1,904 matches
-
de vitraliu... Și peste toate: “absența ta, ca o stihie, / m-a izbit în adâncul / cel mai adânc”, în timp ce omul se recunoaște: “Un strop de duh și-un / munte de / pământ...”. Și, uneori, absența prinde formă, concretețe, precum aripa îngerului... Elegiile blânde și uneori halucinante, numite “arhi-elegii” - au patosul de romanță al dorului. “Șovăi printre năluci” - spune poetul, de parcă nu mai merge de mult printre oameni concreți, vii, prezenți. Nimic nu mai e cum a fost și nimic nu atenuează durerea
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
Altețea Să Regală, Limba Română” de către doamna profesor universitar Anca ȘIRGHIE din Sibiu și Canada - Prezentări și lansări de carte ale unor scriitori români din diaspora : Melania Rusu Caragioiu din Montreal/ Canada; „ Glia de aur”, Florin Ț. Român din Arad; „Elegii și nostalgii”, Gina Agapie, Buzău; „Zidul de zăpadă”, Nicoleta Claudia Dragan Bucșa, Brașov, „Petale de roua în dar”; - Înmânarea diplomelor Revistei STARPRESS 2016 - Prânzul duhovnicesc - Serata literară și ospăț românesc la poale de Făgăraș - Focul de tabără Toate aceste sublime
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
lui frunte-n delir; deasupra lui este întotdeauna un cer pustiu peste care țipă albatroșii prigonind valurile care-au ucis toți corăbierii, pierduți, azvârliți printre stâncile legendare pe unde poposise Ulise la întoarcerea lui acasă la frumoasa Penelopă, câmpiile din elegiile lui cer jucăriile gloriei pe care nu le dorește; noaptea îngândurat și nebun printre ruine trece adesea scriind câte un poem pe pereții plini de păiejeni sau perorând efebilor din sarcofagul de granit din Luxor, printre portalurile prăbușite... miercuri, 4
EREZIILE POETULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376057_a_377386]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DECEMBRIE -ACROSTIH- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DECEMBRIE -acrostih- Decembrie ninge în calendar, Elegie de nostalgii și tristeți. Cernite gânduri ard în felinar, Ecoul speranțelor triste și seci. Magul Moș-Crăciun aduce în dar, Bogăție de tradiții strămoșești, Rodul muncii să nu fie-n zadar! Iarna colindă-n dorințe sufletești, Eternității să îi fie har
DECEMBRIE -ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376635_a_377964]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ELEGIE DE TOAMNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului O Toamnă privită de-o umbră Prin riduri de fum se preumblă, Pe câmpuri iși varsă năduful, În două împarte văzduhul. E Domna
ELEGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376768_a_378097]
-
gene, Un greiere iși strânge chitara, Pe norii de plumb calcă seara. O Toamnă și doina de jale Lovită de vânt în rafale, Îi cântă plecarea un flaut La anu prin vie te caut...! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Elegie de Toamnă / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ELEGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376768_a_378097]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ELEGIE DE IARNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se așterne neaua în poala unui câmp Și liniștea coboară in fuioare. În staul nici mioarele nu plâng Când fânul li se pleacă
ELEGIE DE IARNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376761_a_378090]
-
înhămați la sănii Aduc din ceruri îngeri luminoși. Într-un colind toți merii înfloresc Iarna-și pune voalul de mireasă Alaiul bucuriei e parcă mai firesc, Când pași de dor te poartă către casă! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Elegie de iarnă / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ELEGIE DE IARNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376761_a_378090]
-
de noi înșine, până la uitarea de sine și de neam, de tradițiile specifice nouă care ne conferă atât identitatea în lume ca nație, cat și garanția acestei regăsiri individuale doar în spațiul căruia îi aparținem, așa cum protector ne atenționează în Elegia a doua getica: „Ai grijă luptătorule, nu-ți pierde ochiul pentru că vor aduce și-ți vor așeza în orbită un zeu și el va sta acolo împietrit, iar noi ne vom mișca sufletele slăvindu-l Și chiar și tu îți
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
