962 matches
-
lugubră, cîntată în aer liber, alternează cu cea exaltată, „de bal”, cîntată în interioare, unde orchestrele încep „cu o indignare grațioasă”, apoi „frig”. Un trouble fête prin temperament, Bacovia e atent îndeosebi la muzica gravă, cea care-i întreține stările elegiace. La el, clavirul, violina, vioara, harmoniile, flașnetele, piculinele, trompetele cel mai adesea „plîng”, care „trist”, care „sentimental”, care „cavernos”. Instrumentele sînt uzate, dezacordate: clavirul e „prăfuit”, scripca e „înnegrită”, orga e „stricată”, caterinca e „veche”, „hodorogită”. Odată cu Stanțe burgheze (și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
depresie, care apoi a devenit „permanentă”, „mecanică”. Deși îi plăcea să scrie, depresia îl împiedica s-o facă. „Dacă nu scriu mult - i-a mărturisit el lui Horace Walpole - e pentru că nu pot”. (op. cit., p. 246) Sainte-Beuve, pe care cazul elegiacului englez l-a preocupat, a crezut că „sterilitatea talentului său poetic” vine din „disperarea (...) față de propria sa neproductivitate”. (p. 247) Luînd notă de această explicație, Matthew Arnold întreabă, însă, care-i cauza ei? Nu sănătatea („guta ereditară”), susține el, căci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chiar întâlnindu-mă la Freiburg cu prietenul Lucian Vasiliu, invitat și el de Mironi, care-și târîia eroic și excitat piciorul în ghips venind de la Bruxelles. O, tempora!... Parcă niciodată tequila nu fu mai gustoasă... Nu cred însă că tonul elegiac i s-ar potrivi profesorului Miron care te asculta atent, dar care vorbea puțin, esențializat-caustic, cu parcimonie și respect pentru o limbă românească profundă și expresivă pe care o idolatriza. Mi s-a părut inițial ceva nefiresc în această limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
alergând în neștire pentru a uita de mizeriile și apăsările vieții de zi cu zi în capitalism, acolo unde ai zice că nu există sport de masă și unde presiunea individualității este, nu de puține ori, insuportabilă. Din tonul meu elegiac se înțelege că, de curând, forțat afectuos de fiica mea sportivă și eco, precum și de efectele mai puțin vesele ale unui stil de viață nesănătos, am început să alerg și eu, după puteri, în neștire, pentru a rezona "rezonabil" cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Universității din Turku și, nu în ultimul rând, membru al Academiei Finlandeze. Koskenniemi este considerat drept o personalitate influentă a literaturii și culturii finlandeze. Opera acestuia este una vastă, cuprinzând sute de titluri. A scris volume de poezii în note elegiace și meditative (Elegii, 1917, Urme pe zăpadă, 1938), patriotice (Tânărul Anssi, 1918), mitologice și eroice (Orașele albe, 1908, Jarul, 1912). Liricii i se adaugă proza memorialistică (Seară de vară în cartierul Latin, 1912), eseuri, aforisme, studii, monografii literare dedicate lui
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
efortul de a-și defini un teritoriu poetic expus cât mai puțin noxelor acelei epoci „pline de avânt constructiv”. Se lăsa în voia fanteziei ludice pentru a... eluda șantajul cu „imperativul artei angajate”. Sentimental cât să satisfacă tradiția, meditativ și elegiac, își controlează efuziunile lirice cu umor și spirit parodic, devenind o voce distinctă într-un peisaj literar foarte accidentat. O dovedesc din plin cele câteva culegeri de versuri publicate între anii 1971-1984. După 1989, poetul ironic si sentimental se regăsește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
efortul de a-și defini un teritoriu poetic expus cât mai puțin noxelor acelei epoci „pline de avânt constructiv”. Se lăsa în voia fanteziei ludice pentru a... eluda șantajul cu „imperativul artei angajate”. Sentimental cât să satisfacă tradiția, meditativ și elegiac, își controlează efuziunile lirice cu umor și spirit parodic, devenind o voce distinctă într-un peisaj literar foarte accidentat. O dovedesc din plin cele câteva culegeri de versuri publicate între anii 1971-1984. După 1989, poetul ironic si sentimental se regăsește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de bărbat singur acum... Ne-am și tăiat la câte un deget, cu briceagul, ca să ne amestecăm sângele, ni l-am supt lacomi, unul altuia, din rănile stoarse... să rămânem măcar frate și soră întru... iar eu ți-am degustat, elegiac, licoarea menstruală... Și era o bucurie acută, dureroasă, o fericire înăbușitoare, când înțelegeam că o să revii, măcar pentru a-ți lua o bluză înflorindu-ți buricul abrupt, o fustă pictată absurd, cu papagali la poale, o pereche de blugi strâmți-mănușă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
