1,077 matches
-
nu știu spre ce alergi, 14. O tu, cea pe care-aș fi iubit-o, o, tu, care știai! Ruptura sintactică din versul 9 printr-o linioară permite identificarea unui Deznodămînt-Pn4 (apoi noapte) a cărui brutalitate este subliniată de sintaxa emotivă din P4. Avem succesiv o întrerupere marcată prin trei puncte de suspensie și o exclamație într-un enunț nominal (apoi noapte!). Interogația figurată care urmează este dublată de apostrofarea absentei (făptură fără drum, tu, o, tu) și de ancorarea evenimentului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
bun de atins (pentru aventurier)" <1> FLORA "univers vegetal.... luxurianța vegetației" <2> "FAUNA forestieră" ("va trebui să deschizi ochii") Planul de text al unei tirade raciniene Textul T54 este, așa cum am spus-o deja mai înainte, structurat de mărcile lingvistice emotive și de conectorii cuplați cu indicațiile prozodice (cuplurile de rimă plată, structura metrică a versurilor). T54 Să tac spre-a vă salva. v. 999 De cîte ori, O CERURI, nu fost-am ispitită Să-ți strig cu disperare cît sînt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea deictică primară are ca bază PR enunțiativ și forma sa de aspect încheiat: PC1. Forma perifrastică de "trecut recent", construită cu PR verbului venir de (Elle vient de passer [Ea abia a trecut]) și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
desprinderea de clișeele literare care duceau la banalizarea anumitor teme, motive, structuri expresive. Ceea ce devine laitmotiv într-un text precum Biliard nu va fi o structură metaforică evidentă (deși textul nu duce lipsă de astfel de secvențe), ci elemente exclamative, emotive sau conative lipsite de un adaos poetic ("Frumos e jocul de biliard!", " Hai să jucăm biliard!", "Haideți la biliard!"). Gesturile par naturale, făcând parte din firescul existenței, sincopa se produce în cazul asocierii termenilor "îmi iau capul și-l așez
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Huysmans din À rebours) în detrimentul altor elemente. Așadar, deficitul de putere îi impune să fie rezervat. Bătrînețea, lasă să se înțeleagă poetul, e constrîngătoare, se confruntă cu o dublă limită, teama de viitor și nostalgia după tinerețe: „îngeri, deasupra cetății,/ Emotive,/ Despre ceva mai nou?// Telegraf,/ Telefon din sfere.../ Sunt lipsuri/ în sîngele meu”. Am spus „nu se mai poate mișca”; trebuie, iată, să adaug și că nimic nu-l mai mișcă! Bacovia cere să fie „lăsat în secret”, adică lăsat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ei vor începe o coborâre simbolică în mină înainte de a avea posibilitatea de a regăsi familiarul cer albastru. Pasajul conține o previziune a ceea ce se va întâmpla. În general scapă de senzaționalism - cu excepția lui "mizerabil", care este în mod fundamental emotiv, nu la fel cu "răvășit" și "pe jumătate sufocat" care pot fi în aceeași măsură și descriptive - prezentându-i cititorului ceea ce acesta așteaptă să întâlnească ca fiindu-i familiar prin mijlocirea trecerii în revistă vizuale. Portretul este de o complexitate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
est toute leur vie; avoir de l'importance, c'est tout leur rêve. L'amour n'est pour elles qu'un succès; être aimée, c'est seulement prouver que l'on est aimable" [Girardin, t.II, 1986, p.213]. Imanenta emotiva feminină a Parizienei este destul de relativă; fire rece și calculată, ea știe să-și urmărească scopul. Doamna Girardin constată că ceea ce înlocuiește pasiunile în Franța sunt pretențiile, capabile să conducă la revoluții [1986, I, p.564]. Capriciile sunt multiple și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
resimte și pasiunile pe care le provoacă, Pariziana este un personaj shakespearian. Valorile realizării individuale ale femeii pariziene au subminat religia feminină a dragostei în folosul unei iubiri mai puțin condiționate, mai putin omniprezențe și al falsității sentimentelor împărtășite. Neantul emotiv și incapacitatea de atașament afectiv duc la solitudinea să metafizica. Pariziana de la sfârșitul secolului este mai îndrăzneață în pasiunea să: ea schimba și inversează rolurile în geometria baletului intim, devenind agent activ al scandaloaselor povești de amor, de adulter și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
