4,125 matches
-
astfel are valoarea: a. 4δ; b. 8δ; c. 12 ; d. 16 δ. 5. În cazul producerii efectului fotoelectric este adevărată afirmația: a. numărul electronilor emiși în unitatea de timp este proporțional cu lungimea de undă a luminii; b. sunt emiși electroni dacă lungimea de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor emiși este proporțional cu frecvența undei electromagnetice; d. sunt emiși electroni dacă frecvența undei electromagnetice este mai mică decât valoarea de prag. 6
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
fotoelectric este adevărată afirmația: a. numărul electronilor emiși în unitatea de timp este proporțional cu lungimea de undă a luminii; b. sunt emiși electroni dacă lungimea de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor emiși este proporțional cu frecvența undei electromagnetice; d. sunt emiși electroni dacă frecvența undei electromagnetice este mai mică decât valoarea de prag. 6. O celulă fotoelectrică cu fotocatodul din cesiu are lucrul mecanic de extracție Lextractie = 3,02 ·10 -19
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
timp este proporțional cu lungimea de undă a luminii; b. sunt emiși electroni dacă lungimea de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor emiși este proporțional cu frecvența undei electromagnetice; d. sunt emiși electroni dacă frecvența undei electromagnetice este mai mică decât valoarea de prag. 6. O celulă fotoelectrică cu fotocatodul din cesiu are lucrul mecanic de extracție Lextractie = 3,02 ·10 -19 J. Fotocatodul este iluminat cu o radiație având lungimea de undă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
48·10 15 Hz ; v = 1,15· 10 6 m/s; d. υ0 = 0,50·10 15 Hz ; v = 1,15· 10 6 m/s. Se consideră : constanta lui Planck h = 6,625· 10-34 J · s masa de repaus a electronului m0 = 9,1·10 -31 Kg 1. Unitatea de măsură pentru frecvența unei radiații, în unități din S.I., este: a. m; b. rad; c. s; d. Hz. 2. Lungimea de undă a radiației de frecvență ν = 540· 1012Hz , în vid
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
7 ·1014 Hz, având o putere P = 1W. Caracteristica curent tensiune este reprezentată în Fig.2.14. Determinați: Fig.2.14. a. numărul de fotoni care ajung la catod într-un timp t = 1min ; b. numărul de fotoni care smulg electroni în timpul t = 1min ; c. energia unui foton incident; d. lucrul de extracție a fotoelectronilor; e. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși de catod. Se consideră : constanta lui Planck h = 6,625· 10-34 J · s sarcina electronului e = 1,6 ·10
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de fotoni care smulg electroni în timpul t = 1min ; c. energia unui foton incident; d. lucrul de extracție a fotoelectronilor; e. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși de catod. Se consideră : constanta lui Planck h = 6,625· 10-34 J · s sarcina electronului e = 1,6 ·10 -19 C 1. Unitatea de măsură pentru lungimea de undă în S.I. este : a. m / s; b. m ; c. s ; d.m -1 . 2. Un obiect este așezat la distanța d = 5cm în fața unei lentile convergente
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
incidente, Us = fîυ ). Folosind rezultatele experimentale din tabel, trasați graficul Us = f îυ ); b. determinați lucrul mecanic de extracție a fotoelectronilor din metal; c. calculați lungimea de undă maximă a radiației sub acțiunea căreia catodul celulei poate să mai emită electroni; d. determinați viteza maximă a fotoelectonilor emiși când pe suprafața catodului cad radiații electromagnetice cu lungimea de undă λ = 214nm. 64 Se consideră : constanta lui Planck h = 6,625· 10-34 J · s masa de repaus a electronului m0 = 9,1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
să mai emită electroni; d. determinați viteza maximă a fotoelectonilor emiși când pe suprafața catodului cad radiații electromagnetice cu lungimea de undă λ = 214nm. 64 Se consideră : constanta lui Planck h = 6,625· 10-34 J · s masa de repaus a electronului m0 = 9,1·10 -31 Kg 1. Dioptria reprezintă valoarea convergenței unei lentile cu distanța focală de: a.1mm; b.1cm; c.100cm; d.10m. 2. O rază de lumină trece din sticlă î nsticlă = 1,5 ) în apă î
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
fotoelectronilor; e. determinați tensiunea de frânare a fotoelectronilor emiși de metal. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s sarcina electrică elementară e = 1,6 ·10-19 C masa electronului m0 = 9,1·10 -31 Kg 1. La suprafața de separație între aer și un lichid cade o rază de lumină sub un unghi de incidență i = 60°. Se produce atât fenomenul de reflexie cât și cel de refracție. Unghiul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
