12,690 matches
-
în bună măsură datorită provenienței sale, ori pentru că nu avea nici început și nici sfîrșit, sau fiindcă nu-i cunoșteam autorul. Mai tîrziu am descoperit că bucuria îmi fusese provocată de Maxim Gorki. Dar nu am descoperit din întîmplare! Oare editorii de la Institutul European gustă și ei asemenea lecturi cu aer de clandestinitate și enigmă, pe care însă nu vor să o spulbere? Personal, să zicem că îi înțeleg, mă tem însă că în profesiunea cu pricina lucrul e inadmisibil. O
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
mici cochetării pe ici-pe colo, așa cum apare în textul care introduce Arta de a trăda, sînt, vai!, rele deprinderi ale discursului intelectual din România. Dar cu mult mai grav și pe mult mai mulți îi vor păgubi proastele obiceiuri ale editorului român: superficialitatea, improvizația, ignoranța. Mai puțină Artă și mai multă pricepere ar prinde tare bine. Casamayor, Arta de a trăda, traducere de Tudor Vlădescu, prefața de Traian D. Stănciulescu, Editura Institutul European, Iași, 1999, 21.420 lei. Tatiana Lebedeva, Arta
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
ca an vreme ce Călinescu presează din legitimă ăngrijorare trimiterea pe piață a cărții sale amenințată de intervenția deschis ostilă a multora, Vianu este silit să renunțe la contractul ăncheiat cu "Casă Școalelor", aproape disperat că nu va mai găsi editor la "Artă prozatorilor...". Chemat an ajutor, Al. Rosetti află an acele zile de propria-i demitere de la direcția "Fundațiilor regale". Doar indispensabilul și mereu loialul Ion Petrovici inventează o mică editură, căreia ai transfera fonduri suficiente pentru punerea sub teascuri
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
și eseu, (inclusiv poemele și eseurile scrise în limba franceză). A fost un copil precoce de vreme ce a debutat, ca poet, la 14 ani iar la 20 era, prin volumul Tăgăduința lui Petru, un liric matur. Nu au intrat în atenția editorilor săi de pînă acum preocupările sale iudaistice, manifestate, prin cîteva zeci de eseuri și articole, începînd din anul 1919 și pînă tîrziu în timp. Se poate vorbi, are dreptate dl Leon Volovici, de o natură duală a tînărului scriitor, cea
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
literare. an ediția să, Perpessicius afirmă a fi utilizat textul din Gândirea, revizuit de autor, cu adaosul câtorva file, păstrate an manuscris. an fapt, textul trimis la tipar de Perpessicius a fost unul transcris de văduva scriitorului, text pe care editorul a mai efectuat mici modificări ortografice. Tot an Fondul Saint-Georges, la aceeași cota (2-4,3-4 și 9-5) se află trei caiete dictando, scrise de mână Marichii M. Caragiale, respectiv unul nenumerotat și scris pe ambele fete și alte două, scrise
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
ăntre episoade - cel cu ministrul de externe se exclude din cauza oricum - lasă liberă ideea că paragraful final ar fi putut tot atât de bine aparține unui al patrulea episod pierdut sau rămas an schemă și că ar fi fost greșit adăugat de editor sau de transcriptorul textului, poate după o filă stinghera, cum sunt destule an Arhiva prozatorului. Caz an care nici nu s-ar mai ridică problema schimbării de sex a celui de-al doilea vizitator al Lenei Ceptureanu. E aici, ăn
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
singură carte nu poate ănlocui o ăntreagă colecție de lucrări redactate an limbi de circulație internațională, esențiale pentru o cunoaștere cât de cât adecvată a României an străinătate, dar care, din nefericire, nu există", scrie Cipriana Petre ăntr-o notă a editorului ce deschide antologia apărută la Editură Fundației Culturale Române sub titlul Ten Steps Closer to România (Cu zece pași mai aproape de România). Pentru a conchide imediat:"Această carte este doar o picătură dintr-un ocean". ăntr-adevăr, dar o picătură din
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
Autorul volumelor Scriitori uitați, Dacia 1980, Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu, Minerva 1985, Revista Jurnalul literar, Timpul, 1999, al sutelor de pagini de istorie literară publicate prin reviste și, aflăm acum, al unor volume de sertar ce ași așteaptă editorii - a avut un destin marcat dureros de istoria secolului: refugiu, detenție, marginalizare. Refugiat an 1940 la București, unde și-a continuat studiile și activitatea publicistica ăncepute la Oradea, Nae Antonescu i-a cunoscut pe Iuliu Maniu și Ion Mihalache și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
