5,421 matches
-
un mare teolog și filosof al culturii, ci și un scriitor care a dat esteticii literare românești o nouă strălucire. O dovadă grăitoare și emoționantă, în acest sens, îl constituie lungul șir de eseuri și articole (unele dintre ele sunt editoriale) publicate, mai ales, în revista Telegraful Român de la Sibiu, pe care a condus-o între anii 1934 - 1945. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae determină, în mod magistral și suveran, marile resurse expresive ale limbii și culturii române, pe care le utilizează
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
pe care astăzi o repudiază și o demonizează, încearcă să-și justifice impostura (ce altceva?) și felul în care a ales să facă gazetărie, mărturisind că a fost mereu împreună, partener interesat, cu cei care au amestecat afacerile cu presa, editorialul cu publicitatea, minciuna și infracțiunea (derivă din melanjul de mai sus) cu adevărul -deși, chipurile, ar fi încercat să nu fie întotdeauna de partea lor. O mărturisire pe jumătate, ambiguă, ca și aceea prin care susținea că nu a mai
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
Românie a vânduților cai troieni, împingând țara - corabie spre stânci, prin ura unor inși care nu au nimic comun cu acest popor, cu această Românie! Că așa vor niște neromâni? Niște alogeni? Păcat! Mare păcat! LAZĂR LĂDARIU P.S. Autorul acestui editorial mulțumește preacucernicului părinte protopop onorific, Ilie Bucur Sărmășanul, și colegului Dumitru Avram, de la „Flacăra lui Adrian Păunescu”, pentru informația oferită, deosebit de prețioasă!
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
enigmele limbii române povestite de Ioan Adam, lecțiile de jurnalism ale doamnei Aurelia Lăpușan (ziaristă și cadru universitar la Universitatea „Ovidius” din Constanța), starea media din România diagnosticată de profesorul universitar Marian Petcu și Ioan Adam (jurnalist și scriitor), rigorile editorialului (analizate de prof. univ. dr. Maria Cătănescu), provocările new media amintite de conf. univ. dr. Marina Roman, lumea văzută de la Radio România Actualități (cu Mihaela Helmis), importanța documentării în media (experiențe-unicat ale jurnalistului dr. în drept Ștefan Lăpușan), primele noțiuni
MEDIA ŞI IDENTITATEA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ ( II ) Training pentru viitori jurnalişti din Republica Moldova Buşteni, 3-9 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/94222_a_95514]
-
Mihai Cimpoi s-a referit la propria inițiativă culturală, Congresul Mondial de Eminescologie de la Chișinău, încheind cu mărturisirea că o așteaptă cu drag pe Lucia Olaru Nenati și la celelalte ediții ale forumului. Deoarece volumul “Scrisori din prezentul meu” reunește editoriale semnate de Lucia Olaru Nenati în “Monitorul de Botoșani”, redacția a fost prezentă cu un mesaj de felicitare și de apreciere, prezentat de ziarista Virginia Constantiniu, care într-o notă grav-surâzătoare, afirmând că protagonista lansării are deja parte de toată
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
două cărți sentimentul că nu se mai poate spune nimic în plus despre niciuna dintre ele. Cu toate acestea, istoricul Gheorghe Median a avut încă multe lucruri interesante de spus. În primul rând, sentimentul trăit de fiecare dată la lectura editorialelor că i se adresează botoșăneanului, că are în vedere problemele sale. Apoi, că nu poți să nu le apropii de tabletele lui G. Călinescu din “Cronica optimistului”. Și neapărat, faptul major, că Lucia Olaru Nenati, în scrisul, în viața ei
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
pe care și le alege sunt evident din domeniul jurnalismului, căci prezintă evenimente de actualitate, adânc înfipte în societatea botoșăneană, românescă, de azi. Eu i-am admirat talentul de journalist pe baza cărții ei Scrisori din prezentul meu și a editorialelor din Monitorul de Botoșani. Dar documentându-mă am descoperit că defapt, printre multiplele ei activități, L.O.N. a fost și ziaristă angajată ca redactor la cotidianul Gazeta de Botoșani, după revoluție, pe atunci singurul cotidian din oraș, și doi
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
numai un creator, ci că se implică în prezentul țării sale. Cei ce citesc și gustă cartea Luciei Scrisori din prezentul meu poate cred ca ea s-a oprit cu jurnalistica aici. Dar nu, ea continuă să scrie cu regularitate editoriale în Monitorul de Botoșani. Faceți o căutare pe site-ul acestei publicații (www.monitorulbt.ro) cu numele Lucia Olaru Nenati și veți găsi numeroase alte articole recente (din 2015, 2016) scrise de L.O.N. Eu îi citesc săptămânal editorialele
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
