12,299 matches
-
națională. Urmăriți paragina în care au ajuns monumente de importanță majoră pentru cultura românească. Arheologia? Mă întreb, sincer, dacă mai există menționată pe undeva, prin „proiectele" financiare ale Guvernului! și pigmeii au sentimentul istoriei. Știu, pur și simplu, un lucru elementar: fără ea își pierd identitatea și caracterul, în afara duratei (cu toate dimensiunile sale de prezent, trecut și viitor), nu au cum exista. Doar pentru noi, românii noului mileniu, istoria pare un lux, dacă nu de-a dreptul un moft. Experiența
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
labilitatea mioritică au marcat adînc viața noastră în ultimii douăzeci de ani. Am atins punctul maxim al anormalității, în care nu mai deținem practic „organ" pentru onoare, corectitudine și caracter. Îl urmăresc, uimit, pe președintele Băsescu făcînd, cu o șiretenie elementară, jocul victimei în scandalul implicării fratelui său în afaceri oneroase cu arme. „Mai ușor te ferești de dușmani decît de propriul frate", afirmă Domnia-Sa cu ochii umezi, de primadonă căzută în dizgrație. Glumește apoi, cu rîsul poticnit (de acum
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
situație). Ion Barbu era un mare naiv, așa cum îi stă bine unui matematician-poet. Revelatorie în această privință este mirarea sa la aflarea faptului că un vagabond adăpostit în sala de curs nu cunoștea noțiunea de grup: "Oricum, este o noțiune elementară!" Dar, după cum vom vedea mai jos, situația sa se complică în urma celor dezvăluite abia în anul 2000, lucruri despre care nici Vrânceanu probabil nu avea cunoștință. Vrânceanu a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Ion Barbu, între
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
foarte scăzute și un nivel foarte redus al oxigenului”, a declarat Amy Smith, co-autor al studiului publicat de Popa în revista Astrobiologist, la mijlocul lunii decembrie 2011. Pseudomonas și celelalte specii de microorganisme pot trăi în mediul respectiv fără nutrienți considerați elementari pentru suportul vieții, precum zahărul. Dar atunci, cu ce se hrănesc? Răspunsul este uimitor: cu fier! Fierul este, alături de magneziu, componentă a olivinelor (silicați cristalizați verzui), care se găsesc din belșug în gheața din galeriile de lavă vulcanică. „Am tot
Există viaţă pe Marte! () [Corola-journal/Journalistic/67600_a_68925]
-
critică din cele mai îngăduitoare, al cărei unic defect era, poate, excesul de indulganță. Și este cu atât mai deplorabil gestul acesta, cu cât aflasem odată din scrisul d-lui Teodoreanu că îndeletnicirea slovei sale este „o boierie" - a cărei elementară eleganță ar fi trebuit să-i pară respectul pentru părerile unui confrate, corect și cinstit exprimate. Sistemul revolverelor răsucite prin redacții și al bătăilor consolatoare, are însă un neajuns - se prea poate ca într-o bună zi și revolverele să
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
e rezultatul suprasaturației normative. O criză devastatoare a migalei perfecționiste, a minuției ideale, a subțirimilor delirante ale expresiei. Excesul de monitorizare cerebrală se prăbușește. Acrobația limitelor cedează. Excedat de reguli, Șerban Foarță se vrea prăvălit într-o soteriologică sau doar elementar vitală anarhie. Astfel se închide cercul (anti)lirismului d-sale tulburător contrapunctic.