pe cer Pâlpâie lumina în eter Ca macul firav, efemer. "Roșu de maci" este visare, Când iese soarele din mare Luminând orice întristare Și-aducând vieții alinare. "Roșu de maci" e poezie, Când plouă cu melancolie Se-ntrec poeții-n elegie Cântând culoarea purpurie. Referință Bibliografică: Roșu de maci ... / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1974, Anul VI, 27 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ROȘU DE MACI ... de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375219_a_376548]
-
William Toader din Los Angeles și Cluj, care s-a pronunțat împotriva Imnului României și a propus să fie adoptat Imnul Limbii Române de Corneliu Leu. Apoi scriitorul Florin T. Roman și-a prezentat cartea sa de poeme, recent apărută, „Elegii și nostalgii”, din care a recitat poezia „Manifest pentru celebrarea limbii române contemporane”, dedicată doamnei Ligya Diaconescu. Un moment de emoție a fost prilejuit de melodia „Vino la izvor” pe versuri de Mihai Eminescu, cântată de Gheorghe Cărbunescu. Scriitoarea Gina
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
Dintr-o poezie care, din păcate, nu s-a mai scris. Noam Chomsky nu a avut în vedere poezia. Eugen Dorcescu însă, da. Noam Chomsky a părăsit și lingvistica. Eugen Dorescu însă, nu. Notând și noi câteva impresii la apariția elegiilor din Nirvana (vol. Lecturi reflexive, TipoMoldova, Iasi, 2015, p.19), observam cu aceleași argumente și pe aceeași frecvență emoțională cu autorul cum „Poetul (Călătoream, de mult, către apus...; p. 20) este trezit crunt și se găsește un strop de duh
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor. Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului, a unei intrări în mirajul edenic: negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial. (Quasi una fantasio). În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici, frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor. In seria fantomelor salvatoare din În prag (In limine), analizate de Gianfranco Cotini, semnalăm prezența iubitei
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
panglica de Virtutea Militară“. În 1956, osemintele îi sunt reînhumate în cimitirul militar român de la Zvolen, lângă Banská Bystrica, Cehoslovacia. În 1968, într’o ediție îngrijită de Laurențiu Fulga, apar „Carnetele unui poet căzut în război” — care conțin și ciclul Elegii pentru Ardeal. Urmează apoi o totală tăcere de peste 29 de ani, până când, după răsturnările din țară, sub îngrijirea și prin eforturile Luciei Soreanu și cu sprijinul profesorului universitar Alexandru Husar, de la Universitatea din Iași, încep să apără și operelor sale
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
nopțile de iarnă, pe celălalt rugându-l să vină cu fiecare gând, rugăminte pe care o poartă ani de-a rândul, ajungând ea însăși în iarna vieții (Îți scriu cu dor), înlănțuită de „lianele unui trup / fără suflet”. Ca în elegiile bacoviene, poeta își strigă cu deznădejde dorul de iubire în pofida toamnei din sine și din afară visând, sperând ca cel iubit să-i devină părtaș sentimentelor sale. Conștientă însă de puterea tăcutului zeu, ea revine, parcă, în realitatea cotidiană, convinsă
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio).În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici,frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor.In seria fantomelor salvatoare din În prag(In limine),analizate de Gianfranco Cotini,semnalăm prezența iubitei
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
iubirea și muza sa, Veronica Micle. 1876-08-17 Vrea să o convingă pe Veronica Micle, mama a două fete, să fugă cu el în lume. Veronica pleacă în vacanță, și Eminescu, întors de la înmormântarea mamei sale, o acuză de infidelitate. Scrie elegia:"Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci". 1877-10-12 Mihai Eminescu urma să se mute în capitală, la redacția ziarului Timpul, preluat de Titu Maiorescu. Socotea că trebuie curmata și legătura cu Veronica. Ea era soția unui om onorabil pe care
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
