1,967 matches
-
brazilor și de cântecele „crăiesei” lor, Lucreția Ciobanu, lumină magică a masivilor Sibiului. Înălțați de brazi, ca de frunți, munții urcă temerar la soare și la oceanul magnific al veșniciei. Asemeni lor, glasul Lucreției Ciobanu zboară la armonia melodică a edenului muntenesc al Sibiului, mozaicat de pâlcuri albe de oi păstorite de ciobani doinitori din fluier, frunză, bucium... și încă alte instrumente arhaice care, cu glasul au mers și au cântat prin munți, în urma turmelor, veacuri după veacuri. Artista Lucreția Ciobanu
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
dacă aș putea ca să adun toată roua cerului și să o pun pe buzele tale că tu să sufli viața peste flori, înaintea răsăritului soarelui ca să se deschidă porțile cerului, oare Dumnezeu ar vrea ca să pună înapoi mărul în pomul Edenului? Viorel Muha (aprilie 2016) Bunătate Oare dacă constelațiile cerului ar fi toate în ochi tăi când tu vei privi copiii lumii, râul va dispărea de pe pământ iar oamenii s-ar iubii oare cu adevărat? Viorel Muha (aprilie 2016) Credință Oare
TU MAMĂ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381947_a_383276]
-
Vitraliile antice, înălțimile impresionante ale tavanelor, totul invita la respect, la credință. Era copleșită de imensitatea structurală a acestui lăcaș religios. Doar privind în sus, și te simțeai ocrotit ca de o mâna cerească. Admiră capodopera lui Chagall, reprezentând Grădina Edenului. Petrecu câteva minute ascultându-și sufletul. Era calm și fericit. Străbătu alte străduțe, multe poduri peste râul Moselle, și privi, la un moment dat, spre râu. O mulțime de lebede se deplasau grațioase, din când în când scufundându-se pentru
ZBOR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381986_a_383315]
-
Mâinile ei nu mai găseau susținere. Simțea că se prăbușește. Deasupra muntelui stâncos albastrul norilor scălda firicele de iarbă proaspătă. Săgețile solare i-au inundat ochii cu lacrimi. Așa, ancorată de peretele neted, trudită de dorința de a-i gusta Edenul și de frica neființei, Dariana deschidea ochii în zorii fiecărei zile și se regăsea în camera ei. În acea dimineață umedă a lui aprilie stânca frunții Darianei încerca să descifreze misterul visului. La început a alungat trăirea din timpul somnului
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
primăvară. Stânca vieții mele, o apă pe care n-am știut să o gust în visele ce-mi frământau cugetul, așteaptă să-i desăvârșesc înălțimile. Eu însă iubesc toamna și refuz să culeg iarba de pe colțul eternității care ascunde prospețimea Edenului primăvăratic. Poate punctul de început al existenței mele este vinovat. Am deschis ochii spre lumină într-o dimineață însorită de toamnă. Stânca vieții mele a început să-și țese mugurii la începutul lui septembrie. De atunci pășesc încrezătoare pe limitele
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
tinerii de astăzi vrem altceva, înțelegem viața altfel.“ Eu am privit-o în tăcere preț de câteva momente, în acele clipe mi se părea mai frumoasă că niciodată, și l-am înțeles atunci foarte bine pe Adam când în grădina Eden a mâncat din fructele pe care Eva i le-a adus luate din pomul din care li se spusese să nu mănânce, era un test al ascultării, iar Eva amăgita de șarpe a mâncat. Citeam într-o carte că Adam
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]
-
astfel de anturaj, dacă eu spun nu trăirii unei vieți spirituale și mă avânt în beznă morală cu siguranță că prăbușirea îmi va fi mare. Pe de altă parte există o luptă în mine asemănătoare cu a lui Adam în Eden și teama cumplită că o voi pierde pe Adina, si nu știu dacă voi avea putere să trec peste această pierdere.“ Ionuț tăcu iar Emil îl întreba: Ce te-a determinat să-ți pui acele întrebări interesante?” În ultima zi
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]
-
Din neant toate apar subit, și se-ascund lin, O ființă e o viață-ntreagă datoare, Până când ceasurile-i s-au scurs, pe rând, deplin, Iar ea, pe lume-i doar o umbră trecătoare... Un cerc nemuritor e rupt din edenul sfânt, În el existența eternă e cuprinsă, Viața e un fir suav, între cer și pământ, Lumina-i plăpândă arde până e stinsă... ~ 19 iulie 2016 ~ Referință Bibliografică: Viața e un fir suav, între cer și pământ... / Cristina P. Korys
VIAŢA E UN FIR SUAV, ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382106_a_383435]
-
mea! Și puse în arc săgeată Cea în Ciocănești lucrată, Cu vârf bine aurit Și trupul meșteșugit, Apoi o lăsă să zboare Peste valea cea în floare. Iar în locul ce căzu Altar domnul că făcu La Putna, altarul sfânt, Micul Eden pe pământ. Așa cum odinioară, Într-o zi de primăvară Ștefan a văzut un nor Ce s-a ridicat și-n zbor S-a făcut așa, deodată, Într-o ageră săgeată, Iar apoi fără de știre În frumoasă mănăstire, Tot așa, pe
