2,028 matches
-
să apară cu atâta ușurință pe post, și nu pentru că aș fi avut o afinitate pentru el. Mai știam că emițătorul Televiziunii era pe Casa Scânteii și i-am și zis lui Muri atunci: "cum de nu li se taie emițătorul? Cum de nu li se taie curentul?" S.B.: Să ai impresia că ești în direct și, de fapt, să nu te vadă nimeni. M.N.: Da, și a apărut unul care a zis că s-au încins aparatele și trebuia oprită
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
fără dublare clitică sunt simțite ca ușor învechite (Avram 1986: 159). Preferința pentru structura cu dublare ar putea fi justificată prin gradul ridicat de accesibilitate discursivă a referentului exprimat pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context situațional partajat de emițător și receptor. 3.3. Dublarea pronominală Adesea, dublarea pronominală (dublarea prin pronume formă tare a complementului direct și indirect actualizat prin clitic) se justifică discursiv ca procedeu de focalizare/tematizare: +A: ai grijă de tine↓ lasă-mă pe mine [să
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
fie stabilă termic și de preferință în formă solidă. Proba este plasată într-un tub cu o referință standard externă și introdus pneumatic într-un reactor nuclear pentru iradiere. Au fost concepute sursele mici de neutroni, care conțin un α emițător inserat într-un înveliș de beriliu, pentru a evita limitările de mai sus. Sursele de slabă intensitate au fluxuri de câteva milioane de neutroni pe secundă. Acestea pot fi folosite pentru a măsura aproximativ 20 de elemente. O altă variantă
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
literaturii universale, în care valorile circulă peste tot și în toate sensurile. Treptat, treptat, se formează un canon și o ierarhie universală de valori literare. Din moment ce o carte se publică, ea constituie și un act de comunicare, având deci un emițător și un receptor. Absolutiștii, dacă ar fi consecvenți, ar închide pe loc cartea în sertar sau într-un safe. Dar dacă o punem în circulație, înseamnă că-i atribuim și o valoare oarecare de circulație, măcar virtuală. Cu o astfel
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
există un precedent important: exemplul Băncii Delta Asia ĂBDA) din 2005, când Washingtonul a restricționat activitățile financiare derulate de Phenian prin băncile chineze."3 Dezbaterea cu privire la sancțiunilor economice impuse Chinei arată felul în care impunerea de sancțiuni economice afectează atât emițătorul cât și receptorul. „Începând cu anii 1980, investițiile externe și comerțul cu China au crescut semnificativ, iar la mijlocul anilor `90 volumul comerțului anual între cele două state a depășit 50 de miliarde de dolari, investițiile directe străine continuând să crească
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
lor în grupul de specialiști, pe de o parte, și spre publicul larg, fără calificare în domeniu. Și într-un caz și în celălalt, imaginea pe care și-o face receptorul trebuie să corespundă cât mai deplin imaginii pe care emițătorul a intenționat să o transmită. Reproductibilitatea presupune repetarea demersului cercetării și obținerea acelorași concluzii. În legătură cu reproductibilitatea se pun două între bări: Ce se repetă? Cine repetă? În cercetările empirice se urmărește reproducerea fenomenelor, ca și a analizelor, iar în legătură cu cea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
artificializat, cuvinte cu înțeles dublu, întrebări tendențioase etc. Ancheta pe bază de interviu constă în folosirea interviului ca relaționare experimentator-subiect. Este vorba de un dialog între participanți, care se centrează asupra temei de cercetare, fiecare participant păstrându-și locul de emițător sau de receptor. Interviul poate fi conceput așa cum am văzut, atât ca metodă integrată altor metode mai mari, cât și ca metodă de sine stătătoare, cu legile și caracteristicile sale proprii. Avantaje: Ambele forme de anchetă, permit investigarea unui număr
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
al comunicării constă în transmiterea unui mesaj dintr-o parte în alta, iar elementul esențial al mesajului constă în atragerea atenției receptorului asupra unui lucru oarecare. Din punct de vedere formal, proprietatea principală a mesajului constă în caracterul său simbolic: emițătorul codifică în simboluri (de obicei, în cuvinte) un anumit aspect al propriei stări psihologice. Mesajul codificat este supus atenției receptorului la nivelul căruia se petrece un proces invers, decodarea. Condiția succesului în această operație rezidă în corespondența directă a sistemelor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
comunicare are atât componente afective cât și cognitive. Este vorba, în primul rând, de componentele afective ale atitudinii emițătorului față de receptor (atracție, repulsie sau indiferență); asupra mesajului își pun amprenta componentele cognitive ale atitudinii emițătorului. Mesajul poate fi influențat în măsura în care emițătorul percepe atitudinea de atracție posibilă a receptorului față de el, caz în care el se va putea aștepta ca mesajele sale să fie primite cu simpatie și să fie urmate de răspunsuri sincere din partea receptorului. Receptorul este un sistem activ, întâmpină
