2,064 matches
-
pentru clădiri de locuit, sub conducerea prof. dr. ing. Virgil Focșa și prof. dr. doc. Alexandru Negoiță. În decursul anilor a predat disciplinele: Beton armat și precomprimat, Structuri speciale din beton armat, Beton armat și construcții din beton armat pentru lucrări edilitare. În sprijinul procesului didactic a editat șase manuale de specialitate, tipărite la edituri consacrate și pe plan local, dintre care amintim: Beton armat și precomprimat, vol. I. Materiale (Ed.U.T. „Gh. Asachi“, Iași, 1994); Structuri din beton armat, vol
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Podul de Piatră și CUG; a sprijinit efectuarea de reparații la biserica „Bărboi“ și ridicarea bisericilor ortodoxe din noile cartiere, a fost proiectată pasarela TătărașiCentru. Eugen Moraru Nechifor s-a remarcat prin eforturile consacrate reconstrucției municipiului Iași, echipării industriale și edilitar gospodărești. Retras, după anul 1989, la pensie, Eugen Nechifor a fost chemat pe post de consilier în probleme de gospodărire comunală: supravegherea lucrărilor edilitare, urmărirea derulării lucrărilor de reparații a străzilor și organizarea șantierelor. După o viață petrecută în jurul Primăriei
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
TătărașiCentru. Eugen Moraru Nechifor s-a remarcat prin eforturile consacrate reconstrucției municipiului Iași, echipării industriale și edilitar gospodărești. Retras, după anul 1989, la pensie, Eugen Nechifor a fost chemat pe post de consilier în probleme de gospodărire comunală: supravegherea lucrărilor edilitare, urmărirea derulării lucrărilor de reparații a străzilor și organizarea șantierelor. După o viață petrecută în jurul Primăriei, Eugen Nechifor a trecut în neființă în ziua de 27 martie 2003 și a fost înmormântat în cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Pentru întreaga sa
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
să se organizeze și „Luna Iașilor“, cu o mare expoziție economică. În cadrul acestei acțiuni, la Parcul Expoziției din Copou a realizat o „replică“ a Hanului Ancuței, a Bolții Reci și a Arcului Academiei Mihăilene. A contribuit la realizarea unor obiective edilitare, între care ștrandul orașului. A înființat Societatea Comunală a Apelor Potabile și s-a preocupat de problemele edilitare ale Iașului acelor vremuri. În luna mai 1936, din inițiativa primarului Osvald Racoviță, a fost organizată o festivitate: comemorarea Junimii la Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Copou a realizat o „replică“ a Hanului Ancuței, a Bolții Reci și a Arcului Academiei Mihăilene. A contribuit la realizarea unor obiective edilitare, între care ștrandul orașului. A înființat Societatea Comunală a Apelor Potabile și s-a preocupat de problemele edilitare ale Iașului acelor vremuri. În luna mai 1936, din inițiativa primarului Osvald Racoviță, a fost organizată o festivitate: comemorarea Junimii la Iași. În anul 1941 a plecat la București, unde a activat în cercul „Prietenii Iașului“, format din ieșenii statorniciți
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
noi ? Noi vedem clădiri noi, splendide, Arenele Romane, Cetatea lui Vlad Țepeș, Palatul Artelor și alte asemenea edificii care ne vor uimi în viitor.” Sensul distopiei devine acum mai clar prin acest scurt reflex al utopiei, fină aluzie la impetuozitatea edilitară a liderului maxim, Nicolae Ceaușescu. Comen- tariul lumpenului constituie amortizarea brutală a oricărei încercări de a străpunge obscuritatea locului destinat tutu- ror prăbușirilor și niciunei forme de elevație. Încă o dată, aceasta nu este lumea lui Caragiale, chiar și dacă luăm
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
apreciat de profesorii săi: Buțureanu, Ianovici, Chiricescu. Pe lângă programele de învățământ universitar, se stabilise o regulă a excursiilor de studii în timpul vacanțelor și, astfel, a avut prilejul să cunoască multe fabrici și uzine, dar și localități turistice de importanță istorică, edilitară sau culturală. Îndată după absolvirea Facultății, în 1934, a funcționat câte 2-3 ani la întreprinderi, uzine, depozite sau rafinării. În primul an după absolvire a funcționat la rafinăria Astra Română după care a fost recomandat să modernizeze o serie de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
treptat de mușcătura rece a morții. Mama Angela a murit în doar câteva ore. Era 8 mai 1908. O săptămână mai târziu, de parcă ar fi fost un dar postum trimis de mama-i sfântă, a devenit posibilă cumpărarea vastului complex edilitar de la San Zeno in Monte. Scria don Calabria: «Dragă don Diodato... Mi se spune că la San Zeno in Monte ar fi o casă frumoasă. Chiar azi am să merg să o văd. Iar între timp să așteptăm și să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
