3,527 matches
-
zbura spre Filipine,/ când peste flori mai coborau albine,/ când dispăreau imperii arse-n foc/ de migratoare revoluții vaste ... // Vedeam un soare plictisit antarct,/ uscând noroiul de pe râtul zilei/ și pe Arghezi-n filigranul filei/ strigându-și patima despre agate/ în efemere piese într-un act ... // Și iarăși revenim în pat asim/ sub pătura cazonă ce ne frige,/ zbătându-ne ca peștii în cârlige,/ sperând că poate dincolo de apă/ un solz de fericire să găsim ... ” Dragostea este starea totală a poeziei, rafinată
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
notă mută Vocea mea n-are ecou și nici ochii-mi nu te strigă Te-ai oprit lângă copacul obturând albastrul cer Mi-ai ucis și zbor și aripi , plânge trupu-mi de ferigă Cocoșat de-atâtea farse, frânt de-atâta efemer Referință Bibliografică: Zbor și aripi frânte / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ZBOR ŞI ARIPI FRÂNTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360845_a_362174]
-
în fantezii nubile (În așteptarea Prințului Albastru/ Pe calu-i cu căpăstrul de argint./ Să mă arunce-n șaua de mătase,/ Să ne-avântăm de-a dreptul către cer,/ Pe căi regești. Apoi să mă oprească/ La scara din castelul efemer, p.74), ca în estetica fabulativului fantastic. De aici, sau în legătură cu asta, bucolicul decorează poezia Domniței Flori Neaga ca la mai toți clasicii poeziei românești adăugând ecouri identitare prin marele exilat din Pontul Euxin (Ovidiu: Iar mâinile, la masa de
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
Pe cât de mari sunt durerile nașterii, pe atât de multă plăcere se ascunde în actul de creație. Dacă n-ar fi fost aceasta, nu cred că ne-am mai fi născut noi... Dar nu acesta este scopul! Este un extaz efemer... Unde-i păcatul?... Ne-am oprit la plăcere!!! Nu iubim, ci ne iubim! Poate de multe ori nici îndrăgostiți nu suntem... E trist! Dacă-mi îngăduiți, știți cum este cu plăcerea la care suntem înrobiți?... Cand mâncăm unde simțim gustul
DIN CUGETĂRILE ARHIM. SILUAN VIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364069_a_365398]
-
universul mirific al cărții, singura care, în concepția artistului, consfințește „dreptul divin la pasiune”, particularizându-l între făpturile dumnezeirii. Deși este o metaforă, rostirea nichitiană exprimă sintetic viziunea lui Theodor Răpan asupra creației: profundă, înaltă, pură, în stare să depășească efemerul și să pătrundă în eternitate, o cale de împlinire a dorului de absolut al omului, un spirit însetat de infinit, o modalitate de cunoaștere și autocunoaștere, care generează o permanentă luptă interioară, trăiri contradictorii care mistuie omul, dar îl și
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > SAKURA-FLOAREA DE CIREȘ JAPONEZ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului SAKURA - (floarea de cireș) Este floarea favorită a poporului și emblema caracterului japonez. Caracterul ei efemer, frumusețea și fragilitatea, simbolizează existența precară a samuraiului pe pământ. Atât de fragile, florile de cireș sunt în orice clipă gata să se despartă de viață la cea mai mică adiere de vânt, la prima chemare a naturii, asemenea samuraiului
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
uimitoarea floare bătută precum floarea de bujor. Natura surclasează, și de această dată, măiestria creatorilor de frumos. E o frumusețe divină, stropită cu o cromatică uluitoare ce-ți picură în suflet emoție, bucurie, dar și gândul că viața omului este efemeră, precum fragila floare de cireș. Mă izolez sub corola înmiresmată a unui cireș și preț de câteva clipe, aflându-mă într-o meditație binefăcătoare, mă străfulgeră crâmpeie de viață trăite până acum, cu bucuriile și cu tristețile ei, cu oameni
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
iarăși plinul. Roada-n vie este coaptă. Fum, pastramă, must, dar vinul ?! Ne oferă bogăție, tot ce trebuie în casă. Toamnă, mulțumescu-ți ție, sunt bucate noi pe masă ! S-a întunecat iar cerul. Lumea merge mai grăbită, ora-și cântă efemerul. Vremea zici că- ostenită... Amintiri mai vin rebele, abur, ceașcă de cafea... Pe trotuar răsar umbrele până-n prag de cafenea. Autoarea de „rugină” a pictat să ne răsfețe ! Ploaie rece cade lină, fulgii albi ne dau binețe ... Referință Bibliografică: Toamna
TOAMNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364275_a_365604]
-
cruciale. Finalul de an este unul dintre ele. Abia la ora bilanțului de Anul Nou ne permitem luxul unei clipite fugare, zărind cu coada ochiului zbaterea, căutând calea de mijloc, distincția dintre ce e important și ce e secundar. Farmecul efemerului, întruchipat de anul care trece, se ia la trântă sub ochii noștri cu aparenta veșnicie. Liniștea ei ni se așterne la picioare sub forma unui nou ciclu de douăsprezece luni, promițător, dar incert. Calendarul e o invenție abstractă, menită să
