994 matches
-
lui Gheorghe I. Brătianu la istoria economică și socială a Bizanțului, rolul aurului În sciziunea politică a Imperiului Roman, diviziunile cronologice ale Imperiului, legarea de glie și regimul fiscal, tratate dintr-o perspectivă comparativă: română, slavă, bizantină etc. Aprecierile unanim elogioase au aparținut istoricilor vremii din generații și orientări diverse, marele Nicolae Iorga semnalând primul Înaltele calități ale lucrării: Nimic nu lipsește: informație vastă și variată [...] bine aleasă, formă literară frumoasă, critică deopotrivă plină de curtoazie și dreaptă a opiniilor exprimate
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
mai mare celebritate. Revistele de aviație românești și cele apărute în țările Axei le dedică tinerelor femei articole ample, bogat ilustrate. Laelius Popescu publică într-un număr din octombrie noiembrie 1943 al revistei "România aeriană" un articol mai mult decât elogios dedicat Marianei Drăgescu, pe care o zugrăvește în cele mai atrăgătoare culori 10. Nu mult timp după aceea, ea însăși începe să publice în această revistă. Suplinind prin activitatea publicistică o perioadă cu mai puțin zbor, Mariana încearcă să creioneze
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
elaborat o culegere de probleme de matematică mai deosebită, era un volum rezervat pentru predarea matematicii în liceu. Distinsul profesor cărturar, Vasile Precop, spunea că această carte a fost scrisă și “într-o caligrafie de invidiat”, carte analizată și apreciată elogios de mari profesori din domeniul matematicii de la prestigiosa Facultate de Matematică a Universității “A.I. Cuza” din Iași. A dorit, în vremi tulburi, ca acest volum să fie publicat la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, dar această intenție, din motive
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
repurta dese victorii în disputele cu alți colegi, în partidele care se desfășurau în timpul liber în cancelarie. A participat la multe acțiuni științifice, prin Societatea pentru răspândirea științei și culturii, conferențiind cu talent în diferite localități, bucurându-se de aprecieri elogioase din partea auditoriului. A fost căsătorit cu Vera Tiron, care a funcționat că profesoară de geografie la Liceul de fete “Elisabeta Doamna” din Rădăuți. Distinsa profesoară avea o solidă formație intelectuală de specialitate slujind cu profesionalism și exigenta școală de fete
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
publicistica de factură ortodoxă de după 1990. Este cazul articolului semnat de către preotul Gheorghe I. Drăgulin, publicat în 2010 în ziarul Lumina și din care am utilizat o serie de date în precedentul capitol. Drăgulin îl zugrăvea pe Șerboianu în termeni elogioși, privind activitatea sa de misionar ortodox printre țiganii vremii. Însă Drăgulin nu menționa nici un element privind implicarea lui Șerboianu în mișcarea cremaționistă din România, deși bibliografia pe care o utiliza (menționată doar în text și nu în referințe explicite, cum
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
un cadru demn și maiestos, fără graba care jignește sentimentele religioase"106. Dacă raportul de activitate al Societății Cenușa pentru anul 1937 nu-l pomenește de Șerboianu, cel pentru anul 1938 o face, evocându-i pe scurt activitatea, în termeni elogioși: "Adunarea mulțumește, prea distinsului arhimandrit Calinic Popp Șerboianu, pentru râvna înălțătoare și felul cu totul distins și impresionant cu care oficiază serviciile religioase și pentru munca de lămurire religioasă și canonică ce o duce, prin scris și grai viu, pentru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
totul distins și impresionant cu care oficiază serviciile religioase și pentru munca de lămurire religioasă și canonică ce o duce, prin scris și grai viu, pentru justificarea și îndreptățirea cremațiunei"107. În același raport era pomenit, din nou în mod elogios, și Emil Borinski, ce săvârșea de șapte ani servicii religioase pentru mozaici. Celor doi li se adresau mulțumiri imediat după ce se exprima deplina gratitudine față de primarul Bucureștiului de atunci Victor Dombrowski pentru ajutorul dat dezvoltării crematoriului din Capitală. Din citatele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Șerboianu este unicul pe care l-am identificat până acum, rostit de către un cleric ortodox cu ocazia vreunei incinerări (deși Calinic la acea oră fusese caterisit), nu-i știrbește cu nimic semnificația. Ceea ce interesează, în acest caz, nu sunt formulele elogioase pe care arhimandritul le-a utilizat pentru a descrie viața și activitatea defunctei (fiică de preot, sora marelui filosof Vasile Conta, absolventă a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică, dedicându-și apoi viața educării și ocrotirii copiilor și orfanilor). Ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