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
ele sunt realizate după scheme prestabilite care nu lasă loc echivocului, indecidabilului. Intr-un fel, societatea multiculturală americană își ia de fiecare dată reperele, își testează capacitatea de a reacționa la situații de criză. Aceste filme-simulare pornesc de la ceea este elementar antropologic, elementar în sensul unui plan de evacuare în caz de incendiu. Desigur, în caz de incendiu, nu știi cum va funcționa o easy way out, cine se va salva și cine nu, nu poți calcula impactul panicii asupra unei
Alienații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6788_a_8113]
-
realizate după scheme prestabilite care nu lasă loc echivocului, indecidabilului. Intr-un fel, societatea multiculturală americană își ia de fiecare dată reperele, își testează capacitatea de a reacționa la situații de criză. Aceste filme-simulare pornesc de la ceea este elementar antropologic, elementar în sensul unui plan de evacuare în caz de incendiu. Desigur, în caz de incendiu, nu știi cum va funcționa o easy way out, cine se va salva și cine nu, nu poți calcula impactul panicii asupra unei mulțimi așa cum
Alienații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6788_a_8113]
-
există interesul pentru culoare, iar nimic artistic nu poate fi decelat la aceste ființe altfel mult mai avansate tehnologic, cum o dovedesc armele lor. Amestecul acesta de tribalism, canibalism și înaltă tehnologie descrie o abordare precară, lacunară, a celuilalt aproximat elementar. Un singur gest se regăsește pe final, un extraterestru alcătuiește din deșeuri o floare, floarea care ajunge prin intermediul lui Wikus la soția sa. Acest gest urmărește să exonereze populația extraterestră de această lacună. Incă odată propunerea educativă a acestui gen
Alienații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6788_a_8113]
-
Ideologia artei - stabilitate și acțiune în creația artistică, în care stabilitatea și acțiunea au mai degrabă înțelesul de static și activ, Hans Mattis-Teutsch face o adevărată radiografie a universului artistic, a creativității ca act asumat, pornind de la enunțurile unei pedagogii elementare. Tonul apodictic și propozițiile scurte, respirația intelectuală sacadată, eliminarea oricărei discursivități care ar putea să învăluie ideea și să amortizeze impactul fac din textul, dar, mai ales, din subtextul cărții, aproape un vehicul al transcendenței, un cod definitiv al unei
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
varietățile pe care volumul de publicistică al lui Liviu Ornea le circumscrie? Sunt în mod necesar adiacente aceste subiecte de interes latent, arareori transferate din imaginarul colectiv pe prima pagină a unui cotidian? Ce frontiere comune împărtășesc de exemplu matematica elementară, programele universitare viciate, examenele naționale, forumurile internautice de discuție, rasismul funciar, mizeria străzilor bucureștene, preferințele estivale și - închei o listă ceva mai lungă decât enumerarea mea - sporturile domestice? Toate aparțin, privite cu atenție, unui anume tip de discurs asupra fundamentelor
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
un alt material imemorial, împreună cu tehnica lui ireductibilă, se regăsește semnificativ în sculptura lui Maxim Dumitraș, anume împletitura din nuiele, uneori nudă, alteori lipită cu pămînt. Toate aceste materiale, împreună cu tehnicile specifice, atît prin statutul lor obiectiv, prin natura lor elementară, cît și prin funcția lor practică, sînt materii brute, esențe constitutive ale lumii tangibile și, în esență, ele nu sînt disponibile pentru discursuri cochete și efecte ornamentale. Ele determină structuri, volume și tactilități, definesc spațiul și încorporează o sensibilitate frustă
Sculptura, de la materie la sens (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7921_a_9246]
-
plus, Dan Puric nu este dependent de un anumit mijloc de comunicare, părînd să se simtă la fel de bine în scris, într-un studio de televiziune sau în-tr-o cabină radio. Asta nu înseamnă că e polivalent, ci doar că are acea elementară lejeritate care îi dă putința de a se manifesta dezinhibat în orice ambianță mediatică, condiție esențială pentru cine nu vrea să-și compromită mesajul molfăindu-și răspunsurile sau bîțîindu-și silueta sub apăsarea tracului. Neîndoielnic că principala lui virtute rămîne putința
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
Gheorghe Grigurcu Dar înregistrăm în scrierea lui Gabriel Liiceanu și o mișcare opusă popularizării, cea a unor reflecții ce-și propun a depăși aparențele elementare. Acestea sunt extrase cu penseta din fluxul experiențelor habituale, puse sub lentile măritoare, supuse unei analize menite a valorifica tîlcurile lor inaparente, mecanismele unei funcțiuni interioare. Suntem în măsură a certifica aici o apropiere de Noica, în înțelesul "problematizării", al
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]
-
Haret, a predat la Universitatea din București, la Facultatea de științe, secția fizico-matematici, mecanica rațională, din 1878 până în 1910. Numit profesor la anul preparator, Spiru Haret a predat, până în 1885, la Școala de poduri și șosele, trigonometria, geometria analitică, geometria elementară plană și în spațiu și geometria descriptivă, pentru ca în perioada 1885-1910, să nu a mai predat la respectiva instituție de învățământ decât geometria analitică. Haret a predat, de asemenea, mecanica rațională la Școala de ofițeri de artileri și geniu, din
Spiru Haret – triumful pedagogiei românești by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79409_a_80734]
-