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
să fie urmate de răspunsuri sincere din partea receptorului. Receptorul este un sistem activ, întâmpină mesajul în mod activ, ceea ce se exprimă în reacțiile sale de orientare, în raport cu elementele de surpriză pe care le conține mesajul. În actul interpersonal, rolurile de emițător și receptor sunt complementare, fiecare din cei doi parteneri putând să acționeze alternativ ca emițător și ca receptor. Esențial pentru actul comunicării este relația dintre indivizi prin intermediul căreia se realizează schimbul de informații, de semnificații, care duc, voit sau nu
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în mod activ, ceea ce se exprimă în reacțiile sale de orientare, în raport cu elementele de surpriză pe care le conține mesajul. În actul interpersonal, rolurile de emițător și receptor sunt complementare, fiecare din cei doi parteneri putând să acționeze alternativ ca emițător și ca receptor. Esențial pentru actul comunicării este relația dintre indivizi prin intermediul căreia se realizează schimbul de informații, de semnificații, care duc, voit sau nu, la modificarea comportamentului celor angajați în acest proces. 3.3.2. Sport și comunicare Relația
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
mesaj, constituind un fenomen de comunicare interumană complexă. Acest proces de comunicare interumană are un caracter bilateral, având ca personaje antrenorul ș i jucătorul sau echipa în ansamblu, personaje care constituie un cuplu. În cadrul lui, antrenorul (A) are rolul de emițător (de sursă de informații), iar jucătorul (J) pe cel de receptor. La începutul emisiei (antrenamentului), atât antrenorul cât și jucătorul dispun de câte un repertoriu (R), care constă dintr-un fond de noțiuni, acțiuni (deprinderi și principii tehnico-tactice) și operații
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
resentimente exprimate în fraze ca: „Nu înțelegi românește?”. Dar ce înseamnă limba simplă? La urma urmelor ea este doar un cod pe care îl folosim pentru a ne exprima gândurile, un cod care poate fi „descifrat” numai dacă ambele părți (emițătorul și receptorul) conferă aceeași semnificație simbolurilor pe care le utilizează. Cuvintele sunt doar simboluri care reprezintă lucruri și idei. Noi le atribuim diferite înțelesuri, mai mult sau mai puțin vagi, atunci când le auzim sau le folosim. Înțelesul pe care noi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a perceperii și înțelegerii sunt cel puțin la fel de importante ca psihologia limbajului și problema achiziției și structurării treptate a limbajului în cadrul comunicării interumane. 3. Comunicarea și abilitățile sociale Comunicarea se definește ca procesul prin care se transmit informații de la un emițător la un receptor prin utilizarea unui sistem de semne și simboluri. Decalogul comunicării: 1. Nu poți să nu comunici. 2. A comunica presupune cunoaștere de sine și stima de sine. 3. A comunica presupune conștientizarea nevoilor celuilalt. 4. A comunica
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ușor de influențat și incapabili să participe la luarea deciziilor. Fig. 18 Fig. 19 59 61 Fig. 20 3. Comunicarea didactică 3.1. Comunicarea psihopedagogică și psiholingvistică Comunicarea este un proces de schimb de informații, cu o anumit semnificație, între emițător đi receptor. Comunicarea psiholingvistică are în vedere, pe lângă semnificație, înțelegerea mesajului de către interlocutori și psihologia acestora, adică influențele reciproce exercitate de ei prin personalitatea, prin intențiile și atitudinile lor. Comunicarea psihopedagogică este procesul de transmitere a mesajului educațional, de la profesor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
obiectivelor pedagogice. Deci, comunicarea psihopedagogică constituie baza procesului de predare-învățare-evaluare și a oricărui proces educațional. Tipuri de comunicare umană - caracteristici. • Comunicarea verbală, sub formă de expunere, dialog, intervenție, interviu, alocuțiune, discurs, lecție etc. În cadrul ei informația circulă unidirecțional, adică de la emițător la receptor, acesta fiind pasiv; • Comunicare paraverbală (empatică), de trăire afectivă a altei persoane, de identificare și precizare a dispozițiilor și actelor psihice ale unei alte persoane (J.P. Guilford). Ea se manifestă prin: intensitatea vorbirii, pauze, ritm, timbrul vocii, debitul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ca un model interactiv, profesorul și elevul fiind în același timp emițător și receptor, creându-se între ei o relație de schimb de idei, de corectări și completări. Mecanismul comunicării didactice bidirecționale, prin dialog euristic poate fi prezentat grafic astfel: Emițător Receptor Elevul receptează mesajul Profesorul emite stochează informația mesajul didactic canal de transmitere prelucrează Profesorul Elevul receptează răspunsul feed-back I emite răspunsurile corectează, completează solicitate de profesor ameliorează metodele receptează mesajul de comunicare feed-back II ameliorat al profesorului emite mesaj
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
