începe mai întâi cu vorbe duhovnicești și exemple biblice. Cum ar fi și greu să convingă, numai cu atât, „prelucrarea“ îmbracă și o formă coercitivă. După
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și problemele lor sunt mult mai complicate decât prevederile legii. Așa că sentința se negociază cu părțile ori decâte ori acestea se prezintă la tribunal: mijloace pentru acceptarea unor soluții de compromis există. Experiența are o mai mare importanță pentru tribunalul ecleziastic de cât norma. prima înfățișare nu aduce rezolvarea conflictului decât în cazuri foarte grave sau în li ti gii care nu au de ce să fie amânate. Tergiversările se practică în ma jo ri ta tea procese lor, indiferent de motivul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și persis tă să trăiască în păcat. Alte sancțiuni canonice aplicate sunt: post, mătănii, rugăciuni, pierderea dreptului de a se spovedi sau împărtăși. Pedepse le bisericești se aplică în funcție de canoanele Sfân tu lui Vasile, cel mai des invocat de justiția ecleziastică. De altfel, codul de legi Îndreptarea legii cuprinde - în cea de-a doua parte a sa - alături de hotărârile celor mai importante sinoade - canoanele marelui sfânt Va sile. Pentru curvie, sfântul Vasile prevede, la ca nonul 56, următoarea sancțiune: „Prea curvariul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și ele pot contribui la treburile din gospodărie. Dar îi revine, totuși, importanta sarcină a supravegherii menită a le păstra onoarea, de a se îngriji de înzestrarea și măritarea lor. Când adulterul sau desfrâul feminin constituie motivul de divorț, tribunalul ecleziastic cântărește foarte bine posibilitatea încredințării copiilor unei astfel de mame. Unele dintre ele nu și-i doresc, știind că ei vor constitui o piedică considerabilă atât în găsirea unei slujbe, cât și într o posibilă recăsătorire. Timp de 15 ani
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alături de tatăl lor; cât despre zestre rămâne Chițu a fi „nesupărat pentru acele lucruri de zestre“, pierdute de femeie datorită comportamentului ei. Cele două exemple arată implicarea taților în creșterea copiilor mai mult decât am fi tentați să credem. Tribunalul ecleziastic încearcă responsabilizarea ambilor parteneri: emeia păstrează copiii, mai ales în primii ani de viață. Odată „ridicați“ și trecuți de primele boli ale copilăriei, ei sunt repartizați după sex: fetele rămân pe lângă mama lor, în timp ce băieții sunt dați în grija tatălui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiecare an. Deși am fi tentați să preluăm termenul de „la mère cruelle“, deși ar putea fi judecate astfel, aceste femei sunt sărace și doar practice. De altminteri, soluția cedării copiilor sau împărțirii responsabilităților nu le aparține decât rareori. Tribunalul ecleziastic se implică activ în trasarea unei politici sociale astfel încât minorii să nu fie abandonați și să ajungă pe această cale la Orfanotrofie. Biserica Ortodoxă nu a avut niciodată o politică socială directă. Nu se ocupă direct și concret de copii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
află și văduva, soțul este pedepsit că nu-și îndeplinește atribuțiile conjugale, este obligat să restituie ceea ce a primit și mai ales devine parte activă în creșterea copiilor. Punctul slab al acestei politici constă în inconsecvența punerii în aplicare. Tribunalul ecleziastic se străduie să medieze, să ofere soluții, dar mai niciodată nu urmărește și rezultatul acestor decizii. Tergiversări, reveniri, reluări, perindări de ani și ani de zile arată de fapt că zestrea, patrimoniul, moștenirea se pierd în certuri, procese, amânări, înfățișări
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și de băutură se va lăsa. Așa dar, zestrea trebuie în totdea u na prezervată, folosită, dar nu ri si pi tă, pusă în valoare, dar nu vândută. separarea cuplu lui, prin mij lo ci rea mitropolitului și a tribunalului ecleziastic, aduce un nou statut al zestrei și al daruri lor. Cele mai neînsemnate amănunte capătă impor tan ță în ziua procesului: ulucile și locul casei, rodul viei, chiria vinului, boarfe pe ticite, fia re rătăcite, bijuterii sparte, vase incomple te
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
susține rea pretențiilor și fără de care nu se poate face mare lucru, a spune „nu mai cu gura“, fără a avea și documentul probator ne fiind suficient. După citirea jalbelor și a foii de zestre în fața con si liu lui ecleziastic, aceasta din urmă este trimisă spre pre țui re la sta ros te le de negustori. Ex perti za merge repede la sta ros te, dar se complică atunci când la fața locului se eva luea ză starea obiectelor, fă cân
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unul pro li fic din punc tul de vedere al scri su lui încă dintr-o primă fază dacă ținem cont de faptul că el se adre sea ză direct in stanței su pe rioa re, tri bu na lul ecleziastic, spre deosebire de țăran sau de „ceilalți oră șeni“ (locui to rii celorlalte ora șe) care trec mai întâi prin fața no ta bi li tăț ilor locale fără a se consem na neapărat în scris întrea ga ac țiu ne judiciară. Cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să scrie istorie decât oameni cu o anume activitate publică. De unde și interesul său înalt pentru memorii, ca expresie a experienței nemijlocite. La această experiență, de altfel, au recurs multă vreme analiștii și cronicarii români, deținători de ranguri civile sau ecleziastice. Propria experiență le dădea posibilitatea de a selecta fapte, de a le rândui potrivit cu sensul desfășurărilor umane. În plus, ea îi implica în discurs, mai mult chiar decât le-ar fi plăcut să recunoască. Ureche, Costin, Cantacuzino, Neculce au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și orice mișcare pentru a trage învățăminte de utilitate spirituală pentru ascultători. Caracteristica Sfântului Ioan este cu certitudine aceea a unui mare orator. Cea mai mare parte a operei sale o reprezintă predicile. Predicile reprezintă un tablou colorit al situației ecleziastice, politice, sociale și culturale în capitalele Siriei și Bizanțului și de asemenea, un izvor de extraordinară bogăție pentru teologie, istorie și arheologie. De aceea, contemporanii săi, și alături de aceștia, generațiile următoare, nu conteneau să-l proclame cel mai mare dintre