rămâne, din păcate, o tipăritură insolită, circulând, prin tirajul său mic (300 de exemplare), într-un cerc restrâns. În mediile elevate din Suceava, Iași, București, München, Augsburg și Tübingen, „Mugurii” rădăuțeni se bucură, însă, cu fiecare număr, de o primire elogioasă, situându-se într-o tradiție de prestigiu a presei școlare din România. Articolele Epilog, din anul V, nr. 5, 1998, p. 5456 și De ce mai există „Muguri”, din anul VI, nr. 6, 2000, p. 5859, consemnează fiecare întâmpinare a aparițiilor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
viitoare. Opera sa, scrisă în limbile română și germană, (Nectarie Cotlarciuc fiind un poliglot, vorbind curent franceza, engleza, germana, ucraineana și rusa), a văzut lumina tiparului parte la Cernăuți, parte la Viena, Mainz, Tübingen, Stuttgart și Panderborn, beneficiind de aprecierile elogioase ale unor specialiști cu renume european. Fostul său profesor de la Universitatea din Viena, Heinrich Swoboda l-a caracterizat ca pe un „promotor chemat al chestiunilor pastoral - teologice...un luptător contra convenționalului”. A colaborat cu ziarele și revistele „Patria”, „Sentinela”, „Încercări
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Spionul era decis să se evidențieze prin meritele sale. Se simțea singur în Shahkot; satul lui era departe și încă nu era căsătorit. Își ura slujba de învățător la școala publică, îi ura pe băieții care îi desenau portrete deloc elogioase în caiete și care i se strâmbau pe la spate. Adesea, le dădea de făcut exerciții ca să poată pleca în cancelarie, unde se așeza la fereastră și fuma. O să-i arate lumii într-o bună zi; o să treacă peste copilăria lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
renovată în acest an. Are niște scaune albastre de plastic transparent, care îți fac buba la picior când te lovești de ele. Am citit cronicile la filmul lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile. Mai mult decât elogioase. Cum e filmul? Neașteptat. Cristi Mungiu l-a înconjurat într-un mister etanș până la premieră. Acum aud de la Dan Burlac, producător, că vrea să-l lanseze în România într-o manieră mai largă legată de avorturi. Filmul e simplu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Mungiu face un film despre forța femeilor, chiar și despre forța care la unele dintre ele e ascunsă în spatele slăbiciunii și folosită ca instrument de manipulare, cum e cazul Găbiței. Cronicile din cele mai importante publicații au fost cele mai elogioase pentru un film românesc din competiție de la Balanța încoace, deși la fel de elogioase precum cele la filmul lui Corneliu Porumboiu. Jurnaliștii îl dau deja ca favorit la Palme d’Or. La Cannes, jurnaliștii obosesc repede Din ce am văzut până acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
la unele dintre ele e ascunsă în spatele slăbiciunii și folosită ca instrument de manipulare, cum e cazul Găbiței. Cronicile din cele mai importante publicații au fost cele mai elogioase pentru un film românesc din competiție de la Balanța încoace, deși la fel de elogioase precum cele la filmul lui Corneliu Porumboiu. Jurnaliștii îl dau deja ca favorit la Palme d’Or. La Cannes, jurnaliștii obosesc repede Din ce am văzut până acum, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile mi-a plăcut cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
nu le poate face față. Și asta numai din cauză că o educatoare s-a răstit la un copil, numindu-l neascultător. Vă dorim un sfârșit plăcut. Verba woland Ruxandra Cesereanu Troțkista Kahlo Cu ani în urmă am auzit adesea vorbindu-se elogios despre Frida Kahlo ca despre o pictoriță genială și cu totul specială. Dar eu nu am dorit să am acces artistic la ea, dintr-un motiv ideologic: știam că Frida fusese fană a lui Troțki, iar lucrul acesta mă deranjase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
luat subiectul său de la un autor german. Acest autor a fost redactor la un ziar german din București; el a cunoscut Năpasta, și-a Însușit subiectul și l-a cedat domnului de Lorde!”. Revista pariziană Revue Bleue publică o apreciere elogioasă a piesei scriitorului francez André de Lorde. Însă „subiectul este identic ca acel din Năpasta mersul intrigii exact la fel, personajele poartă chiar numele cu care le-a botezat Caragiale”. Năpasta nu e singura piesă a lui Caragiale care a
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
urmărește ca o existență paralelă, poetul face dese recursuri în sine însuși, reușind să creeze stări poetice elevate.“ În mod similar, Vasile Dobra, autorul unor impresii de călătorie lipsite de orice semnificație literară, are parte de o cascadă de caracterizări elogioase: „Un joc agreabil care place, încântă și creează satisfacții psihice majore. Totul e plin de lirism ca un poem romantic medieval“ etc. Găsind satisfacții psihice majore în lectura unor texte fără valoare, Ion M. Mihai ne provoacă insatisfacții psihice majore