vast lăcaș de doliu încărcat de morminte" și un "vast mormânt" Cântul IV) se poate consulta: O. Drimba, vol. II, 1970, pag. 113-114; A. Anixt, Istoria literaturii engleze, Ed. Științifică, ed. a II-a, Buc., 1965, p. 289. 24 în Elegie scrisă într-un cimitir de țară (Elegy Written in a Country Churchyard), 1751. Despre "creatorul poeziei cimitirului" și despre tablourile lui "zugrăvite în culori sumbre" trimitem la A. Anixt, Op.cit., p. 289. 25 Conf. O. Drimba, Op.cit., p. 116. 26
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sale doine, aceea de a realiza o epopee națională, având drept surse de inspirație istoria și folclorul. Scrise între anii 1864 și 1875, legendele sunt, s-ar putea spune, frânturi de epopee. Ciclul, nu tocmai omogen, înmănunchează romanța și oda, elegia și istorisirea galantă, nutrindu-se din fabulosul poveștilor (Legenda rândunicăi, Legenda ciocârliei), cultivând narațiunea vitejească (Dumbrava Roșie, Dan, căpitan de plai) și pe aceea plină de grozăvii, cu crime și monștri (Grui-Sânger). Subiectele sunt desprinse dintr-un Ev Mediu de
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
1928, M. Pricopie tipărește o versiune prescurtata a Țiganiadei lui Ion Budai- Deleanu. Revista publică folclor dobrogean și studii despre poetul latin Ovidiu, exilat la Tomis: Carol Blum, Cauzele relegării poetului P. Ovidius Nașo la Tomis (1928), St. Bezdechi, Din elegiile lui P. Ovidiu Nașo (Epitaful lui Ovidiu, Dor de țară, Originea numelui Tomis, Iarna la Tomis, Atacurile barbarilor ș.a. (1924-1928). M. Pricopie traduce din Horațiu, Hugo și Eichendorff, Gr. Sălceanu din Baudelaire (Omul și moartea, 1924), din Verlaine și din
ANALELE DOBROGEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
Îi poate fi întâlnită semnătura în „Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg i. Br.”, sub câteva studii de sinteză (Sf. Petru în tradițiile poporului român), punând în valoare cercetări de folclor comparat sau evidențiind relații ale culturii române cu cea germană (Elegia română - o poezie necunoscută de la 1840), dar și în „Cuvântul în exil”, „Destin”, „Ethos”, „Patria”, „România” (New York), „Prodromos”. În martie 1954, sub patronajul Episcopiei Ortodoxe Române din America, lansează revista românească de cultură „Frăția ortodoxă”, intervenind capital în conflictul dintre
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
în seducția baladescului (pândit însă de diluție). Ultimele volume (Poeme noi, 1984, Versuri, 1987) sunt vizitate de sentimentul elegiac al celui ce-și contemplă trecerea („Și uite, astfel ni se face iarnă, / și iar ne ninge timpul pe meninge”). O elegie totuși boem-voioasă, (auto)ironică, haz de necaz. Limbajul pierde din prețiozitatea lexicală și prozodică, devine simplu, confesiv, se eliberează de convenții. Poetul atenuează jocurile boemei, în care odinioară își camufla tristețile, preferând acum tonuri mai grave și nedisimulate, stârnite de
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Dincolo de coclauri”, CNT, 1980, 6; Dan C. Mihăilescu, „Dincolo de coclauri”, LCF, 1980, 11; B. Grigorescu, „Umblet subțire”, CL, 1988, 8; Lit. rom. cont., I, 519; Geo Vasile, Venera Antonescu sau Memorialul rugului, VR, 1999, 10-11; Geo Vasile, Venera Antonescu sau Elegiile unui cărturar singur, CL, 2002, 7. C.Br.
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
amintiri Un flirt, semnat de S. Semilian, iar publicistică fac Kostya Galitza (Zangio) și S. Semilian (Panait Istrati și confrații săi români). Același S. Semilian publică, în numărul 5, amintiri despre Camil Baltazar, din creația lirică a acestuia revista reproducând elegia Reculegeri în nemurirea ta. Dintre puținii colaboratori, de reținut: Șt. V. Ionescu, Sergiu Negură, Anton Gurgu. I.I.
ARENA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285433_a_286762]
-
științifice ale lui Cipariu. Literatură nu se tipărește, cu unele excepții, precum poezia Imnul creațiunii de I. Heliade-Rădulescu, apoi o adaptare în limba română a celebrei Stabat Mater, făcută de Samuil Micu, și, ca un omagiu adus amintirii istoricului ardelean, Elegia a XXV-a de Gh. Șincai, în limba latină. Sunt publicate articole privitoare la corifeii Școlii Ardelene, Micu, Șincai și Maior, sau la activitatea lui I. Budai-Deleanu, Ienăchiță Văcărescu ș.a. Nu lipsește interesul istoric și critic pentru literatura originală românească
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]