editoriale în Monitorul de Botoșani. Faceți o căutare pe site-ul acestei publicații (www.monitorulbt.ro) cu numele Lucia Olaru Nenati și veți găsi numeroase alte articole recente (din 2015, 2016) scrise de L.O.N. Eu îi citesc săptămânal editorialele cu sufletul la gură și le votez cu plăcere. Cum m-a impresionat la Praga faptul că cei de acolo știau să pună în valoare toate lucrurile despre orașul pe care îl iubeau, așa face și Lucia cu Botoșaniul în
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
i-a fost dat să trăiască, un oraș care se poate lăuda cu mulți oameni importanți (Eminescu, Iorga, Enescu, Luchian, renumitul neurochirurg făcător de minuni medicale, doctorul Leon Dănăila și atâția alții), acesta fiind un oraș dornic de cultură. Recentele editoriale ale L.O.N. ne arată o Lucie care își spune cuvântul și încearcă să aducă lumina asupra celor negre și nedrepte pe care le observă întâmplându-se în jur. Preiau vorbele Catincăi Agache care spune despre titlul pe care
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
proză scurtă, Parabola vulturului, ca fiind simbolic și incitant. La fel sunt și titlurile pe care L.O.N. le găsește pentru filele ei jurnalistice, atât în cartea Scrisori din prezentul meu (așa cum am menționat mai sus), cât și în editorialele ei recente: Caleidoscop de iarnă precum „șaorma cu de toate”, Comemorare și avertisment, „Prinț” și poet, pe talerul dreptății, ș.a.. Ca și jurnalistica din Scrisori din prezentul meu, ultimele editoriale ale L.O.N. abordează de asemeni o gamă foarte
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
prezentul meu (așa cum am menționat mai sus), cât și în editorialele ei recente: Caleidoscop de iarnă precum „șaorma cu de toate”, Comemorare și avertisment, „Prinț” și poet, pe talerul dreptății, ș.a.. Ca și jurnalistica din Scrisori din prezentul meu, ultimele editoriale ale L.O.N. abordează de asemeni o gamă foarte largă de teme: de la necazul unei familii de penticostali emigrați în Norvegia cărora li s-au luat cei 5 copii, la colindători și bucuria sărbătorii Crăciunului, la trecerea în lumea
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
Academician Florin Constantiniu:” De ce nu-mi voi scoate pașaport biometric ” La un an de la trecerea la Domnul a blândului și atât de modestului Profesor Academician Florin Constantiniu (8 aprilie 1933 - 14 aprilie 2012), prezint un editorial fulminant al marelui istoric, scris la momentul declanșării de către Părintele Justin Pârvu a dezbaterii asupra pașapoartelor biometrice cu cipuri electronice. Între timp problematica s-a lărgit, privind acum și libertatea furată prin noile carduri de identitate și sănătate, impuse ilegal
In Memoriam – Florin Constantiniu [Corola-blog/BlogPost/94266_a_95558]
-
căci instituțiile noi nu se potriveau cu starea noastră de cultură, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, încât trebuie să le sleim pe acestea pentru a întreține aparatul costisitor al statului modern. Ați definit, în editorialele de la TIMPUL, aceste legi de import ca fiind “legi ale demagogiei”. Ce sunt acestea și cum ar trebui să arate niște legi... “nedemagogice”? Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
țării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beția lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor. Partidul Conservator, cu care aveți o legătură strânsă, fără a fi devenit membru al său, și-a construit doctrina după editorialele Dumneavoastră din TIMPUL. Sunteți susținătorul unei teorii, al unui model de stat pe care nici mass-media, nici sociologii nu-l cunosc sau se fac că nu-l cunosc: STATUL ORGANIC. Sunteți amabil să-l prezentați în rezumat, sau măcar în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
Scrum”, Editura Ginta 2010 Atunci când calea pe care o ai ți-o urmezi cu smerenie, viața e dreaptă și îți scoate în cale, în alte ipostaze ale existenței lor, oameni care mai târziu îți vor marca existența. Datorez debutul meu editorial (2012) unui om excepțional, l-am numit pe poetul Ștefan Doru Dăncuș, directorul Editurii “Singur”, Târgoviște. Am avut fericita ocazie să îl întâlnesc așadar pe poet la începuturile carierei sale, în Sibiu, pe la începutul anilor ‘90. Ani în care, la
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
hormonal replacement therapy), cândva la modă, dar nerecomandată din cauza efectelor secundare, printre care și cancer de sân. Dar în cazul terapiei cu T ? Desigur, orice medic care citește acest articol se va întreba, care este reacția binecunoscutei FDA. Ori, conform editorialului din Time Magazine, cu toate cercetările întreprinse, prin studii științifice efectuate pe mii de persoane, concluziile nu sunt destul de clare. In primul rând s-a studiat efectul administrării T asupra desvoltării cancerului de prostată. Ori surprinzător, administrarea testosteronului nu pare