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
la comuniunea cu Dumnezeu prin postul care tocmai urmează să înceapă. Un tropar din canoanele Utreniei spune: Vino, ticălosul meu suflet, de plângi astăzi, pentru cele ce s-au făcut cu tine, aducându-ți aminte de goliciunea cea dintâi din Eden, prin care ai fost scos din desfătare și din bucuria cea neîncetată. Sfinții Părinți ne spun că tema izgonirii lui Adam din rai, legată de Duminica lăsatului sec de brânză, reprezinta și o transpunere în cult a ,,expulzării“ temporare a
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
de Duminica lăsatului sec de brânză, reprezinta și o transpunere în cult a ,,expulzării“ temporare a penitenților în afara bisericii, care, odinioară, avea loc în această duminică. Aceștia trebuiau să rămână în afara ușilor bisericii (ca, oarecând, Adam în fața ușilor încuiate ale Edenului) și să-și plângă păcatele până la sfârșitul Postului Mare, când erau reintroduși în ea împreună cu cei care încă nu făceau parte din comunitatea bisericească. De aceea, imnografia acestei Duminici se întemeiază pe imaginea lui Adam tânguindu-se înaintea porților raiului
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
bărboși ce stau în carturi strajă își leagă strâns trupul lângă catarg, și ascultă-n voie cântecul de vrajă, șireata nadă-a știmelor din larg. Descind pe clasicul pământ elen precum Ulise, infidel și tandru și-n tainica tăcere din Eden nasc vise-n umbra florilor de leandru. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Clasic țărm elen / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CLASIC ȚĂRM ELEN de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379322_a_380651]
-
stilizate, în plină floare, răsfățându-se pe ramurile atâtor gânduri împovărate cu iubire, distanța dintre primul fior și rană... putând fi „măsurată” cu o singură vocală - cea în care toate fulgerile, naufragiile, bucuriile, tristețile, diminețile și înserările „eului” prigonit din EDEN - își au loc! „ ceruri sfâșiate durerile ne-mbătrânesc/ai rostit ultimul cuvânt - / ecou râșnit de suferință/cel ce te topește în lumi pierdute.../ sângerezi în vers plângând, / pe umerii inimii mele/vulcan de lacrimi - turmă de frunze / sărutând fâlfâitul fluturilor
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
-o zare cu șirul de cocori. Drumul Strămoșilor în Dorul lor ne poartă, Răsar Luceferi în veghea lor de sus, Acasă ni-i Destin. Acasă ne e Soartă: Grădina Preacuratei. Grădina lui Iisus. Gonindu-mă cu Dorul pe catalanul gând, Edenul se așterne ca umbra sub Stejar, ... Citește mai mult (Stihuri dedicate prietenului drag, George Roca) Iarna brodată în beteală de chiciură,Iarna în veșmântul hlamidei de nea,Peste pământ, peste viață se scutură,Peste bucuria din care sufletul bea.Pământ
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
-o zare cu șirul de cocori.Drumul Strămoșilor în Dorul lor ne poartă,Răsar Luceferi în veghea lor de sus,Acasă ni-i Destin. Acasă ne e Soartă:Grădina Preacuratei. Grădina lui Iisus.Gonindu-mă cu Dorul pe catalanul gând,Edenul se așterne ca umbra sub Stejar,... X. NISTOROIU G CONSTANTIN - FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. FECIOARA MARIA - susur dumnezeiesc de Izvor Hristic! FEMEIA-îmbrățișare de foc a Iubirii
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
găsindu-ne abordând fantezii, venite de nicăieri și oriunde, scrisori vechi, de dragoste prăfuita, între foi scrise cu cerneală, imaginea unei iubiri, de portativ, cu note compuse-n grabă, bucurie a vieții, ce poate fi-n al nouălea cer, grădină edenului, fiind mereu deschisă, romanța cu poveste tristă, fascinație izgonita de ploaie, deschizând umbrela trecutului, atingând, imaginar, buzele nesărutate, dorințe deșarte, puls aritmic, resuscitat de frumusețea sufletului tău, Eros al meu, într-o mie de cuvinte, repetate an de an, peisaj
ÎN PORTUL IUBIRII de COSTI POP în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381433_a_382762]
-
-n grădină - Smerit sub crucea lui Hristos. Azi toți au sufletul curat Și-n noaptea mare a minunii Își zic: ,, Hristos a Înviat !” Dar raza Soarelui dintâi Mi-a luminat puțin cararea Și m-a făcut ca să rămâi Aici în edenul natal Urmându-l cu adevărat, Pe Cel de-acum ni-i călăuză, Că știți: Hristos a Înviat ! Se scaldă Lumea în Lumina Întrupată în Iisus Țâșnind prin lespedea de piatră Sub care El a fost ascuns Trei zile și a