a avut farmec, iar când a tradus din Horațiu a fost atras spre modelul său printr-o tainică afinitate de spirit. Oreste este un tânăr și bun poet. A tradus Hermann și Dorothea și Torquato Tasso. Panu a fost un elegiac și un sentimental. N. Petrașcu preamărește patria. Cincinat Pavelescu, născut în 1872, cultivă cu spirit epigrama și satira. Talentul său are un realism minuțios. Poezia sa este lejeră și plăcută; cântă eternul feminin. Ștefan Petică, mort de tânăr, a avut
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
brută, brutală); - haiducia este o formă a luptei de clasă; - de cele mai multe ori situațiile se rezolvă la modul sângeros; - momentul limită este adus în dezbatere pe calea unei parabole, nu a unei predici la modul poetic (nu discursiv); adeseori note elegiace; - visul se alătură fabulosului din basme;credința în blesteme; blestemele se îndeplinesc, indiferent de la cine provin; - dragostea se manifestă ca o criză erotică de mare forță și profunzime; este o adevărată boală care, de cele mai multe ori, duce la dramă; - dragostea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
glasul său capătă sonuri teribile, care îl anunță pe Arghezi din blesteme. Eseistul, raportîndu-l la Cîrlova, îl consideră, cu îndreptățire, pe Heliade mai complex, decorul său este mai larg și poemul său este mai savant construit. Însă emoția pare la elegiacul Cîrlova mai puternică, confesiunea mai sincer lirică, obiectele (aceleași, în fond) formează la el un spațiu intim, un peisaj securizant. Este om al ordinii, un clasic prin structura intelectuală, drept pentru care în plan creator, cum subliniază și Eugen Simion
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Barbu nu își propune să reînvie, în aceste rânduri, un bine-cunoscut motiv poesc, deoarece, angajându-se într-un dialog imaginar cu poetul american, el rămâne, totuși, un om al vremii sale și vorbește, astfel, indirect, contemporanilor săi. Sugestia și notă elegiaca caracteristică nu puteau veni decât de la filozoful modernismului european, Henri Bergson, care în "L'Evolution créatrice", face următorul comentariu: Intuiția mai există, dar vag și discontinuu. Este o lampă aproape stinsa, ce reînvie la intervale de timp, doar pentru câteva
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
these lines a well- known Poesque motif, because, while engaging în an imaginary dialogue with the American poet, he remains however, a mân of his own times and speaks indirectly to his own contemporaries. Rather, the suggestion and the characteristic elegiac note may have come from Bergson's The Creative Evolution (1907). The solution to the deadlock of cognition, originally envisioned by Plato, în The Republic, also supported by Bergson, and to which Ion Barbu firmly adheres, resides în the idea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
diferit de cal al epicii (epopeea, nuvela, romanul) și liricii. Pe vremea lui Aristotel și la vechii greci, epopeea era interpretată în public sau, în orice caz, recitată : epopeea homerică era o poezie recitată de un rapsod ca Ion. Poezia elegiacă si iambică era acompaniată de flaut, poezia melică, de liră. Astăzi, în general, noi citim poeziile și romanele în gând, pentru noi înșine. *14 Dar drama continuă să fie, așa cum era și la greci, o artă mixtă, precumpănitor literară, fără
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și oda pindarică); dar aceasta implică pentru critică sarcina de a găsi cealaltă dimensiune, pentru a completa schema. Uneori se produce o schimbare semnificativă: ca și în vechea poezie greacă și romană, "elegia" începe, în engleză, cu cupletul sau distihul elegiac; totuși, vechii elegiaci nu se limitau la plângerea morților, lucru care se poate spune și despre Hammond și Shenstone, precursorii lui Gray. Dar Elegia lui Gray, scrisă în catrenul eroic, nu în distihuri, pune capăt, în poezia engleza, practicării elegiei
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
dar aceasta implică pentru critică sarcina de a găsi cealaltă dimensiune, pentru a completa schema. Uneori se produce o schimbare semnificativă: ca și în vechea poezie greacă și romană, "elegia" începe, în engleză, cu cupletul sau distihul elegiac; totuși, vechii elegiaci nu se limitau la plângerea morților, lucru care se poate spune și despre Hammond și Shenstone, precursorii lui Gray. Dar Elegia lui Gray, scrisă în catrenul eroic, nu în distihuri, pune capăt, în poezia engleza, practicării elegiei ca poem personal
