11,382 matches
-
divinității sanctifice, impregnând fiece colț cu vii apariții ale unei cărți de suflet, alcătuită din rostiri și rosturi de cuvinte evlavioase, scurte, dar blajine, cu fraze domoale, ce-i aminteau, că această comoară e un început nesfârșit. Nu era un ecou al contratimpului, nici al subterfugiilor, nu era o himeră, era un dor dat de Cel de Sus. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: ECOUL LUMINII DIN SUFLET / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1802, Anul V, 07 decembrie 2015. Drepturi
ECOUL LUMINII DIN SUFLET de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1449450586.html [Corola-blog/BlogPost/342710_a_344039]
-
dar blajine, cu fraze domoale, ce-i aminteau, că această comoară e un început nesfârșit. Nu era un ecou al contratimpului, nici al subterfugiilor, nu era o himeră, era un dor dat de Cel de Sus. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: ECOUL LUMINII DIN SUFLET / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1802, Anul V, 07 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ECOUL LUMINII DIN SUFLET de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1449450586.html [Corola-blog/BlogPost/342710_a_344039]
-
cuminecă neîncetat cu Trupul și Sângele Său, împărtășindu-ne prin Marea Cuvântare de la această Cină din tainele Revelației, iar teologhisirea este plecarea capului nostru pe pieptul Mântuitorului, precum ucenicul iubirii (Ioan 13, 23). Revelația este cerul înstelat, iar predica este ecoul tunetului din cer. Dogmatica este cerul senin, iar mistica este fulgerul de pe cer. Eshatologia este sfârșit al începutului și început al sfârșitului. Protologia este izvorul râului, iar eshatologia este gura de vărsare a râului în marea eternității. Protologia și eshatologia
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
martie 2017 Toate Articolele Autorului CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI Folclorul, sau creația culturii populare, a reprezentat întotdeauna, pentru orice popor, un etalon al valorilor moral-creștine și mai ales istorice, o arhivă a limbii vorbite ale cărei ecouri din trecut se fac auzite în prezent pentru a se constitui într-o reală sursă de inspirație pentru creația cultă. Unul dintre cei mai reprezentativi culegători de folclor românesc, devenit pe parcursul activității sale profesor al majorității specialiștilor români în folclor
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
făcută. Etapa are importanță decisivă prin aceea că desăvârșită închidere a simțurilor în fața momelii aruncate și respingerea, cu ajutorul rațiunii, a propunerii făcute, însemnează stoparea evoluției și neprimirea treptelor următoare, adică a însoțirii, consimțirii și a faptei propriu-zise. Dacă atacul găsește ecou în voința, vor apărea, dintr-o falsă rațiune, argumente susținătoare ale subiectului atacului, care, integral ori măcar în parte, vor trăda rațiunea autentică, justificându-și cât mai bine poziția. Începutul adeziunii este echivalentul clipei de ezitare în care se poate
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
Ursachi estetica devine un mod de cunoaștere, o țintă contemplativă, prin care argumentează că Frumosul în Artă este reprezentarea sensibilă a Ideii. Minodora Ursachi a conștientizat, prin prisma meseriei de muzeograf, că noi oamenii suntem dornici de frumosul artistic, ca ecou al umanismului ce ne diferențiază de lumea necuvântătoarelor, contemplarea produselor artelor plastice fiind momente încununate de sublim, de muzicalitate, de reculegere și motivație. Arta - ca aură a omului, așa ne-a dăruit-o Minodora Ursachi prin tot ce a oferit
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1486988080.html [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
devii înaltă și transparentă, siluetă visătoare a lămpii pe fața oglinzii prin care tăcerile trec în constelația umbrei. Cuvintele au litere sonore numai de inimă auzite. Răpitoare dezlegând aripi, ochii în ochi se pierd și abisul naște frunzișul de unde răspunde ecoul. O voce șoptită tresare ca o frunză de vâsc, până și ierburile se răsfață-n miros, trupul tău curge ca un izvor prin somnul florilor în dimineați după rouă. Pielea fierbinte o să mă sature de miresme. Referință Bibliografică: În constelația
ÎN CONSTELAŢIA UMBREI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/In_constelatia_umbrei_llelu_nicolae_valareanu_1383604628.html [Corola-blog/BlogPost/357528_a_358857]
-
cum ar fi: designul realului imediat în care este angrenat eul poetic cu perspectivele, stările și sentimentele ce-l cutreieră - suficiente pentru a argumenta o concepție lirică deja formată și statuată. Poetul se autodefinește într-o semnificativă imagine cu vagi ecouri dintr-o tradiție lirică nu prea îndepărtată, de... copac, cu fântâna înțelesurilor situată în rădăcini: “Sunt copacul din deal oboist de păsări [ ... ] Sunt copacul din deal cu cicatrici pe mâini/ și butoniere cât o felie de cer./ În fântâna din