HRISTOS A ÎNVIAT ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380862_a_382191]
-
rupte din zumzet de cuibare De hulubași planând în zborul lin, curat Aducători de zvon din cer, înaripat Mesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevărat În lumea frusta, la origini, ideală În care, la răsărit de Eden, triumfala Iubirea străjuia sub măr, pândita de o fiara Ce-a osândit tot neamul Evei ca să piară. Prin ea femeia a suferit de-atunci mereu Așa a hotărât, în ceruri, Dumnezeu Să -ndure chinuri pan' la apogeu Până și-o
COROANA TA DE ORHIDEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380872_a_382201]
-
e frumos, armonios, plin de splendoare și strălucire. Făcând anagrama termenului Dragobete obținem cuvântul Dobrogea. Dobrogea/ Dragobeo=ținut drag și frumos. Deci Dobrogea este Țara Soarelui, a Dragobetelui, Casa primului Adam. Adamclisi =omul din pământ roșu, din argilă. Adamclisi este Edenul Creației-Grădina bucuriei, a frumosului în diversitate și spirit numită și Paradis. După prăbușirea moral-religioasă în istorie a Omului, respectiv a Edenului și om și cosmos este recreat, grație Întrupării Fiului lui Dumnezeu-Logosul, iar Noul Eden este refăcut și ctitorit de
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
Deci Dobrogea este Țara Soarelui, a Dragobetelui, Casa primului Adam. Adamclisi =omul din pământ roșu, din argilă. Adamclisi este Edenul Creației-Grădina bucuriei, a frumosului în diversitate și spirit numită și Paradis. După prăbușirea moral-religioasă în istorie a Omului, respectiv a Edenului și om și cosmos este recreat, grație Întrupării Fiului lui Dumnezeu-Logosul, iar Noul Eden este refăcut și ctitorit de Fecioara Maria-Crăiasa Cerului și a Pământului, în locul celui vechi în aceeași Vatră a Daciei nemuritoare, prin harul Duhului Sfânt, denumit Grădina
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
roșu, din argilă. Adamclisi este Edenul Creației-Grădina bucuriei, a frumosului în diversitate și spirit numită și Paradis. După prăbușirea moral-religioasă în istorie a Omului, respectiv a Edenului și om și cosmos este recreat, grație Întrupării Fiului lui Dumnezeu-Logosul, iar Noul Eden este refăcut și ctitorit de Fecioara Maria-Crăiasa Cerului și a Pământului, în locul celui vechi în aceeași Vatră a Daciei nemuritoare, prin harul Duhului Sfânt, denumit Grădina Maicii Domnului. Unele tradiții rezervă această Zi de 24 Februarie doar oamenilor și păsărilor
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
ochi albăstrui Și-alte culori, ce să le pui, Și la dansat. Ei auzit-au că-ntr-un an, Din Paradis un pământean, Le-a spus să-nvețe dans modern (Nu rockul ăla ca-n Infern!) C-un coregraf, pentru Eden, Un Lucian. Vârstnici voinici, doi câte doi, La început cu pași greoi, Încet, încet ies din țâțâni, Că nici n-ai zice că-s bătrâni... Dau din picioare și din mâini, În pas vioi. “Doi pași la stânga-ncetișor, Și alți
DANS PARADISIAC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380990_a_382319]
-
cu sfielnici ciorchini, Mă- ncerca, mă privea, martor mut, Să vadă de-ocrotesc muguri fini, Trandafiri rubinii, vas sfințit, dar tăcut, Cupe plăpânde, mustind de frumos, În care Cel de Sus, din potir, a lăsat Parfumuri, culori, zugrăvite spumos Din Edenul pur, nestricat de păcat. Citește mai mult Râs de copiiPrindeam bondari și fluturi zglobiiAscunși printre călțunași și norele, Având timpu' aliat, știam să-l îmbii,Cu jocuri, cu râs de copii pan' la stele. Si iedera blândă, cu sfielnici ciorchini
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
iedera blândă, cu sfielnici ciorchini,Mă- ncerca, mă privea, martor mut,Să vadă de-ocrotesc muguri fini, Trandafiri rubinii, vas sfințit, dar tăcut,Cupe plăpânde, mustind de frumos,În care Cel de Sus, din potir, a lăsatParfumuri, culori, zugrăvite spumosDin Edenul pur, nestricat de păcat.... IX. BURGUND ÎNCREMENESC BUJORI, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016. Burgund încremenesc bujori... Pășesc desculța pe covorul rubiniu, Nu sunt la Grammy, alunec peste frunze... Mă întomnez de ploi, cu-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
rupte din zumzet de cuibare De hulubași planând în zborul lin, curat Aducători de zvon din cer, înaripat Mesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevărat În lumea frusta, la origini, ideală În care, la răsărit de Eden, triumfala Iubirea străjuia sub măr, pândita de o fiara Ce-a osândit tot neamul Evei ca să piară. Prin ea femeia a suferit de-atunci mereu Așa a hotărât, în ceruri, Dumnezeu Să -ndure chinuri pan' la apogeu Până și-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]