decât o absidă, preludiul unui edificiu maiestuos neterminat, dedicat Sfântului Apostol Iacob. Vila, ogivală cu ramificații gotico-maure, a fost construită de familia Milani și cu acest nume e și cunoscută. În timpul nopții o lumină caldă și liniștită luminează întreg complexul edilitar: o priveliște evanescentă și visătoare spre vârfurile înalte și rare ale chiparoșilor și umbrele compacte ale castanilor de India și cele ale teilor absoarbe chiar și privirea celui mai grăbit automobilist. O vreme localitatea a fost sediul diferitelor instituții religioase
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
obiectul tuturor formelor cultuale închinate puterii (militare și urbane), fie ele aulice, fie populare (secolele III-IV, deși tendința de divinizare a augustului apăruse încă de la sfârșitul Republicii, de când se estompase funcția sa de magistrat, în favoarea rolului său de suveran). Programul edilitar roman de refondare perpetuă, ad Vrbe condita, în baza căruia această ideologie este pusă în scenă, este guvernat de câteva noțiuni-cheie din vocabularul politic, una dintre ele fiind "victoria". Când Constantin va căuta să adapteze harta reperelor arhitecturale și a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de această dată între imaginile sacre din religia antică influențate de cultele orfice (despre care am pomenit anterior, la greci și la împărații romani) și imaginea christică: este vorba despre ipostaze care se vor regăsi în terminologia politică a "discursului" edilitar al lui Constantin I și în programul său de imagine − Christos−Helios și Christos−Orfeu. Aceste identificări apar și la Clement din Alexandria, și la Hippolit (Moreschini 251-99), urmând textul biblic; ele sunt puse în relație, în tradiția iudeo-creștină, cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
plan urbanistic ce acoperea șapte coline, vechiul Bizanț devenea o duplicare a Romei, cu o corecție decisivă: înlocuirea templelor ei cu lăcașuri creștine de cult. Literatura istoriografică și cea encomiastică au redat și au susținut când a fost cazul programul edilitar, astfel încât, de la Eusebiu din Cesareea, Sozomen, Filostorgius, până la Ioan Malalas și la Procopiu din Cesareea 47 se definitivează marea istorie a fondării cetății oriental-creștine, "cetate-regină". Mișcarea de translatio realizată de Constantiu II, prin decretul stabilirii reședinței permanente a împăratului la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Valoarea densității populației în București - Ilfov este foarte mare, respectiv 1212 locuitori/ km 2 . O influență notabilă asupra decalajelor regionale o are structura populației din punct de vedere al habitatelor diferențiate între ele (urban/rural) ca medii de viață (economico-social, edilitar). Populația rurală domină regiunile S, NE și SV, ponderea acesteia în totalul populației pe fiecare regiune în parte, înregistrând valori peste media pe țară. La polul opus, Regiunea de Vest este caracterizată de o populație urbană, numai 36,3% din
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cele mai mici în SV, mai ales în sectorul IMM-urilor. 4.2.7 Disparități privind infrastructura O contribuție importantă la dezvoltarea unei regiuni o are atât infrastructura de transport, cu rol în comunicarea inter și intraregională, cât și infrastructura edilitară de bază care conferă calitate vieții. Variabile utilizate: supr tot - Suprafața totală (kmp) orase mun - Numărul orașelor si municipiilor, in 2004 dr publice - Drumuri publice 2004 (km) dens drum - Densitatea drumurilor publice pe 100 km pătrați teritoriu, la 31 decembrie 2004 dr publ modern - Drumuri publice
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
SE și SV, cu valori ale densității sub media pe țară. Foarte aproape de aceasta medie se află regiunile S, NV și C, spre deosebire de București care facilitează transportul cu trenul între localități cu mult mai mult față de celelalte regiuni. Analizând infrastructura edilitară de bază se observă că numărul localităților cu instalații de alimentare cu apă potabilă este cu mult mai mare față de numărul orașelor și municipiilor, ceea ce dovedește că multe localități rurale sunt alimentate cu apă potabilă. Cele mai mari decalaje regionale
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ca, la vârsta de 15 ani, să-l fi cunoscut pe tot; afară de asta, o amănunțire prea mare nici n-ar fi interesantă. Mă voi mărgini, dar, a vorbi numai de cartierul și stradele centrale, cât și de marile lucrări edilitare realizate în cursul vremurilor. Am spus mai sus că Dâmbovița nu era nici canalizată, nici rectificată pe vremea aceea. Puțin adâncă, șerpuind într-o albie la nivelul stradei, murdară, fără cheiuri, cu poduri de lemn prost întreținute, alergând în zigzaguri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe timpul celui de al doilea război mondial la Secția Transporturi a M.St.M. A contribuit și a sprijinit ridicarea satului natal Rădășeni (Lămășenii țineau de com. Rădășeni) pe teme de Învățământ - Înzestrarea școalei cu material didactic (1942-1943); pe linie edilitară - lărgirea și consolidarea drumului principal (1942) - electrificarea satului (1943); pe linie cultural-artistică: emisiunea de mărci poștale „Rădășeni” (1944) cu suprataxă În folosul Căminului cultural și zugrăvirea interioară a celor 2 biserici din Rădășeni. Nu-i străin nici de acoperirea peroanelor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bisericești de neînlocuit și pe lângă atentatele spirituale la sufletul religios al cetățeanului și al preotului. Când, la cererea unei delegații de muzeografi și istorici de artă de a se salva, prin conservare, icoanele seculare din bisericile dărâmate de un spirit edilitar fără frâul valorilor culturale vechi, episcopul Roman Ialomițeanu răspunde: Nu ne interesează icoanele ieșite din cult. Nu este aceasta expresia unui iconoclasm grosolan mascat? Când aceeași delegație afirmă public și întristată că de la consilierul Bria și până la episcopul Roman se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-a instaurat în toată Europa ocupată sau în țările aliate cu Germania nazistă. Germania, Italia, Ungaria, Bulgaria, România etc. au folosit evreii ca forță de muncă ieftină sau gratuită pentru a satisface o serie de nevoi militare, economice sau edilitare ale unor regimuri politice dictatoriale ce puteau dispune discreționar de populație. Istoricii Holocaustului din România au descris cadrul legislativ și sistemul de organizare și au măsurat unele efecte economice, cum ar fi cel al participării la lucrări de infrastructură sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cunoscut următoarele: I. - În localitățile unde n’a căzut zăpada - Toți evreii din cadrul muncii obligatorii (disponibili sau repartizați la instituții civile sau militare, la firme, întreprinderi etc.) sunt obligați a executa 2 perioade a câte 7 zile pentru diferite lucrări edilitare (curățitul străzilor, desfundarea șanțurilor de scurgere, săparea sau amenajarea adăposturilor și alte diferite lucrări de apărare pasivă), lucrând câte 9 ore pe zi. - Elevii de 16 și 17 ani nu vor fi utilizați la aceste lucrări edilitare. II. - În localitățile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru diferite lucrări edilitare (curățitul străzilor, desfundarea șanțurilor de scurgere, săparea sau amenajarea adăposturilor și alte diferite lucrări de apărare pasivă), lucrând câte 9 ore pe zi. - Elevii de 16 și 17 ani nu vor fi utilizați la aceste lucrări edilitare. II. - În localitățile unde a căzut zăpada, se vor aplica dispozițiunile prevăzute în ordinul M.St.M. Nr. 944.833 din 29.I.1943, capitolul I, cu următoarele completări: - Evreii dela punctul a (elevii și studenții dela 16 ani în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
câte 7 zile. III. - În scopul aplicării dispozițiunilor de mai sus cercurile teritoriale vor lua legătura cu primăriile respective, pentru a le pune la dispoziție pe toți evreii obligați să presteze, fie munca la zăpadă, fie munca pentru diferite lucrări edilitare, aducându-le la cunoștință că această măsură este aprobată de Ministerul Afacerilor Interne. - Evreii dela instituții și întreprinderi vor fi împărțiți în două serii pentru a nu se îngreuna activitatea acestora și puși la dispoziția primăriilor. Unde va fi necesar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se adreseze M.St.M., pentru a obține aprobarea să efectueze această muncă în întreprinderile respective.) Rugăm Corpul 5 Teritorial să ia măsuri urgente pentru a remedia aceste măsuri rău interpretate. IV. - În privința scutirilor de muncă la zăpadă sau lucrări edilitare se vor respecta normele prevăzute în ord. Marelui Stat Major Nr. 944.833 din 29.I.1943, fiind în schimb obligați să achite taxa de 7000, pentru ambele perioade. În garnizoanele unde nu a căzut zăpada și primăriile nu au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prevăzute în ord. Marelui Stat Major Nr. 944.833 din 29.I.1943, fiind în schimb obligați să achite taxa de 7000, pentru ambele perioade. În garnizoanele unde nu a căzut zăpada și primăriile nu au nevoi importante pentru lucrări edilitare, Corpurile Teritoriale vor putea acorda, la cerere, un procent mai accentuat de scutiri de muncă la zăpadă (lucrări edilitare), numai în [...]. V. - Termenul de achitarea taxelor se prelungește până la 10 Martie 1943. VI. - În ceea ce privește sancțiunile, dispozițiunile diverse și trimiterea situațiilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
taxa de 7000, pentru ambele perioade. În garnizoanele unde nu a căzut zăpada și primăriile nu au nevoi importante pentru lucrări edilitare, Corpurile Teritoriale vor putea acorda, la cerere, un procent mai accentuat de scutiri de muncă la zăpadă (lucrări edilitare), numai în [...]. V. - Termenul de achitarea taxelor se prelungește până la 10 Martie 1943. VI. - În ceea ce privește sancțiunile, dispozițiunile diverse și trimiterea situațiilor, rămân în vigoare capitolele III, IV, VI și VII din ordinul Marelui Stat Major Nr. 944.833 din 29
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]