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
într-un vers dăruiește-mi Doamne uitarea pictor desăvârșit te implor conturează-mi-o pe pânza cunoașterii până când inima îmi va elibera glasul ei din petalele noi ale florii vieții renăscută în crângul cuvintelor neinventate uitarea Doamne uitarea... imagine: "martor efemer" Referință Bibliografică: uitarea Doamne uitarea / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1051, Anul III, 16 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
UITAREA DOAMNE UITAREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363144_a_364473]
-
pline de culori și de miros de crăițe toamna pe sfârșite plimbă norii pe deasupra noastră și mie iar mi-e dor și iar mi-e dor aceste cuvinte ard ca stelele și sunt crucea mea pe care mi-am clădit efemera existență nu se poate ca ele să aibă o destinație ca-n cercurile infernului dantesc ele lasă urme prin toți munții noștri și prin câmpii pe unde și-au urmat pașii Iancu, Tudor, Stefan și Mihai Viteazul și alți viteji
CE E POEZIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363190_a_364519]
-
de la-nceput să fiu bărbat și-n trei ore ... să te spulber. A fost plăcut ce-a fost o vară, până când s-a-ntrerupt jocul și s-a spulberat speranța, când tu nu-ți mai găseai locul. S-au dus acele clipe efemere, toamna ivindu-se prea timpuriu și cred că e un motiv, o plăcere ... retrăindu-le acum sau ... și mai târziu . A fost superbă amăgirea ... Așa ușor m-ai cucerit punând la cale întâlnirea, dar tot la fel ne-am despărțit
POEZII DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363251_a_364580]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SEMEȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului SEMEȚIE Tinere fără teamă, Privește înainte, Sfidează timpul. Tu nu ai trecut, Doar viitor. Fii optimist. *** SIMBOLIC Simbolic eu, Efemer fulg de nea, Cristalizată într-un, Microorganism, Instabil. Gândire zburdalnică, În nesfârșitul Univers, Figură șăgalnică, Plină de interes. Referință Bibliografică: SEMEȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
SEMEŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368313_a_369642]
-
definiție? Când „Eternitatea freamătă-n viori”, poeta se află cutreierând poteci de vise, „cerșind amintiri”. Și da, este convinsă că „Iertarea este singurul suport” (Iertare) și îndeamnă la înțelegere și îngăduință, în spirit creștinesc. Pentru Alexandra Mihalache, conceptele de nemurire, efemer, vremelnicie, eternitate, senin, infinit, veșnicie, răsărit, îi sunt atât de familiare încât se înveșmântă-n ele ca „în straie de azur”. Și desigur, iubirea e pe primul plan, ridicată la rang de virtute, pentru că, „Iubind, trăim”: „Iubind trăim și scriem
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
spume// Lovit ades de nemiloase valuri/ Am reușit să scap de uragane/ În nopți senine meditez pe maluri/ Când îți compun poemele profane” (Spre astre). Elementul politic, în special cel istoric, este predominant.Totodată, autorul se consideră „cavaler din veacul efemer”, în poemul: „Hohotul tăcerii”: „Tăcerile ce-ades mă înconjoară/ Cu așteptări ce nu primesc răspuns/ Îmi sparg timpanele! Raza solară/ A-ncremenit în spațiul nepătruns// (...)// La poarta unei inimi zăbrelite/ Eu, cavaler din veacul efemer,/ Ținteam săgeți din gânduri nălucite/ Închise
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
autorul se consideră „cavaler din veacul efemer”, în poemul: „Hohotul tăcerii”: „Tăcerile ce-ades mă înconjoară/ Cu așteptări ce nu primesc răspuns/ Îmi sparg timpanele! Raza solară/ A-ncremenit în spațiul nepătruns// (...)// La poarta unei inimi zăbrelite/ Eu, cavaler din veacul efemer,/ Ținteam săgeți din gânduri nălucite/ Închise în poemul mesager”. Emoționantă este și poezia „Dor de emigrant” în care, cu o sinceritate dezarmantă, autorul își așterne gândurile și sentimentele față de țara de unde a plecat. Poezia este scrisă în ritm de doină
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
cu ajutorul visului, iluziei, fanteziei creatoare. În clipele de beatitudine sufletul se lasă cuprins de cea mai pură și minunată emoție. Fuga de real este o necesitate pentru Irina Lucia Mihalca. Numai în acest mod se poate salva de zbucium, de efemerul clipelor, de „mâna” timpului care „vinde” totul fără urmă de milă. O altă mână, din umbră, simte nevoia să-i mângâie obrazul, să-i alunge teama atunci când „nisipul din clepsidra noastră se scurge impasibil”. „ - Mâna ta, Teah, mi-a cuprins
