3,224 matches
-
industriașilor și a lucrătorilor, ale căror profituri și slujbe aveau să fie, În mod sigur, afectate de noua tehnologie. Pentru susținătorii modernismului extrem din secolul al XIX-lea, dominarea științifică a naturii (inclusiv a celei umane) era un mod de emancipare ce „promitea eliberarea de sărăcie, de nevoi și de arbitrarul calamităților naturale”, după cum observă David Harvey. „Elaborarea unor forme raționale de organizare socială și de gândire făgăduia eliberarea de sub iraționalitatea miturilor, religiei, superstițiilor și de sub puterea folosită arbitrar, precum și descătușarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
superioare, fără de care revoluția nu este posibilă. Asemenea proprietarilor de fabrici și inginerilor care elaborează planuri de producție raționale, partidul de avangardă abordează În mod științific teoria revoluționară, ceea ce Îi conferă o capacitate deosebită de a călăuzi lupta proletarilor pentru emancipare. În 1903, era Încă prea devreme pentru Lenin să-și explice ideile făcând referire la producția de masă pe bandă rulantă, Însă a găsit o altă analogie, foarte potrivită, În industria construcțiilor. „Vă rog să Îmi răspundeți la următoarea Întrebare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și dușmani ai statului. Pentru o mare parte dintre țărani, regimul de muncă autoritar din colhozuri părea să reprezinte nu doar o amenințare a subzistenței lor, ci și o anulare a multora din libertățile pe care le dobândiseră Începând cu emanciparea din 1861. Ei comparau colectivizarea cu șerbia de care Își aminteau Încă bunicii lor. Un lucrător dintr-unul din primele sovhozuri spunea: „Sovhozurile Îi silesc În permanență pe țărani să lucreze, Îi fac să le plivească pământurile. și nici măcar nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai mult sau mai puțin mecanice, după modelul roboților programați - era imposibil de realizat. Dar tentative au fost. David Noble a descris Încercarea - bine fondată - de a produce utilaje cu ajutorul aparatelor de control numeric, prin care se spera la „o emancipare față de munca umană”. Eșecul său final s-a datorat tocmai faptului că sistemul nu luase deloc În calcul mētis-ul, adică adaptarea practică a lucrătorului cu experiență la modificările de material și temperatură, la viteza sau variațiile ritmului mașinii, la problemele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
le permiteau să ajungă mult mai departe decât ar fi putut visa orice monarh din secolul al XVII-lea. Așa se explică de ce atât de multe din tragediile politice ale secolului al XX-lea s-au petrecut sub stindardul progresului, emancipării și reformei. Am analizat foarte În amănunt eșecul acestor proiecte din punctul de vedere al beneficiarilor vizați. Dacă mi s-ar cere să rezum motivele acestui fiasco Într-o singură frază, aș spune că autorii acestor planuri se considerau mult
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Moore, Sally Falk Morgan, J. P. Moscova planurile de reconstrucție ale lui Le Corbusier Moses, Robert Mozambic strămutarea forțată Mumford, Lewis Practici de acordare a numelor tradiționale patronime Napoleon Napoleon, Ludovic Natura Înlocuită cu „resurse naturale” știința ca mijloc de emancipare față de Încercări științifice de a o controla valoarea utilitaristă Nazismul ca formă de modernism Nehru, Jawaharlal Nelson, Arvid Olanda hărțile cadastrale impozitele funciare New Delhi Noua Economie Politică New York structura de tip grilă a Manhattan-ului Niemeyer, Oscar Noble, David Norden
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Nelle Rusia utopismul administrativ din hărțile cadastrale agricultura intercalată Rutland, Peter Asociația de Dezvoltare Ruwuma Sachs, Jeffrey Sahlins, Peter Sankt Petersburg Saint-Simon, Henri Comte de Samuel, Franck Sanguinetti, Alexandre Sartre, Jean-Paul Schenk, Carl Schumacher, E.F. știință certitudinea căutată de ca emancipare etnometodologia credința extrem-modernistă În cunoașterea practică denigrată de vezi, de asemenea, Agricultură Sen, Amartya Sennett, Richard Așezări permanente În Etiopia În India În Asia de Sud-Est vezi, de asemenea, Tanzania, satele ujamaa din Shanin, Teodor șlîiapnikov, Aleksandr șolohov, Mihail Simon, Herbert Simplificare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de transformări sociale adânci. Ei concep schimbarea în bine a soartei țărănimii și a păturilor de mijloc pe căi pașnice, legale. De aceea au dezaprobat răscoala lui Horea. Mai presus de problema socială, cărturarii ardeleni situau însă cauza națională. Ideea emancipării naționale prin „luminare”, prin întemeiere de școli, prin cultivarea limbii, prin răspândirea învățăturii la sate polarizează întreaga lor activitate. Aceasta s-a materializat în lucrări în primul rând de istorie și filologie, obiectivele esențiale fiind dovedirea originii romane a poporului
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