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și respectabil profesor de română din Călărași care, invitat la diverse lansări de cărți ale unor scriitori și publiciști din partea locului, se prezintă în fața publicului cu un fel de recenzii orale ale cărților în cauză. Aceste recenzii sunt fără excepție elogioase și convenționale (și, probabil, nici n-ar putea fi altfel, întrucât lansările se desfășoară în prezența autorilor și a rudelor lor). Faptul în sine că un profesor ia parte la viața culturală a orașului în care locuiește merită privit cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
exclusiv datele biobibliografice. Se fac și insinuări abuzive (se afirmă, de exemplu, că Mihai Sin, angajându-se înainte de 1989 la revista literară Vatra, a devenit „și activist al PCR“, ceea ce este o aberație). Un articol de mare întindere și extrem de elogios este rezervat... cui credeți? Lui Vasile Șelaru. Defulari turbulente Versurile lui Ara Alexandru Șișmanian din volumul Migrene IV (Paralela 45, Pitești, 2007) sunt la fel de obscure ca acelea ale Roxanei Gabriela Braniște, la care există referiri în această carte. Autorul nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
avea să citească acela, apoi Bachmann, pe urmă un altul. „Și după aceea - cum vă numiți exact? - e rândul dumneavoastră.“ Cine era acela sau un altul, habar n-aveam. Doar despre Bachmann, care era numită „die Bachmann“, auzisem lucruri vag elogioase. Apoi m-a anunțat: „După aceea se critică. Așa se obișnuiește aici în grup“. Sigur este că bărbatul pe nume Richter, pe când pleca, s-a mai întors o dată, instruindu-l pe tânărul poet: „Dar să citiți tare și clar!“. Sfatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
La lansare participă un număr mare de membri ai Academiei, foști elevi ai d-lui profesor, reprezentanți ai presei și, venită special din Franța pentru eveniment, d-na Mariana Mânăstireanu, însoțită de membri ai familiei și prieteni. Au făcut aprecieri elogioase și comentarii pe marginea cărții profesorii: Serghei Coloșenco, redactor, Felicia Soloviev, Elena Popoiu, ziarista Luminița Moldovanu de la Adevărul de Vaslui. S-a adresat apoi asistenței autorul, profesorul nonagenar Alexandru Mânăstireanu, care a vorbit cu emoție și emoționant despre motivația temerarului
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
E o sărbătorire apoteotică, unanimă, fiind recunoscut ca cel mai mare creator în viață, realizând o adevărată stare civilă a personajelor sale. Pe scena „Teatrului Național” se reprezintă „O scrisoare pierdută”, într-o distribuție de excepție. Tache Ionescu îl felicită elogios, Caragiale răspunzând cu elogii la elogiile primite. În „Facla” lui George Banu se tipărește un număr omagial cu articolul „Caragiale orator”, multiplicat și de alte publicații. Vlahuță scrie „Momente inedite din viața lui Caragiale” și de la palat primește urări de la
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
îl dojenește părintește: „Nu ți-am spus eu să te astâmperi?”, după care merge la Arad. Apropiindu-se Paștele, Caragiale se gândește la o sărbătorire împreună cu prietenii din România, având grijă de a mulțumi celor de la „Viața românească” pentru articolele elogioase din ianuarie. După 1 aprilie e așteptat la București, la locuința lui Vlahuță, care-l îndeamnă să se grăbească fiindcă în curând se va muta la via de la Dragosloveni. Ajuns în țară, se oprește la Ploiești la Gherea, stă câteva
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Emil Gîrleanu, Iancu Brezianu, Bogdan-Pitești. Sicriul ajunge la biserica Sf. Gheorghe acoperit de coroanele veștejite de acum 5 luni de la Berlin. Înmormântarea are loc pe 22 noiembrie 1912, cu onoruri militare și toate instituțiile au fost închise. Se țin discursuri elogioase reliefând personalitatea extraordinară a defunctului. Tache Ionescu amintește că a murit tocmai când trebuia să fie ales în parlament. Și cât de mult și-ar fi dorit Nenea Iancu să se bucure de această cinste!! Au mai vorbit Barbu Delavrancea
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
între ei. Remarc splendide focuri de artificii la Sibiu, devenit pentru un an capitala culturii europene. Către seară, Mariana mă anunță că de la Iași d-l Lucian Vasiliu i-a trimis un articol în care prezintă cartea mea, cu aprecieri elogioase, din care mi-a citit la telefon câteva pasaje semnificative. Am rămas tablou! Oare chiar asta să fie valoarea celor scrise de mine?! Nici prin gând nu mi-a trecut că ar putea să fie ceva de genul acesta... Și
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]