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
certați cu Legea Divină: mai doriți oare să exterminați si să ucideți SĂMÂNȚA, și/sau RĂDĂCINILE vieții pe terra, sau veți sfârși prin a înțelege că cu toții avem un loc sub soare ???! Bogățiile vieții acesteia (pământuri, case, mașini etc), sunt efemere, nimic nu luăm cu noi, iar când ne întoarcem acolo de unde am venit, totul va rămâne aici, până și corpul fizic. Dintre toate animalele acestui pământ, OMUL este singurul din specia sa care î-și distruge propriul habitat. Deja am
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
scris din perspectivă istorică pentru că vedem derulându-se prin fața ochilor noștri mai multe generații de oameni, cu slăbiciunile și cu frumusețea lor omenească. Și din această perspectivă oamenii și viețile lor, atât de repede trecătoare, ni se par niște musculițe efemere... Iată un adevăr ar spune Alterică... sau o iluzie, și-ar răspunde singur... Între iluzie și adevăr pendulează viețile noastre, fericirea noastră, ne spune autorul în cărțile lui. La finalul cronici noastre literare spunem că ne găsim în fața celui mai
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
La capătul lor o altă piatră de moară este așezată în formă de masă, care ne amintește de mesele țărănești și de Masa Tăcerii a lui Brâncuși. Postată aici, ea devine loc de popas în marea trecere, al legăturii dintre efemer și etern, dintre material și spiritual. O potecă îngustă, spiralată urcă de la castel la aleea de deasupra lui și te conduce la mormântul reginei Maria, foarte modest, construit din piatră, asemenea celui al lui Iisus. Spirala este și aici simbolul
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Acasa > Orizont > Portret > ELVIRA DEATCU. ÎNĂLȚIMEA OMULUI ȘI LUCIREA SPIRITULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Castelul se zidește pe piatră nu pe nisipul adunat în dune efemere, veșnic măturate și deplasate de suflul furtunilor. Omul e și el un castel a cărui zidire are ca fundație conștiința, iar castelanul său cel mai nobil e aspirația. Spre a se arăta măreția aspirației acesteia, niciodată n-a mai fost
ELVIRA DEATCU. ÎNĂLŢIMEA OMULUI ŞI LUCIREA SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367908_a_369237]
-
pentru elementele din jur, dar și acel “ceva” care le diferențiază substanțial față de celelalte elemente. Poate că Eminescu lua ca punct de referință stelele, pentru că “durata lor de viață” se apropia mai degrabă de veșnicie, raportat la viața omului, care, efemer, reprezintă doar o fracțiune de secundă din viața Universului. Poate că poetul, genial, compara oarecum viața omului cu viața unei stele, care, în ciuda faptului că avea o existență mult mai lungă, tot ajungea la un moment dat la un sfârșit
PRINTRE STELE... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367921_a_369250]
-
clopotul de lăcramioare,/ Adorm în trandafir și mă trezesc,/ În lujerul din fiecare floare/”( „Am înflorit”). Poeta se definește prin renaștere din propira cenușă ca pasarea Pheonix, din apă și din Duh prin Maica Fecioară ( „Am renascut”), prin existența sa efemeră din viața pământească ( „Am fost”), dar și prin voință ( „Aș vrea”), nu-i scapă lucrurile mărunte dar importante ( „Amănunte”), nu uită ( „N-am uitat”), CREDE că totul e posibil chiar și dobândirea Raiului („Eu cred”), se caută ( „Mă caut”), se
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
prindă rădăcină”( „Pe unde treci”) Iubirea îi este curată, ca lacrima ce curge fără durere în ceas de rugăciune, “ Era însăși iubirea noastră/ eliberată toată de păcat” („Pe unde treci”). Se pierde (dar pentru scurt timp), în dureri și suferințe efemere dar profund umane, regăsindu-se și recompunându-se “In firele de iarbă, în ițele de gânduri./ Ar ține, Timpu-n loc cusut în veșnicii/”...”iar Zorile să crape pe fruntea unui munte (“Povești”) Poeta se înalță prin rugăciune dezlegând “noduri și
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
dor mărunt să simți acum, Aș vrea să fii doar tu cu mine Și nimeni nu mi-ar sta în drum. O noapte de iubire-n doi Este tot ce îți mai cer, Voi pleca plângând apoi Ducându-mi crucea efemer. ............... De-ai înțeles aceste rânduri Nerostite-n plan secund, Nu sta proptită-n alte gânduri - Să nu devin un muribund. Referință Bibliografică: SIMFONIA IUBIRILOR PIERDUTE PRIN LATRINE SEPTICE / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09
SIMFONIA IUBIRILOR PIERDUTE PRIN LATRINE SEPTICE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368006_a_369335]