AM ÎNTÂLNIT ȘI BĂRBAȚI FERICIȚI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378252_a_379581]
-
pornind de la motive descifrate în haloul de tâlcuri și mistere ale unor plasticieni renumiți la scară planetară, precum: Brâncuși, Picasso, Dali, Modigliani... - ilustrează că aceasta este conștientă de provocările și riscurile pe care și le-a asumat, în demersul său editorial de țintă înaltă, elevată. Putem plasa în domeniul reușitei sale faptul că ea a făcut un slalom inspirit printre ,,jaloane’’ extrem de periculoase, care i-ar fi putut cantona volumul la nivelul unor simple speculații sau conspecte pe teme de interes
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
localității. Unul se numește Citizen (ca și numele meu în engleză!) - cu subtitlul: Serving the Hub of the North since 1960! Are site-ul: WWW. THOMPSONCITIZEN.NET. Se poate recunoaște ușor după lupul urlând la lună în litera C. Din editorial, aflu că prețul nichelului a scăzut cu 2,25 dolari pe livră, mare pierdere pentru localitate. Totuși, planul de a se economisi 100 de milioane de dolari în ultimii doi ani s-a realizat în proporție de 95%. În zona
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
Blaga (iar noi îl parafrazăm), ce s-a născut la sat. Iar dacă, deschizând revista, prin absurd, am uita titlul acesteia, din primele pagini ni-l vom aminti, căci în ele plânge Ardealul, în fapte punctuale consemnate cu tristețe în editorialul Marianei Pândaru, dar și în interviul cu I.P.S. Ioan Selejan, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Covasnei și Harghitei, semnat de Corneliu Florea (din Canada) și Virgil Rațiu. Mărturiile acestuia sunt dovada vie și actuală a unor tensiuni adânci, greu vindecabile, chiar și
REVISTA „ARDEALUL LITERAR” Nr. 2, 3, 4 din 2013 [Corola-blog/BlogPost/93617_a_94909]
-
cu privire la viața cotidiană, instabilitatea politică, precum și rata ridicată a migrației nete, a șomajului, ne oferă o imagine dezolantă, a unui stat tânăr, fragil și confuz. Spațiul dintre Prut și Nistru este unul ofertant - ca temă de cercetare, ca subiect de editorial, ca experiment al actorilor geopolitici, din nefericire. Însă destinul lui este, incontestabil, alături de România, în România. Tinerii își doresc oportunități de angajare - Ați putea face o conturare a opțiunilor tinerilor din Republica Moldova, de azi? Unii au plecat în Occident, alții
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
poezia sau proza? Cu siguranță, mi-e mai dragă poezia, mă exprim mai bine prin versuri decât cu proza. Pentru ca actul creator călăuzește sufletele înzestrate cu talent, iar talentul nu trebuie lăsat să doarmă, ce pregatiți pentru viitor? Ce noutăți editoriale aveți pentru publicul avizat? Voi scrie mai departe, voi scrie cât lumina îmi va dărui inspirația să scriu; noutățile sunt legate de publicațiile pe revistele literare, de traducerile poeților români și de participări la câteva concursuri de poezie. Sper să
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
pe pagina de Facebook The ONE. Campania “Iaca-așa e ia mea!” este lansată cu ocazia împlinirii a 9 ani de existență a revistei The ONE și aniversarea a 100 de ediții. Andreea Esca, directorul editorial al publicației, mărturisește în editorialul din revista: “The ONE este pentru noi o pasiune, o aventură, un mod de a trăi. Un proiect 100% românesc, care a demonstrat că valoarea, frumosul, talentul nu au limite sau naționalități.” Ediția aniversara a The ONE sărbătorește 100 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93657_a_94949]
-
alături de cei care își cinstesc limba alături de Sfinxul Bucegilor, de cei care iubesc scrisul în limba română, de cititorii noștri și de toți cei care vorbesc această extraordinar de bogată limba românească. Din sumarul acestui număr special spicuim pentru dumneavoastră: Editorial: ‚Sărbătoarea limbii române” de Criști Dumitrache; Știri: „Marae - legendele ne țin în viață” de George Smarandescu; Movie Nights: „Primul anonim și al doilea” și „Generația X”, corespondențe speciale din Delta Dunării, de la cel mai cunoscut și apreciat critic de film
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
într-adevăr: România, Protectorat american? Iar pentru cei nehotărâți încă să răspundă la întrebare se vine cu un subtitlu edificator, de data aceasta fără semnul întrebării: De ce aceasta ar fi cea mai bună veste posibilă. Voi face o analiză în editorialul meu viitor. Plecând, bineînțeles, de la această ”veste” ca și de la cele enunțate, eventual sugerate, în textul de mai sus. Luați-o cum vreți, fiindcă mai nou nu contează doar ce spui sau ce gândești ci și ce asculți sau citești
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93701_a_94993]