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în deceniile interbelice, deși, surprinzător, istoriile literare și enciclopediile anterioare nu au inclus și numele acesteia. În fine, doi dintre poeții bucovineni se bucură de analize favorabile: Gavril Rotică este denumit "cântăreț al suferinței care alternează violența protestatară cu jeluirea elegiacă"31, iar Iulian Vesper este apreciat pentru opera sa poetică de factură romantică, axată pe "trăirea autentică a spaimei thanatice"32. Alți autori nu corespund canoanelor literare, figurând în DSR ca scriitori minori. Este și cazul scriitorului Scarlat Callimachi, menționat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de resorbție în ritmurile naturale? După opt secole de la violul Pekinului de către Ginghis Han, băieții ăștia au început să priceapă virtuțile zidurilor și frontierelor. Dovada că transgresiunea vlăguiește spiritual. Luă atunci cuvântul Luc: − Mă-ntreb de ce grecii adoptă un ton elegiac când e vorba de adăstare, ca și cum ar fi o privare indirectă și de Iliada, și de Odiseea. Îi revendică oare trecutul lor de migratori? Același le inspiră oroare: "N-o să găsești noi țări, n-o să descoperi noi țărmuri. Orașul te
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Malin Tăcu, elev, poet premiat, demonstrează că, dacă trăia, avea să cocheteze și cu jurnalistică: În viața culturală a Iașului, de curând, a avut loc un eveniment de primă importantă: Centrul Expozițional ,,Mihai Eminescu”, În Grădina Copou, lângă teiul cel elegiac. Însoțit de parfumul teilor și limpezimea unei dimineți de iunie, am pornit cu sufletul curat să port un dialog cu Dumitru Grumăzescu, mentor al acestei instituții și posesorul al celei mai mari colecții Eminescu, expusă aici. Impresionat de ceea ce am
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
străhaiduc, rege peste toate proprietățile Noastre, arhimandrit al văzduhului și iubirii, Calif de Odobești și Podu-Turcului, bibliotecar al sufletului și ,,muncitor” al prieteniei, verde și Îngândurat al cerdacului Lunii, bărbat În toată firea și poet de aleasă lucrare, magistrat și elegiac, Învins și Învingător, dorit și dornic, aghiazma ucenicilor dar și tărie blestemaților, muzicant al cerului și deznădejdii, foarte abil trecător, paznic undeva, În Calea laptelui, lup singuratic dar și dorul dumneavoastră de privighetoare, ochiul plângând al vieții și morții, cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
al Școlii Formale Ruse, semnat de Iurii Nikolaevici Tînianov, Boris Viktorovici Tomașevski sau Osip Maksimovici Brik. A fost de asemeni identificată paleta de genuri reprezentată de trăsături pertinente intratextuale, gamă generică ce se întinde de la autobiografie, trecând prin pauza descriptivă elegiacă și basm, până la romanul polițist. În discuția despre identificarea genericității în text a fost reținută distincția genericitate auctorială/genericitate lectorială, preluată de la Jean-Marie Schaeffer. Exegeza dedicată paginilor de memorie a toposului românesc, a inclus în analiză instrumente teoretice aparținând domeniului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a ieșeanului se îndreaptă mai mult spre înțelegere și virtute, spre altruism, prietenie și idealul care ține de contemplare, imaginație, morală. Unii au afirmat că romanul Adela al lui Ibrăileanu ar fi ușor desuet prin romantismul său, alții că este elegiac și nostalgic atât cât trebuia să rezulte din partea unui scriitor de "fin de siècle". Emil Codrescu este mereu stăpânit de incertitudini, filozofează, dar e un iremediabil sentimental. Frumoasa Adela cântă la clavecin valsuri de Chopin, după care urmează molcomele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de mai multe ori, la tema privilegiată erosul, purtând cu "orgoliu insignele retoricii tradiționaliste". N-a ocolit nici "stilul trubaduresc" cu trimiteri la truverii francezi ai secolului al XII-lea, pentru ca, în cele din urmă, să se identifice cu "spiritul elegiac al Moldovei". Dar evoluția poetului nu s-a oprit aici, a "atacat" forma modernă a poemului, piatra cea nouă, unică, mișcată, clădită, dărâmată... Se discută și despre orfism, despre puterea simbolului, nu în ultimul rând despre limbajul poetic care extrapolează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în lumea de azi? Să acceptăm totuși un început pe această temă fie și din motivul că putem afla opinia unuia care a sărit mereu în apărarea inteligenței și a rațiunii contra prostiei și a ignoranței. Poetul, cândva "discret și elegiac", pare sau chiar este acum un "torturat" fără preget, obsesia fiindu-i un fel de foc nepotolit ale cărui flăcări încearcă să purifice societatea mereu imperfectă. De ce vi se pare că lumea este mereu imperfectă, domnule Mihai Ursachi? Pentru simplul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
asemănătoare, mai viguroase, cu tentă abstractă la Cezar, populate de metafore surprinzătoare și un timbru liric de o acută originalitate la Nichita, Grigore, în ochii noștri, cel puțin, părea „poetul bărbat”, lăsând rareori să răzbată în strofele sale tonuri triste, elegiace, sau melancolia ca o poză cu care se drapau uneori tinerii „atunci”! Înalt, cu membre puternice, lat în umeri, fruntea clară, un nas pronunțat, gura strânsă, mică, crispată parcă în reținerea oricărui sunet intim, era, prin aerul său nonșalant și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]