Alex. Ștefănescu O carte căreia i se face respirație artificială Memoriile lui Mihai Beniuc referitoare la perioada 1940-1975, dictate în 1975 unei dactilografe, apar abia acum, la douăzeci și patru de ani de la confecționarea lor și la unsprezece ani de la moartea autorului. Editorul lor entuziast este prozatorul și ziaristul Ion Cristoiu, care și-a făcut un program din publicarea la editură proprie a unor cărți cu caracter documentar. Cele aproximativ patru sute de pagini de amintiri ale lui Mihai Beniuc despre scriitorii în mijlocul cărora
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
respect. La fel de dezamăgitor este și limbajul folosit, convențional, nenuanțat, plin de stereotipiile cuvântărilor și articolelor de ziar din epoca. Ion Cristoiu încearcă să salveze cartea, făcându-i respirație artificială. Titlul ei inițial, măi meschin, era 35 de ani printre literați. Editorul l-a înlocuit cu eroicul Sub patru dictaturi, care, pus în legătură cu Mihai Beniuc, profitor prin vocație al oricărei împrejurări istorice, este de un comic involuntar. De aceeasi inadecvare suferă și titlurile de capitole, inexistente în versiunea originală. Formulări provocatoare desprinse
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
Cred că e important că peste tot in lume să existe un interes susținut pentru traduceri, deoarece printr-o astfel de pregătire creezi o echipă de oameni care se vor implica activ în această muncă, adică nu vor aștepta că editorul să le semnaleze un titlu ce este obligatoriu să apară. Dacă fiecare universitate cu un departament valoros de literatură comparată începe să producă traducători remarcabili, aceștia s-ar putea apucă imediat de treabă și atunci ar exista mai multe șanse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
Alex. Ștefănescu Un roman de care autorul nu-și mai aduce aminte Ion Vartic continuă să restituie literaturii române, printr-o susținută activitate de editor supercompetent, texte care păreau pierdute pentru totdeauna. Cunoscutul critic și istoric literar face această muncă grea cu o evidență voluptate, estetică și filologica. Încântarea să este aceea a unui copil lăsat peste noapte într-un magazin de jucării. Cel mai
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
a fost confundat cu obedienta și protestează într-o manieră mai puțin academică: "pentru mine lumea nu se împarte în șefi, sefuti și futuți".) După cum se vede, Laszlo Alexandru are față de propriile sale texte atitudinea pe care o are un editor față de textele unui clasic. Consideră că tot ce a scris într-o anumită perioadă - articole, însemnări, scrisori etc. - prezintă importantă și trebuie adus la cunoștința publicului. În plus, se simte dator să explice, prin intermediul unui amplu aparat critic, in ce
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
revistă germană din 1744 și devenită cunoscută la noi printr-un articol al lui Gr. Ploesteanu ("Vatra", 1983, nr. 3, p. 14), cuprinde în același timp detaliul că același conte cumpărase și manuscrisul original al Descrierii Moldovei, ale cărui urme editorul de astăzi speră, ca și noi toți, să le descopere cândva, căci, la trei ani după moartea savantului posesor, cele două manuscrise au fost vândute de soție prin licitație publică, la Leiden, începând din 13 octombrie 1749. În catalogul Bibliotheca
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
cumpărat însă manuscrisul nu se știe; trecând prin mâini particulare, el a reapărut "în circuitul valorilor științifice abia în 1901, cănd anticarul Otto Harrassowitz din Leipzig îl vinde Universității Harward din Cambridge, Massachusetts (S.U.A.)", cum aflăm din detaliată descriere a editorului actual (p. L). Interesul acestei prestigioase universități, întemeiate în 1636, pentru o atare opera se explică prin extinderea programului de studii istorice spre alte continente, inițiat de profesorul A.C. Corlidge (1866-1928). Plata manuscrisului s-a făcut dintr-o substanțială donație
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
similar de manuscrise): or, aceasta "întâmplare" i-a scos la lumină prețiosul manuscris, căutat timp de două secole și jumătate în Rusia, în urma unor informații greșite. Realizând acum ediția facsimilată pe baza microfilmului obținut în 1984 de la Houghton Library, savantul editor descrie, în încheiere, manuscrisul, ce reprezintă "copia pe curat a ciornei autorului, executată până la p. 579 de un copist, iar partea următoare de altul. Copiștii au lăsat locuri libere pentru cuvintele scrise cu caractere arabe, titlurile paragrafelor de la începutul și
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
fine, ca, dacă ar fi trăit să-și publice singur cartea, el ar fi pus toate ăAdnotatiunileă la o parte, pe când în edițiile ce avem ele se află împărțite la sfarsitul capitolelor sau în josul paginilor"11. Așadar, putem conchide, împreună cu editorul actual, ca reproducerea facsimilată a textului latin "oferă dovadă peremptorie că Istoria Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir, operă atât de răspândită, citată și comentată de aproape trei secole, nu a fost niciodata cunoscută în forma ei originală (...). Avantajul examinării