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
jucată, fie reală: “Urlă tăcerea/ încolăcită pe sprânceana ferestrei/ prin care privește departele,/ tremurând a oboseli” (p. 14, “Când gândește luna”). Lucrurile cu spațiul gol dintre ele, devin, uneori obsesive amenințând cu vidul ori nonsensul: “Adâncul mă privește/ Cu orbul ecoului rămas gol/ În palma răsfirată a cămășii...” (p. 15, “Adâncul mă privește”). Astfel de inflexiuni meditativ-lirice explică melancoliile poetului, căci peregrinările sale urmăresc de fapt, un sens ce vine chiar din substanța lucrurilor: “Alergam printre tâmplele ierbii/ Și mă pipăiau
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
nicio grabă, doar admirând natura verde, plină de oxigen și prospețime, au ajuns la cabana Gârbova. Ana din când în când mai hălăduia ca în copilărie punând mâna pâlnie la gură, cum făcea când era copila la Lacuri, să asculte ecoul. În fața cabanei erau montate niște bănci din jumătăți de bușteni din brad. S-au așezat pe bănci în timp ce Sandu a mers la barul cabanei pentru a veni cu două beri și două cola. Între timp s-a interesat și de
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Excursia.html [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
și iubite prietene scriitor Marian Malciu, Încă de la început doresc să vă încredințez sincer că pentru câmpulungeni - acești oameni minunați, care își poartă dulcea povară a doinelor și dorurilor, precum și măreția naturii, în ei înșiși - încă nu s-au stins ecourile a tot ceea ce au însemnat frumoasele momente ale lansării cărții dumneavoastră, ce poartă un titlu atât de sugestiv - „Dor de Bucovina” -pentru al cărei succes vă adresez cele mai alese felicitări! Am fost încântat să trăiesc alături de dumneavoastră acele clipe
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_marian_malciu_1353180147.html [Corola-blog/BlogPost/351238_a_352567]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > PLANETA Autor: Alexandru Stănciulescu Bârda Publicat în: Ediția nr. 119 din 29 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Cu prilejul colindului cu Botezul, o tânără enoriașă mi-a prezentat o carte veche, terfelită de prea multă folosință, întrebându-mă ce carte
PLANETA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Planeta.html [Corola-blog/BlogPost/349619_a_350948]
-
iubire În tonuri verde de smarald, Desprinse din a ta privire În care vreau iar să mă scald. Și-atunci întreb, de ce se-adună ? De ce deodată îmi sporesc Dureri ce-n inimă-mi răsună Și liniștea îmi risipesc ? Iar un ecou răspunde-alene: Mergi, spune-i simplu: Te iubesc ! Ce e păcatul ? Ce e păcatul? Nu-i parfumul florii! Deși, nici ea, străină nu-i de asta, Căci prea ades mi-a-ndestulat fiorii, Din plin făcând să îmi atrag năpasta. Ce e păcatul
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424240886.html [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
cuprindă ochiul, admirând acest dans al vieții. Un dans țigănesc, ciudat și tainic ... precum iubirea sălbatică ... pe pajiștea unei poieni dintr-un codru de la marginea lumii. Inima mi-este calmă, liniștea de dinaintea furtunii, iar în zarea sufletului se mai aude ecoul Simfoniei Destinului a lui Beethoven, urmat de silueta câte unui gând rătăcitor...către o vară târzie... Oriunde te-ai afla, suflet sensibil, Curcubeul, cu bogata-i paletă de culori, îți va vorbi fără cuvinte, despre faptul că te aștept cu
VARĂ TÂRZIE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Vara_tarzie_floarea_carbune_1347888896.html [Corola-blog/BlogPost/343619_a_344948]
-
în timp. Așa cum ne spune poeta, „un ochi de Soare” i-a luminat întreaga sa ființă, a făcut ca „Ideea dintr-un Paradis” să se întruchipeze în poezie: „Rodește clipa, gândul nou,/ Cuvântul sacru iar vorbește,/ Produce-n jurul lui ecou,/ Inima scrie și citește.// Din rafturi de dicționar,/ Un ritm poetic reînvie/ Și se transformă într-un dar, Prin versul dintr-o poezie”. Dedicată profesoratului, a avut timp să privească lumea și faptele cu ochii și mintea omului de știință
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1463876650.html [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
florile, dimineața cu lacrimi de rouă, la amiază cu corolele deschise ca să primească lumina zilei și seara răspândind miresme și o desăvârșită liniște și împăcare binecuvântată. Dintr-un asemenea univers au luat naștere multe poezii în care frumusețile naturii au ecouri deosebite asupra trăirilor sale:”Vibrează frunza în cădere,/ Toamnei, îi cântă mandolina./ Viață copacilor iar piere,/ Ceața le stinge-ncet lumina.” (Toamnei îi cântă mandolina) Faptul că autoarea și-a adunat avuțiile de suflet între coperte de carte e un
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1463876650.html [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