0m -1; 69 d. 7,5m -1 . 6. Iradiind succesiv suprafața unui fotocatod cu două radiații monocromatice având lungimile de undă λ1 = 350nm și λ2 = 540nm, viteza maximă a fotoelectronilor scade de k = 2 ori. Lucrul mecanic de extracție al electronilor din fotocatod este: a. 1,2eV; b. 0,25eV; c. 1,05eV; d. 12,5eV. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. Dacă imaginea unui obiect
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
iradiată cu radiațiile cu lungimile de undă λ1 = 0,35μm și respectiv λ2 , necunoscută. Utilizând succesiv radiațiile se constată că tensiunea de stopare se micșorează de patru ori. Determinați : a. frecvența de prag a plăcii; b. raportul vitezelor maxime a electronilor emiși; c. tensiunea de stopare în cazul utilizării radiației cu lungimea de undă λ1; d. lungimea de undă a celei de a doua radiații utilizate. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
este n = 4 / 3. Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcția sub care un pește aflat în apă vede Soarele răsărind este: a. 1 / 2; 73 b. 3 / 4; c. 2 / 3; d. 4 / 5. 5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura Fig.2.23. În aceste condiții, valoarea frecvenței de prag este: a. 5,0 · 10 15 Hz; b. 1,2 · 10 15 Hz; c. 1,0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Coordonata x2 a imaginii față de centrul optic al lentilei are valoarea: a. -30 cm; b. -10 cm; 74 c. 10 cm; d. 20 cm. 4. În ecuația lui Einstein, mărimea fizică notată cu L reprezintă a. lucrul mecanic necesar accelerării electronilor; b. lucrul mecanic consumat pentru accelerarea fotonilor; c. lucrul mecanic necesar extragerii electronilor din metal; d.lucrul mecanic necesar frânării celor mai rapizi fotoelectroni. 5. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cm; b. -10 cm; 74 c. 10 cm; d. 20 cm. 4. În ecuația lui Einstein, mărimea fizică notată cu L reprezintă a. lucrul mecanic necesar accelerării electronilor; b. lucrul mecanic consumat pentru accelerarea fotonilor; c. lucrul mecanic necesar extragerii electronilor din metal; d.lucrul mecanic necesar frânării celor mai rapizi fotoelectroni. 5. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice care are expresia
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. perioada; c. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este zero; d. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este diferit de zero. Fig.2.24. 6. Într-un experiment de efect fotoelectric se măsoară tensiunea de stopare a electronilor la diferite frecvențe ale radiației folosite și se trasează graficul din Fig.2.24. Analizând reprezentarea grafică, determinați: a. valoarea frecvenței de prag; b. lungimea de undă de prag; c.lucrul mecanic de extracție; d.energia cinetică maximă a fotoelectronilor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de undă a acestei radiații este: a. 380nm; b. 500nm; c. 552nm; d. 723nm. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV î1eV = 1,6 ·10 -19 J). Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor incidente; c. viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea radiațiilor incidente; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
R și 3R și indicele de refracție n = 3/2 este : a. -5; b. 4; c. ∞; d. -4. 81 7. Se iradiază cu fotoni o țintă de wolfram î L = 4,5eV). Lungimea de undă a radiației electromagnetice pentru care electronii smulși din wolfram au viteza maximă egală cu 0,1c este: a. 0,48nm; b. 480nm; c. 4,80nm; d. 500nm. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
vulcanic și a complecșilor metalelor: cupru (Cu), calciu (Ca), crom (Cr), nichel (Ni), fier (Fe), ca într-o soluție conferind mobilitate moleculelor și stabilitate particulelor coloidale. De asemenea, au fost observate efecte de electrod, când cationii reductibili, susceptibile de acceptarea electronilor (ioni de zinc, cupru, argint, platină) sunt foarte dispersate în rețeaua zeolitică, deci a tufului vulcanic. Un grup de cercetători în anul 1983, au constatat că proprietățile electrice ale tufurilor vulcanice, depind în mare măsură de frecvența câmpului electric aplicat
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