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
ale bolilor contagioase, cămine pentru săraci și aziluri pentru călători și străini, astfel că Grigorie din Nazianz ajunge să vorbească de un întreg nou oraș, anume Vasiliada. Însă, ar fi incorect să vedem în Vasile numai un administrator și organizator ecleziastic. Printre toate sarcinile sale obositoare, a rămas mare teolog. Ar putea fi numit, cu unele rezerve, un roman printre greci, din moment ce „chiar și lucrările sale relevă un om de acțiune și o învățătură asupra aspectelor practice și etice ale mesajului
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
și orice mișcare pentru a trage învățăminte de utilitate spirituală pentru ascultători. Caracteristica Sfântului Ioan este cu certitudine aceea a unui mare orator. Cea mai mare parte a operei sale o reprezintă predicile. Predicile reprezintă un tablou colorit al situației ecleziastice, politice, sociale și culturale în capitalele Siriei și Bizanțului și de asemenea, un izvor de extraordinară bogăție pentru teologie, istorie și arheologie. De aceea, contemporanii săi, și alături de aceștia, generațiile următoare, nu conteneau să-l proclame cel mai mare dintre
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
ceea ce, în scopul salvgardării unității acestei instituții, a necesitat stabilirea prin decrete a ceea ce trebuia să se creadă ca să fie evitată anatema, armă redutabilă a bisericii și a puterii ei crescînde. În zelul ei de a obține credința oarbă, ierarhia ecleziastică s-a lăsat împinsă pînă la fanatism, pînă la cruzimea dusă la extrem, intrînd astfel în contradicție flagrantă cu perceptele morale fundamentale ale învățăturii mitice, înțelegerea greșită a mesajului constituia justificarea supremă: tortura și condamnarea la moarte erau pretexte pentru
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fluctuații de temperatură, altitudinea ei medie situându-se între 1000 și 2000 de metri. Sfanțul Vasile - remarcabil teolog, Doctor al Bisericii și militant al unității ei Ar fi incorect că cineva să vadă în Vasile numai un administrator și organizator ecleziastic. Printre toate sarcinile sale obositoare, a rămas mare teolog. Ar putea fi numit, cu unele rezerve, un român printre greci, din moment ce „chiar și lucrările sale relevă un om de acțiune și o învățătură asupra aspectelor practice și etice ale mesajului
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
s-a format ca istoric, înaintea pătrunderii sale în viața politică. Activitatea istorică a lui Alexandru Lapedatu, pe lângă funțiile îndeplinite pe linie istorică este ilustrată prin trei aspecte. Primul aspect are în vedere publicarea unor studii de istoria artei medievale ecleziastice, despre mănăstirile și cetățile din Țara Românească și Moldova, despre meșterii cetăților și bisericilor medievale. Cel de-al doilea aspect se referă la scrierile sale din domeniul istoriei politice medievale și moderne. Ultimul aspect are în vedere studiile sale cu privire la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
neimportante 56. Metoda de lucru a acestor studii rezidă în folosirea aparatului critic foarte bogat și în fundamentarea cercetării pe documente. De remarcat este faptul că Lapedatu nu analizează întreg ansamblul culturii medievale, ci doar părți ale ei: arta medievală ecleziastică, cultura monastică sunt doar câteva aspecte abordate. Interesant este că Lapedatu leagă istoria culturală cu cea a bisericii: cultura medievală românească este indisolubil legată de biserică, cele mai multe studii de valoare culturală oferind date despre dezvoltarea culturii monastice. Alexandru Lapedatu nu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
s-a format ca istoric, înaintea pătrunderii sale în viața politică. Activitatea istorică a lui Alexandru Lapedatu, pe lângă funțiile îndeplinite pe linie istorică este ilustrată prin trei aspecte. Primul aspect are în vedere publicarea unor studii de istoria artei medievale ecleziastice, despre mănăstirile și cetățile din Țara Românească și Moldova, despre meșterii cetăților și bisericilor medievale. Cel de-al doilea aspect se referă la scrierile sale din domeniul istoriei politice medievale și moderne. Ultimul aspect are în vedere studiile sale cu privire la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
neimportante 56. Metoda de lucru a acestor studii rezidă în folosirea aparatului critic foarte bogat și în fundamentarea cercetării pe documente. De remarcat este faptul că Lapedatu nu analizează întreg ansamblul culturii medievale, ci doar părți ale ei: arta medievală ecleziastică, cultura monastică sunt doar câteva aspecte abordate. Interesant este că Lapedatu leagă istoria culturală cu cea a bisericii: cultura medievală românească este indisolubil legată de biserică, cele mai multe studii de valoare culturală oferind date despre dezvoltarea culturii monastice. Alexandru Lapedatu nu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]