cale pentru constituirea unei națiuni civilizate și independente. Sub influența directă a lui Gh. Lazăr și a lui Dinicu Golescu, el și-a dat seama că înnoirea și modernizarea culturii, așezarea ei pe temelii naționale trebuie realizate simultan, urmărindu-se emanciparea prin unificarea limbii, prin cultură și literatură. La baza procesului de renaștere națională așeza tradiția istorică, religioasă, politică. Înnoirile cu efect civilizator, de orice natură, nu puteau porni decât de la această tradiție, printr-o adaptare firească. Dar pentru că rămânerea în
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
prin care acesta se poate asemui cu creația - și ea poetică - a divinității. La înaltele țeluri morale ale poeziei, în concepția sa s-a adăugat mesianismul lui Hugo, sporind și aureolând imaginea poeziei ca nobilă armă de luptă pentru civilizare, emancipare națională și cultură. Poetul devenea un geniu profetic ce pășește înaintea popoarelor „cu lira în mână”, creator de limbă, de legi și de religii. Mereu preocupat de îndrumarea vieții artistice și de educarea publicului, H.-R. a scris numeroase articole
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
couvents dominicains de Ruthénie et de Moldo-Valachie, în „Archivum Fratrum Praedicatorum“, Paris, 4, 1934; Renate Möhlenkamp, „Ex Czeretensi civitate“: Randnotizen zu einem in Vergessenheit geratenen Dokument, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 19, 1982; Șerban Papacostea, Desăvârșirea emancipării politice a Țării Românești și a Moldovei (1330-1392), în „Revista istorică“, București, 2, 1991, nr. 9-10; Șerban Papacostea, Domni români și regi angevini. Înfruntarea finală 1370-1382, în idem, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, 1988; Pascu, Contribuțiuni documentare; Radu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
articol, din „New Freye Presse“, pe 21 aprilie, unde era exprimată speranța că „conducătorul partidei liberale nu va renunța la activitatea politică“; pe 22 aprilie, același ziar îl considera „creatorul României de azi“și menționa contribuția acestuia la „obținerea independenței, emanciparea de sub influența Rusiei și înălțarea la rangul de Regat“, în „Românul“, 12 aprilie 1881, p. 320. • Titu Maiorescu, op. cit., p. 126. Schimbarea de guvern nu aducea de la sine o rezolvare a problemelor pe care le avea România în această perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
economico-financiar a fost benefic întregii societăți, inclusiv minoritarilor evrei, care au avut o contribuție însemnată la procesul industrializării țării. • Ibidem, p. 45. • ANB, fond Casa Regală, dosar 77/1866, f. 2-10. • Carol Iancu, Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare, București, 1996, p. 260. • N. P. Arcadian, op. cit., p. 88. BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ȘI NOILE POLITICI EDUCATIVE. CURSURILE DE ÎNDRUMARE MISIONARĂ ȘI SOCIALĂ Bogdan Moșneagu • Bisericile ortodoxe și totalitarismul Problema raporturilor între Bisericile ortodoxe și regimul comunist din centrul și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Semnificative în acest sens sunt demersurile finalizate cu înființarea de agenții diplomatice la Paris și Belgrad, fără avizul Porții, încheierea de convenții comerciale de pe poziția unui stat suveran, modul deliberat de a face abstracție de jurisdicția consulară, sprijinirea mișcărilor de emancipare națională, încurajarea speranțelor românești pentru rezolvarea unității integrale prin interesul manifestat față de soarta românilor din Transilvania și Bucovina și, nu în ultimul rând, stabilirea unui nou tip de relații cu Imperiul otoman. O primă inițiativă de acest fel a constituit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din inițiativa lui Cuza au avut loc tratative cu grecii, muntenegrenii și mai ales cu sârbii. Datorită acestor proiecte antiotomane de acțiune și alianță între statele sud-est europene, Principatele Unite au jucat rolul de adăpost și sprijin al mișcării de emancipare națională în această parte a continentului 3. Raporturile foarte apropiate care au luat naștere între România și Serbia erau facilitate de situația asemănătoare a celor două țări față de Poartă, de intențiile lor declarate de a-și cuceri independența și de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ea urmărind separarea acestora de Imperiul otoman. Poarta otomană, și nu numai ea, privea cu îngrijorare înarmările care aveau loc în România și Serbia. Până și reprezentantul Franței nu era de acord • L. Boicu, Cuza Vodă față de lupta popoarelor pentru emancipare națională, în Cuza Vodă. In memoriam, Iași, 1973, p. 235 și urm.; Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, ed. a II-a, București, 1970, p. 111-112. • C. C. Giurescu, Tranzitul armelor sârbești prin România sub Cuza Vodă (1862