mecanismul de descompunere fiind complex și depinzând de gradul de reticulare, structura lor morfologică, compoziția chimică și natura grupelor funcționale existente pe aceste structuri. Caracterizarea prin microscopie electronică Realizarea imaginii cu ajutorul microscopului electronic se bazează pe folosirea unei surse de electroni, care trece prin probă sau este emisă de aceasta. Un voltaj înalt aplicat tunului electronic determină emisia de electroni din catod, care este o caracteristică a tunului electronic cu care este echipat microscopul. Un sistem de iluminare trimite fasciculul de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
funcționale existente pe aceste structuri. Caracterizarea prin microscopie electronică Realizarea imaginii cu ajutorul microscopului electronic se bazează pe folosirea unei surse de electroni, care trece prin probă sau este emisă de aceasta. Un voltaj înalt aplicat tunului electronic determină emisia de electroni din catod, care este o caracteristică a tunului electronic cu care este echipat microscopul. Un sistem de iluminare trimite fasciculul de electroni, după care au loc o serie de fenomene manifestate prin semnale (sub formă de electroni transmiși, secundari, reflectați
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
care trece prin probă sau este emisă de aceasta. Un voltaj înalt aplicat tunului electronic determină emisia de electroni din catod, care este o caracteristică a tunului electronic cu care este echipat microscopul. Un sistem de iluminare trimite fasciculul de electroni, după care au loc o serie de fenomene manifestate prin semnale (sub formă de electroni transmiși, secundari, reflectați, Auger, raze X, fenomene de catodoluminiscență și de conductibilitate), care pot fi detectate și folosite la realizarea diferitelor tipuri de imagini ale
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
determină emisia de electroni din catod, care este o caracteristică a tunului electronic cu care este echipat microscopul. Un sistem de iluminare trimite fasciculul de electroni, după care au loc o serie de fenomene manifestate prin semnale (sub formă de electroni transmiși, secundari, reflectați, Auger, raze X, fenomene de catodoluminiscență și de conductibilitate), care pot fi detectate și folosite la realizarea diferitelor tipuri de imagini ale preparatului cercetat, în funcție de microscopul folosit. Astfel, microscoapele electronice existente se împart după tipul de construcție
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
corespunzător semnalelor pe care le folosesc la obținerea imaginii electronice a probei. O clasificare a microscoapelor electronice este prezentată în continuare, folosind prescurtarea denumirilor din limba engleză utilizată în literatură: 1. microscoape electronice de transmisie de tip TEM, care folosesc electronii transmiși și sunt utilizate pentru studii morfologice; 2. microscoape electronice de baleiaj de tip SEM, folosite pentru studiul morfologiei suprafețelor cu ajutorul electronilor secundari sau reflectați; acest tip de microscoape dau posibilitatea examinării unor preparate cu o grosime ce variază între
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
prescurtarea denumirilor din limba engleză utilizată în literatură: 1. microscoape electronice de transmisie de tip TEM, care folosesc electronii transmiși și sunt utilizate pentru studii morfologice; 2. microscoape electronice de baleiaj de tip SEM, folosite pentru studiul morfologiei suprafețelor cu ajutorul electronilor secundari sau reflectați; acest tip de microscoape dau posibilitatea examinării unor preparate cu o grosime ce variază între câțiva cm diametru și 1 cm înălțime, cu suprafețe neregulate, furnizând imagini tridimensionale ale obiectelor cercetate; 3. microscoape electronice de transmisie și
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
o grosime ce variază între câțiva cm diametru și 1 cm înălțime, cu suprafețe neregulate, furnizând imagini tridimensionale ale obiectelor cercetate; 3. microscoape electronice de transmisie și baleiaj de tip STEM, care permit studiul ultrastructural al preparatelor prin transmisie de electroni și al suprafețelor prin electroni secundari sau reflectați pe principiul SEM. Microscoapele de acest tip au rezoluție atomică. La examinarea unui preparat, aceste microscoape permit obținerea de informații în patru moduri diferite: a) prin transmisie cu o rezoluție de 4
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]