și oricât am agonisi, această mărturie este tot ceea ce rămâne. Și asta nu e puțin. Aceste poezii smulse din cămările inimii, purtând marca originalității, având multă culoare, străfulgerări poetice cu impulsuri lăuntrice, ne dau îndreptățirea să credem că vor avea ecou în inimile cititorilor. ------------------ Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 20 mai 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - VINI POPESCU - POEZII CU INIMĂ CURATĂ / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969, Anul VI, 22 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1463876650.html [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
somn. Nu puteam scoate nici un cuvânt. Vroiam să-i promit că mă las de beut și fumat, dar nu puteam scoate nici un sunet. Ea mi-a ghicit gândul și mi-a spus cu o voce care venea din cer, cu ecou știți voi cum: -Stelea, dacă nu te lași de beut și fumat, Sofinca ta o ologi și o surzi, ai înțeles? Și vei fi un nenorocit că vei rămâne cu ea pe cap, pedeapsa Domnului pentru nemernicia ta. -Așa mi-
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Minuni.html [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
mănăstiri, gânduri de bine, sărituri în ajutor, extazuri de sfinți, gemete de bolnavi, suspine de bătrâni, orăcăieli de broaște, zumzete de albină, nechezaturi de cai, lătrături nocturne de câine, fâlfâituri de aripi în zbor, dangăte de clopot, framăte de codru, ecouri de toacă, flăcări de lumânare, cântece de cocoș, miresme de tămâie, îngrijorări de bunici, frunți de poet, strângeri de mână, clipe de fericire, adieri de zefir, tristeți de părinți părăsiți, tristeți de copii părăsiți, lumini de fulger, mătănii de pustnic
PIESE DE COLECŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1476782067.html [Corola-blog/BlogPost/379126_a_380455]
-
-n suflet slova Să ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van, Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmașilor în veci Și avem o datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi. Mergeți moldoveni la Putna și vă dați mână cu mână, Adunând în piept durerea izvorâtă din țărână. Călcați în
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_stancu_poeme_esentiale_1_nicolae_stan_1354565233.html [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
Gradina iubirii înflorește în noapte. Părinții-s trecuți prin altare bătrâne, Copii ai menirii în inel de scriptură, Strivirea de aer mai colindă în lume, Păcatele strânse se sparg în celulă. Se-nalță pământul, se-nalță psaltiri, Plutesc umeziri în ecou peste turle, Bat clopote-n sfânta intrare-n vestiri, Și inimi se-ntorc în sălașuri străbune. Iar crește în piatră fir de zori aurii, În lumină se naște sufletul de Florii ! Referință Bibliografică: SONET V / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN
SONET V de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1491725826.html [Corola-blog/BlogPost/342895_a_344224]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > JOS MÂNA DE PE BUCATA MEA DE ROMÂNIE... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu e vina mea că sunt român ca și voi. Și la fel ca și voi am și
JOS MÂNA DE PE BUCATA MEA DE ROMÂNIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Jos_mana_de_pe_bucata_mea_de_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355400_a_356729]
-
răsare un prinț din povești. La acordurile de la „Într-un glas”, lumea începe să aplaude și o ține așa până la urmă de tot, când se aude chiar Dan Spătaru cum cântă „Nu vreau să plâng”. Vocea se pierde într-un ecou prelung, după aia se face liniște pentru o secundă. Există aici mult loc pentru spirite. Mai trece o secundă și cortina se despică, în străluciri de paiete. Intră Vasile Muraru cu frac, melon și o cutie de vioară în mână
Astă seară facem glume de tranziție by https://republica.ro/asta-seara-facem-glume-de-tranzitie [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]
-
devreme, Se-aude ghiocelul oftând pe sub zăpezi, Citește-i bucuria ascunsă în poeme, E crezul întru care și tu de-o vreme crezi! Și vine primăvara, nu vezi cât e de-aproape? Ascult-o cum tresaltă în piept ca un ecou, Poemul meu, acesta, abia te mai încape Așa cum ești născută de-a pururea din nou. Și vine primăvara, nu-i nici o supărare, Zăpezile își mână tăcerile spre Munți Și cântecul se-așterne în urma lor pe cale, Dacă-l trimit spre tine
POEME DE DRAGOSTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_nicolae_nicoara_horia_1362072931.html [Corola-blog/BlogPost/351994_a_353323]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > DE CE EXISTĂ VIAȚĂ DE FAPT? (FRAGMENT DIN: SUFLETUL ESTE NEMURITOR DE GHEORGHE ȘERBĂNESCU) Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Este foarte important cum prezinți dovezile, dar și mai important este atacul
SUFLETUL ESTE NEMURITOR DE GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_ce_exista_viata_de_fapt_fragment_gheorghe_serbanescu_1358102717.html [Corola-blog/BlogPost/345177_a_346506]