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
grave reflecții, e tandru și evocator, sfătos și pe undeva plin de o nesfîrșită afecțiune pentru o lume atît de zdruncinata de rău, cruzime și violență. În vreme ce "celălalt" Lévinas, din Totalitate și infinit (publicată prima oara în 1961, de un editor olandez, ceea ce nu mi se pare lipsit de însemnătate), e mai distant, mai rece în construcție, cu neașteptate fulgurații din nou poetice, care dau o concretețe greu de explicat, stilistic, ideilor lui. Lévinas reprezintă, după mine, un fenomen în sine
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
dictate tîrziu, unei doamne Olga Kogălniceanu-Cogal și care ar fi încăput pe mîna Securității putîndu-se află, azi, în prea încăpătoarele arhive ale SRI. Dacă există într-adevăr și vor fi scoase vreodată la lumină, își vor găsi, atunci, cu siguranta, editorul. Pînă atunci mă bucură că am citit aceste însemnări memorialistice ale Elisei Brătianu, recent publicate prin grijă devotată a dlui Marian Ștefan, mai întîi în revistă Magazin istoric din 1992 și 1997 și acum adunate în volum, unde aflăm și
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
cei mari care vor concura la premiile din noiembrie, traducerile cele mai importante, debuturile, toate sînt ținute la ecluza pînă în acest moment, cînd se deschid porțile și viitura de cărți pornește cu zgomot spre "victime". Strategiile de marketing ale editorilor în concurență, care se străduiesc să atragă atenția publicului, se suprapun într-un vacarm și nimeni nu e mulțumit: nici autorul care se pierde în masă de confrați, nici criticul sinistrat care nu poate prididi, nici librarul cu spațiul suprasolicitat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
să citească portrete chiar celor portretizați, din al doilea volum al Memoriilor. Camil Baltazar, absent de la ședințe, ascultîndu-si portretul cere modificări. Pompiliu Constantinescu e încîntat de portretul lui Camil Petrescu, probabil, pentru că amîndoi nu-l prea agreau. A găsit greu editor pentru al doilea volum din Memorii (falimentul editorului sau Benvenisti s-a petrecut încă în ianuarie 1930, trebuind să apeleze tocmai la "Scrisul Românesc" din Craiova). Pe Camil Petrescu, Lovinescu nu-l agreă, ca om și scriitor, deloc. Că la
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
doilea volum al Memoriilor. Camil Baltazar, absent de la ședințe, ascultîndu-si portretul cere modificări. Pompiliu Constantinescu e încîntat de portretul lui Camil Petrescu, probabil, pentru că amîndoi nu-l prea agreau. A găsit greu editor pentru al doilea volum din Memorii (falimentul editorului sau Benvenisti s-a petrecut încă în ianuarie 1930, trebuind să apeleze tocmai la "Scrisul Românesc" din Craiova). Pe Camil Petrescu, Lovinescu nu-l agreă, ca om și scriitor, deloc. Că la 18 februarie 1930 notă despre scriitor: "Agresiv, amenințător
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
să vacanță la Fălticeni. Se înapoiază la 1 septembrie 1932, în care vreme, muncind enorm (uneori cîte 14 ore pe zi) aduce cu sine manuscrisul românului autobiografic Bizu (refăcut de trei ori). Întîmpină din nou mari dificultăți în găsirea unui editor, aflat la 26 septembrie, în persoana lui S. Ciornei, care la 28 octombrie, îi oferă primele cinci exemplare. Mărturisea, si la apariția, reală "nesiguranță în valoarea cărții". Avrea dreptate, cartea prezentată drept român nu era, atunci, decît un autoportret, ce
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
interesele sale de autor de manuale tipărite de editură și voia să-și recupereze debitul devenit insolvabil. Dar procedeul de a lua de la "Educația Poporului" condusă încă de Rebreanu, bonuri de valoare în lei numai pentru sine, supărat cînd falitul editor cerea, legal, o parte din bani, mi se pare un gest vădit incorect. Al treilea volum din ediția "Sburătorul". Agende literare de E. Lovinescu este, datorită editorilor (Gabriela Omăt, Alexandru George, Margareta Feraru) un mare eveniment literar. E. Lovinescu, Sburătorul
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
de Rebreanu, bonuri de valoare în lei numai pentru sine, supărat cînd falitul editor cerea, legal, o parte din bani, mi se pare un gest vădit incorect. Al treilea volum din ediția "Sburătorul". Agende literare de E. Lovinescu este, datorită editorilor (Gabriela Omăt, Alexandru George, Margareta Feraru) un mare eveniment literar. E. Lovinescu, Sburătorul. Agende literare, vol III. Ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt. Note de Alexandru George, Margareta Feraru, Gabriela Omăt, București, Editura Minerva, 1999
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]