comparativ pe un grup de adolescenți diabetici și un grup de normali; la cei diabetici au găsit o incidență mai mare de pierderi familiale și de relații caracterizate de tensiune emoțională crescută decât la normali. Nivelul glicemiei variază în funcție de stările emotive, mai ales la adolescenții în stare de tensiune, cu conflicte intrafamiliale; iar la fete obezitatea cu excesele sale alimentare reprezintă o altă cauză favorizantă de stres și de dezechilibru metabolic. La adolescentele mai răsfățate se pot constata deseori conduite manipulative
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare poate să releve trăsăturile de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și celor emotivi, timizi, lipsiți de energie. Gesturile de mare amploare sunt caracteristice profesorilor dinamici, pasionați, expresivi, deoarece mărcile kinezice sunt accentuate și mai sugestive. Ca barometru al sentimentelor pozitive, zâmbetul sincer al profesorului poate avea o putere incontestabilă asupra elevilor. La fel
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1978, pp. 504-508 etc. 117 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 740-746. 118 Cf. Dimitriu, 1999, p. 808; Gramatica I, 2005, p. 657; Iordan & Robu, 1978, p. 532 etc. 119 Vezi, în Gramatica I, 2005, p. 665 ș.u., interjecțiile "cu valoare emotivă/ expresivă" (of, vai, ah etc.) vs. "interjecțiile cu valoare prezentativă/ ostensivă" (iată, uite etc.) vs. "interjecțiile injonctive/ persuasive" (zât, poftim etc.) vs "interjecțiile adresative/ apelative" (mă, măi, băi etc.) etc. 120 Conform autorilor citați supra. 121 Vezi, de exemplu, Iordan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
raportare la identitatea celorlalți, fie aparținând societății interne, fie celei internaționale.314 Friedrich Kratochwil 315 și William Bloom 316 au ilustrat relația dintre identitatea individuală și identitatea colectivă în analiza făcută sociologiei lui Emile Durkheim. Kratochwil pune accent pe partea emotivă a vieții sociale. Legătura non-emotivă dintre identitatea personală și cea colectivă se realizează prin procesul de socializare a individului, prin norme de comportament prescrise de societate. William Bloom, apelând la concepția lui Erik Erikson cu privire la psihologia dezvoltării și formării identității
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
individului, prin norme de comportament prescrise de societate. William Bloom, apelând la concepția lui Erik Erikson cu privire la psihologia dezvoltării și formării identității, admite faptul că legătura dintre identitatea personală și identitatea colectivă, prin procesul de socializare, poate avea un conținut emotiv foarte mare. Invoca procesul de socializare întrucât, din punct de vedere teoretic, socializarea reprezintă punctul în care individul întâlnește societatea și în care psihologia întâlnește sociologia.317 Cercetarea lui William Bloom se axează în jurul întrebării de ce oamenii sunt loiali statului-națiune
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de preselecție. Evoluția lui a fost spectaculoasă la propriu, datorită ambiției și perseverenței de care a dat dovadă atât la repetiții, cât și În afara lor, preocupat fiind de organizarea timpului, orarului și a proiectului Împreună cu ceilalți membri ai trupei. Elevul emotiv a devenit vorbăreț, dezinvolt, bun organizator, un personaj important În piesa aleasă să fie jucată pe scena de la teatrul Luceafărul. Toată mobilizarea lui a dus la un final fericit, Încununat de succese. La finalul piesei “Bubico” de Ion Luca Caragiale
Caleidoscop by Ionela Luca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93363]
-
sunetele prelungi ale coardelor, timpanul readuce motivul de bază al simfoniei. El se aude surd, înfundat. Încordarea crește; violoncelele și contrabașii se suprapun peste sunetele sacadate ale timpanului. Apoi un crescendo pe un acord al întregii orchestre, de o tensiune emotivă excepțională, face trecerea spre final care se cântă în continuare, fără oprire. Partea IV (allegro) este ca o explozie triumfătoare: O temă auxiliară cu caracter asemănător, apare apoi la oboaie, clarinete, fagoți și corni. Viorile cântă apoi o melodie dinamică