CEDO, judecătoarea a precizat: „V-am răspuns în mod implicit. Cred că am un parcurs profesional care este mai potrivit, probabil, pentru acel post decât pentru acela de judecător în Curtea Constituțională a României. Aceasta se vede dintr-o lectură elementară a CV-ului meu”, a arătat Motoc. Chestionată în legătură cu cerințele postului de la Strasbourg, Iulia Motoc a dorit să lămurească faptul că există un cadru formal în care sunt arătate liniile directoare pentru numirea judecătorilor, publicate în 2012, dar că „Există
Iulia Motoc, interesată de postul de judecător la CEDO by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79428_a_80753]
-
că schilodește fluența gîndirii, dar chiar o sufocă. Tocmai de aceea, nu există o logică pură, golită de ingrediente psihologice, care să aibă drept conținut condițiile formale ale adevărului. Pînă și principiile logicii sînt de fapt expresia formală a unor elementare fenomene psihice. Un om nu poate gîndi decît în spiritul identității, al noncontradicției și al terțului exclus, acestea trei fiind evidențe de ordin psihic, și nu reguli formale pe care logicienii le-ar fi descoperit ei mai întîi pentru ca mai
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
Rosenfeld, denumită The Newlywed's Guide to Physical Intimacy, debutează cu descrierea organismului bărbătesc și a celui femeiesc. Ghidul, la care dr. Ribner este coautor, pornește de la noțiuni de bază cum ar fi "Corpul ei / Corpul lui" și indicații practice elementare. "Am vrut să explicăm oamenilor nu numai unde se pun organele sexuale, dar și unde se pun mâinile și picioarele", a explicat dr. Ribner ziariștilor de la BBC. Paginile cărții nu au nicio ilustrație, însă ghidul conține un plic sigilat în
A apărut manualul de sex pentru evreii ultra-ortodocşi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79639_a_80964]
-
asemenei unei stihii ale cărei contururi, sporite de o imaginație curioasă, amenințau să uzurpe identitatea scriitorului. Căci, printr-un fenomen de ilicită substituție simbolică, ajunsesem să mi-o închipui nu doar ca pe ipostaza obiectivată a spiritului său, grație acelei elementare selecții care face ca biblioteca unui intelectual să fie oglinda propriei personalități, dar mai mult, ca pe un fel de concurent a cărui valoare risca să-și eclipseze proprietarul. Era ca și cum tot ce era mai bun în acest om se
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
pare cea mai subtilă, fără referințe la persoana mea privată, o analiză subtilă care mă inspiră mult pentru cărțile viitoare. Raul (Hercovici) mă sună, vorbind îndelung despre cartea mea." (pag. 77) Comandamentul e, de altfel, vechi și figurează printre regulile elementare ale comentariului cultural de la noi și de aiurea. Dar mă întreb dacă el poate fi aplicat eficace și unei specii cum e jurnalul, care angajează intimitatea într-un grad atât de decis ? Depinde, desigur, de jurnal. Și de indicele jurnalului
Frecvențe de emisie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7968_a_9293]
-
Crișan Andreescu Piețele și supermarketurile sunt invadate de ani de zile de produse de import, pe care, la prima vedere, ești dispus să le cumperi fără a avea cele mai elementare cunoștințe despre acestea. Cartoful din import cu diametrul mai mare de 8 centimetri care sunt la vânzare în piețele din România sunt plini de nitriți și nitrați. Acesta este motivul pentru care sunt interziși în Uniunea Europeană, avertizează conducerea Federației Naționale
Cartofii de import sunt toxici. Interziși în țările producătoare, românii sunt otrăviți fără să știe by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79793_a_81118]
-
împreunarea minții cercetătorului cu carnea operei autorului va fi precară. Vom asista la un efort exegetic care, desfășurat sub silnicia oarbă a unei ambiții auctoriale, va fi atins de sterilitate. Căci un comentariu e sterp cînd e făcut în lipsa unei elementare simpatii față de obiectul lui de studiu. Cazurile acestea nu-s rare. Sunt atîtea cărți de analiză care au fost scrise din vanitate creatoare sau din orgoliu bibliografic și de pe urma cărora nu a rămas nimic. Mircea Flonta este un caz fericit
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
și Sorin Adam Matei. Incapabil să furnizeze un argument cât de cât logic, ca să nu spun științific, el contestă dreptul difuzării "Raportului" deoarece ar încălca "legea proprietății intelectuale"! Acesta e nivelul de argumentare al noilor stângiști români: una lipsită de elementară bună credință, slujind unei agende pe cât de pernicioase, pe atât de ridicole. E vorba, de fapt, despre o mână de intelectuali ce speră să fie luați în seamă jucând eternul rol de Gică-contra. Au avut la dispoziție două decenii pentru
Știți cine a fost Leonte Răutu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7820_a_9145]
-
sentimentului sau invers, important este ca sentimentul să apară la un moment dat. Fără sentiment, săvîrșirea unui activități înseamnă începutul calvarului. O strădanie catehetică e resimțită ca un supliciu dacă cel care i se supune nu e hrănit de o elementară trăire. Un text teologic devine o unealtă de tortură dacă îl citești fără a fi purtat de o minimă simpatie față de lumea pe care o sugerează. Și cum orice ritual lipsit de trăire e constrîngere stearpă, ideea că tot bătînd
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
situația României după 1989, ea e probată inclusiv printr-un șir de tribulații personale ale lui Bujor Nedelcovici. O rezistență a lumii totalitare îl întîmpină în împrejurări în care, teoretic, i se pare neverosimilă, fiind vorba de neaplicarea unor principii elementare ale democrației de care se face mare paradă. Un interviu expediat în iulie 1997 ziarului Ziua e publicat... parțial. Siderat, diaristul notează următoarele, adăugînd că unul din motivele pentru care și-a părăsit țara a fost cenzura: Se mai poate
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]