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o acțiune pentru a zădărnici proiectele domnitorului român 34. În aceeași notă, la începutul lui martie 1864, de la Petersburg, contele Massignac scria superiorului său de la Paris, Drouyn de Lhuys, că Rusia îl suspectează pe Cuza de a încuraja mișcările de emancipare națională, pe teritoriul României aflându-se numeroși revoluționari polonezi, unguri, italieni și francezi, și, de asemenea, a fost semnalată prezența generalilor Türr și Klapka, ca trimiși ai lui Garibaldi 35. Două luni mai târziu, la 15 mai 1864, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și datinile strămoșești în zona rurală. Românii din Bucovina au întemeiat și alte societăți, precum Societatea cantorilor bisericești „Lumina“, Societatea pedagogică română din Bucovina, Școala Română din Suceava, Societatea corală „Ciprian Porumbescu“ și multe altele. Un moment important pe calea emancipării naționale a românilor bucovineni l-a reprezentat serbarea de la Putna din 15 august 1871, organizată cu ocazia împlinirii a patru sute de ani de la sfințirea mănăstirii (1469). Manifestarea a reunit peste 3.000 de tineri, elevi și studenți din toate teritoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
culturale însemnate, printre care înființarea Universității din Iași (1860). Membru al Societății Academice Române din 1868, este ales vicepreședinte (1886) și președinte al Academiei Române (1887-1890), de la tribuna căreia va rosti ultimul său mare discurs recapitulativ: Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor (1891). Întreaga activitate a lui K. reprezintă aplicarea, în împrejurări concrete, a unei concepții despre evoluția societății, limpede formulată de la început și urmărită consecvent în toate acțiunile politice, social-economice, culturale. La baza evoluției sociale, înțeleasă ca un proces continuu
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
moderația ideologilor germani studiați în perioada berlineză, K. a fost adeptul evoluționismului social, al reformelor „blânde și graduale”. În condițiile apartenenței la o națiune asuprită, lipsită de independență și de posibilitatea unei organizări sociale adecvate, crezul lui K. va cuprinde emanciparea națională și socială a românilor, progresul economic și cultural. Istoria constituia, în viziunea sa romantică, temeiul înțelegerii destinului unui popor. De aceea el s-a îndreptat mai întâi spre studierea trecutului românilor, pentru a descoperi alcătuirile sociale specifice, tradițiile și
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
-lea, K. formula, ca și Titu Maiorescu mai târziu, teoria „formelor fără fond”, ajungând însă la cu totul alte concluzii de ordin practic privitoare la dezvoltarea ulterioară a societății românești. Programul lui politic, expresie a mișcării pașoptiste din Moldova, urmărea emanciparea națională a românilor, prin unire și dobândirea autonomiei, regenerare socială, prin înlăturarea privilegiilor și a abuzurilor feudale, prin împroprietărirea țăranilor și acordarea de drepturi civile și politice tuturor cetățenilor, precum și prin crearea unei burghezii puternice și active și a unei
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
București, 1998; Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, Iași, 1843; Dorințele partidei naționale în Moldova, Cernăuți, 1848; Noul Acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu, Cernăuți, 1848; ed. 2, îngr. Vasile M. Kogălniceanu, București, 1894; Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor, Iași, 1891; Moldau und Wallachei. Romänische oder Wallachische Sprache und Literatur - Moldova și Valahia. Limba și literatura românească sau valahică, îngr. și tr. Vasile Kogălniceanu, București, 1895; Schițe despre țigani, îngr. Gh. Ghibănescu, Iași, 1900; Acte, scrieri din tinereță
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
ca mamele noastre. Și pentru că noi sîntem generația care a spus „Să nu ai Încredere În nicio persoană care a depășit 30 de ani”, nu punem bază pe practicile fostei generații. De asemenea, provenim dintre femeile care au luptat pentru emancipare, mișcare feministă care a cultivat ideea că putem reinventa fiecare etapă a vieții pe care o parcurgem. De fapt, avem o reacție de ........ la mesajele legate de modul În care femeile Îmbătrînesc: „Nu, mulțumesc. Nu e de mine. Eu nu
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Müller. Se oferă cititorilor o discretă pagina literară, care însă nu reușește să impună, de-a lungul timpului, si o literatura „feministă” propriu-zisă. Publică poeme Claudia Millian, căreia i se iau și interviuri. Sărina Cassvan, figură proeminenta a mișcării de emancipare a femeii, scrie despre Elenă Văcărescu sau despre contesă de Noailles, alte poete prezente aici fiind Maica Smara, Dahlia Nour, Maria Baiulescu, Maria Bart-Săvescu. Poetul neîncoronat al revistei este Ion Minulescu (Rânduri pentru păserile călătoare, Rânduri în cinstea celei care
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
latinistul D.A. Sturdza, unul dintre puternicii zilei și prieten până atunci, care propusese etimologii fanteziste pentru toponimele Caracal și Turnu Severin. Aceasta a constituit, poate, unul dintre motivele imediate ale expulzării lui G. (16 octombrie 1885), pe lângă activitatea desfășurată pentru emanciparea coreligionarilor săi. Se stabilește la Londra, cu dorința de a se întoarce în țară. Dar decretul de expulzare va fi revocat, cu ajutorul conservatorilor, al lui Titu Maiorescu în special, abia în 1888, când G. își găsise la Londra alte rosturi
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]