eficiența comunicării. Dintre acestea enumerăm: • relația de schimb informațional (de idei, concepții, convingeri, atitudini etc.), cu condția ca acesta să fie înțeles; • relația de influențare reciprocă a comportamentului, pe baza înțelegerii și acceptăii mesajului transmis și receptat; • relații socio-afective (între emițător - profesor și receptor - elev), care la rândul lor pot să fie: o de preferință și acceptare a mesajului, care cresc eficiența comunicării didactice; o de respingere, care blochează comunicarea; o de indiferență, care scad eficiența comunicării; • relații democratice, de cooperare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
didactice; o de respingere, care blochează comunicarea; o de indiferență, care scad eficiența comunicării; • relații democratice, de cooperare profesor - elevi și de cooperare între elevi, în cadrul comunicării didactice sau educaționale. Blocajele de comunicare, sau distorsiunea informației se pot produce atunci când: • emițătorul (profesorul) nu stăpânește conținutul mesajului didactic transmis; • acesta nu este expus clar, inteligibil și sistematizat; • emițătorul vorbește prea încet, prea tare sau prea repede; • nu prezintă la început scopul mesajului și nu creează motivații pentru a trezi interesul pentru comunicare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de cooperare profesor - elevi și de cooperare între elevi, în cadrul comunicării didactice sau educaționale. Blocajele de comunicare, sau distorsiunea informației se pot produce atunci când: • emițătorul (profesorul) nu stăpânește conținutul mesajului didactic transmis; • acesta nu este expus clar, inteligibil și sistematizat; • emițătorul vorbește prea încet, prea tare sau prea repede; • nu prezintă la început scopul mesajului și nu creează motivații pentru a trezi interesul pentru comunicare; • emițătorul nu sincronizează diferitele tipuri de comunicare (verbală, paraverbală, nonverbală, vizuală etc.); • mesajul transmis nu corespunde
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
profesorul) nu stăpânește conținutul mesajului didactic transmis; • acesta nu este expus clar, inteligibil și sistematizat; • emițătorul vorbește prea încet, prea tare sau prea repede; • nu prezintă la început scopul mesajului și nu creează motivații pentru a trezi interesul pentru comunicare; • emițătorul nu sincronizează diferitele tipuri de comunicare (verbală, paraverbală, nonverbală, vizuală etc.); • mesajul transmis nu corespunde cu interesele elevilor sau cu problemele ce le au de rezolvat; • mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract și nu trezește interes, producând plictiseală
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
este prea cunoscut sau prea abstract și nu trezește interes, producând plictiseală; • comunicarea este numai unidirecțională, producând pasivitate; • elevii nu sunt angajați în comunicare prin dialog sau prin întrebări retorice; • eficiența comunicării este blocată și de fondul stresant creat de emițător (plictiseală, oboseală, nerăbdare, teama de a nu greși în expunere etc.); 63 65 • elevii nu au cunoștințele necesare pentru a înțelege mesajul didactic sau acestea nu au fost fixate temeinic și ca urmare se produc interferențe. Competența de comunicare a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
-se pe loc măsurile necesare pentru creșterea eficienței. Există mai multe tipuri de feed-back: verbal, non-verbal, paraverbal, mixt, pozitiv, negativ, imediat, întârziat, individual, colectiv, periodic, continuu, direct și indirect, ulterior (Iacob L., 1998). Primul tip de feed-back, de la receptor la emițător: Elevii (receptorul) îi oferă emițătorului (profesorul) informații cu privire la modul cum a comunicat și, cunoscând rezultatele, el știe ce măsuri să întreprindă pentru a înlătura eventualele perturbații sau distorsiuni apărute. 64 66 Prin acest tip de feed-back emițătorul este informat despre
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de la receptor la emițător: Elevii (receptorul) îi oferă emițătorului (profesorul) informații cu privire la modul cum a comunicat și, cunoscând rezultatele, el știe ce măsuri să întreprindă pentru a înlătura eventualele perturbații sau distorsiuni apărute. 64 66 Prin acest tip de feed-back emițătorul este informat despre obstacolele comunicării, personalitatea și capacitatea receptorilor; gradul de adaptare a mesajului său. Dacă se pricepe să folosească aceste informații, emițătorul (profesorul) va obține o creștere a eficienței mesajului său, o mai mare siguranță că informațiile lui sunt
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
să întreprindă pentru a înlătura eventualele perturbații sau distorsiuni apărute. 64 66 Prin acest tip de feed-back emițătorul este informat despre obstacolele comunicării, personalitatea și capacitatea receptorilor; gradul de adaptare a mesajului său. Dacă se pricepe să folosească aceste informații, emițătorul (profesorul) va obține o creștere a eficienței mesajului său, o mai mare siguranță că informațiile lui sunt înțelese și o ameliorare a relațiilor sale cu auditoriul. Ca mijloace verbale, pentru obținerea informațiilor despre comunicarea sa, emițătorul poate folosi: interogarea receptorilor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]