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
125, în RE MINOR Cele opt simfonii anterioare, scrise de Beethoven, întruchipează fie voioșia, surâsul și speranțele tinerești, eroismul, încordările tragice, fie frumusețile naturii și poezia dragostei, fie vălmășagul bucuriei nestăpânite. Dar, Simfonia a IX-a, prin sfera conținutului ei emotiv atât de vast, prin construcția ei gigantică, de epopee, ne apare ca o grandioasă sinteză a sensibilității unui artist care a înglobat într-o singură operă tot ceeace era mai de preț în cele de mai înainte; Simfonia a IX
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
a găsit Kurt Cobain-ul/Depeche Mode-ul/deathrockul (a se completa după preferințe și experiențe personale) zilelor lor. Se numește Emo și este un stil de viață. A plecat din muzică, un stil care se apropie de un punk mai emotiv, cu versuri care vorbesc de multe ori despre moarte, pierderi, tristețe. Dacă nu îți place, sunt ok și melodii mai triste de la Avril Lavigne. Însă un ghid Cum-să-fii-un-emo nu ar vorbi doar despre muzică, ci ar avea și poze. Fotografii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
ceea ce se numește idee particulară despre acel obiect, ființă sau fenomen. Ideile particulare au un caracter restrâns, ele se întâlnesc și la animale și formează baza cunoștințelor despre lumea înconjurătoare. După cum interesează individul ideile particulare pot fi: indiferente, afective sau emotive. Unei impresii conștiente îi urmează o reacție conștientă sau senzație. Întotdeauna când implică subzistența individului sau perpetuarea lui, capătă caracter afectiv și emotiv, iar după cum sunt favorabile sau nefavorabile individului ele vor deveni plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și formează baza cunoștințelor despre lumea înconjurătoare. După cum interesează individul ideile particulare pot fi: indiferente, afective sau emotive. Unei impresii conștiente îi urmează o reacție conștientă sau senzație. Întotdeauna când implică subzistența individului sau perpetuarea lui, capătă caracter afectiv și emotiv, iar după cum sunt favorabile sau nefavorabile individului ele vor deveni plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
conștientă sau senzație. Întotdeauna când implică subzistența individului sau perpetuarea lui, capătă caracter afectiv și emotiv, iar după cum sunt favorabile sau nefavorabile individului ele vor deveni plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ele vor deveni plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la nivel individual, cât și atitudine și comportament la nivel social, au la origine anumite trăsături distinctive care se regăsesc, mai mult sau mai puțin bine exprimate, la întreaga scară a lumii viețuitoare, sub formă de instincte. Instinctele sunt reacții emotive ce apar ca răspuns la o idee emotivă (asemănător reflexelor dar mult mai complexe), ce se execută automat fără învățătură prealabilă, sunt anterioare oricărei experiențe și sunt îndeplinite cu scopul unei finalități precise pe care ființa nu o cunoaște. Atunci când
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la nivel social, au la origine anumite trăsături distinctive care se regăsesc, mai mult sau mai puțin bine exprimate, la întreaga scară a lumii viețuitoare, sub formă de instincte. Instinctele sunt reacții emotive ce apar ca răspuns la o idee emotivă (asemănător reflexelor dar mult mai complexe), ce se execută automat fără învățătură prealabilă, sunt anterioare oricărei experiențe și sunt îndeplinite cu scopul unei finalități precise pe care ființa nu o cunoaște. Atunci când ele devin conștiente (numai în cazul ființei umane
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu... De multe ori, la aceste interviuri psihologul este uimit de unii dintre candidați și îmi spune: „Eu aveam o idee despre procurori. Aveam impresia că sunt oameni siguri pe ei, că sunt oameni puternici. Or, văd la interviuri oameni emotivi, oameni nesiguri, oameni care, dând răspunsuri, par că întreabă mai mult decât răspund.“ Evident că el nu crede că asemenea oameni ar trebui să fie la DNA. Cred că în toate cazurile am ținut cont de ce-a spus psihologul
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]