2,278 matches
-
cît un nume nu este necesar pentru a evita ambiguitatea. Această substituție continuă a numelui cu pronumele personal este un pas decisiv în trecerea de la domeniul auctorial la cel personal. Folosirea pronumelor personale facilitează transferul cititorului către conștiința personajului sau empatia cititorului cu situația personajului într-o măsură mai mare decît menționarea numelor. Acest fapt a fost deja stabilit în discuția despre începuturile narative prin intermediul pronumelor personale 437 și poate fi demonstrat printr-o comparație a operei Stephen Hero a lui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în forma persoanei întîi, de exemplu în The Secret Sharer. În narațiunile la persoana întîi, motivul capătă o anumită semnificație structurală, pe lîngă implicațiile sale tematice. "Parteneriatul neprevăzut" restructurează o situație narativă la persoana întîi periferică tinzînd spre mediere, spre empatie personală. Naratorul la persoana întîi pare el însuși obligat să empatizeze cu situația eroului, ceea ce poate duce la acceptarea prin delegare a destinului eroului de către naratorul la persoana întîi, așa cum se poate vedea la Marlow în romanul Heart of Darkness
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
devină problematică. O cauză ar putea fi refuzul eului narator de "a accepta" eul care trăiește, cum se întîmplă, de exemplu, în romanul Eu nu sînt Stiller al lui Max Frisch. Forma tipică de narațiune la persoana întîi periferică cu empatie predominantă ("parteneriat neprevăzut") între naratorul la persoana întîi și personajul principal este, prin urmare, localizată mai aproape de narațiunea cvasiautobiografică la persoana întîi pe cercul tipologic decît narațiunea periferică la persoana întîi cu funcție predominantă de intermediere. 7.2.3. De la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
necunoscutei, care se îndrepta spre ușă pășind bățos și cu un aer înțepat ce nu putea fi decît al ei498. Nu este necesar să declarăm aici naratorul la persoana întîi drept narator auctorial 499. Scena este un produs autentic al empatiei imaginative a naratorului la persoana întîi, care nu întîmpină nici o dificultate în evocarea acestei imagini particulare a mamei sale construite în imaginație din amintirea lui generală despre firea ei. Justificarea ce apare în cea de-a doua propoziție a romanului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la persoana a treia. Cohn afirmă mai departe că "stilul indirect liber apare în romanul la persoana întîi doar atunci cînd accentul cade în întregime asupra eului care trăiește, atunci cînd eul narator este, prin urmare, neaccentuat, chiar nereprezentat [...]. Această empatie cu stadiul trecut al eului este, în opinia mea, una dintre premisele pentru stilul indirect liber în romanul la persoana întîi"506. Această observație scoate la lumină, de asemenea, unul dintre motivele pentru care stilul indirect liber ca formă de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de reprezentare a vorbirii nu trebuie luat în considerare pentru moment.). Eul narator se impune adesea atît de puternic în prim-plan, mai precis în formele cele mai comune ale narațiunii la persoana întîi, și anume în cele cvasiautobiografice, încît empatia, care este o premisă pentru apariția stilului indirect liber, nu mai poate apărea, așa cum a fost arătat mai sus. Eul narator cu al său Aici și Acum din actul narativ determină orientarea cititorului. G. Steinberg a atras atenția asupra faptului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de expresie pentru subiectivitatea experienței eului care trăiește, în care acesta se poate dezvolta, cu toate că adesea doar temporar, netulburat de cealaltă persona a persoanei sale, eul narator. Prin urmare, într-o situație narativă la persoana întîi, stilul indirect liber încurajează empatia cititorului cu eul care trăiește mult mai frecvent decît ironizează sau creează distanță între eul care trăiește și eul narator. Pe de altă parte, într-o situație narativă auctorială (nu personală!), stilul indirect liber distanțează destul de des cititorul de personajele
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
eului narativ de eul care trăiește, 163, 165 distanță a experienței, 173-174 distanță narativă, 153-155, 166, 155, 288, 297, 309-311, 313, 318 în romanul epistolar, 310 Dual Voice, v. și perspectivă dublă efect-tablou (Tableau-Effekt), 160 emic-etic, început narativ, 248-249, 255 empatie, 246-247, 252-253, 255, 258, 281, 306-307, 317, 321-322, 327 entropie, 30, 129 epifanie, 127, 212 eseistic, 36-7 estetica receptării, 233 eu întrupt, 147, 150 eu narator eu care trăiește, 135, 148-149, 159, 164, 166, 180, 239, 297, 307-309, 313, 327-328
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
conștiință. Dar amprenta rămasă fără stimulare devine un simulacru, ca și amintirea fără investirea ei, o fantomă inertă. Memoriile extracerebrale care sînt marile noastre depozite publice de documente pot astfel servi drept alibi uitării sau ingratitudinii dacă un minimum de empatie nu poate, la documentarist, la mine, la tine sau la oricare alt cititor să facă posibilă o anume resuscitare. Ori reactivarea unei urme înseamnă racordarea la un lucru care nu lasă urme, ori cel puțin nu și le asumă. Obiectele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
reînsuflețit. S-a maturizat. S-a sensibilizat. S-a feminizat. Am redescoperit feminismul. Și copilăria. Și fetusul. Pulsul lucrurilor, vocalizele copilului în fașă, zgomotele mamei, vibrațiile, respirația, emisiile. Undele bune sau rele, cum le numesc surorile noastre pentru a semnaliza empatia cu cutare sau cutare, ori lipsa ei. Lungimea undelor. Contactul. Feeling-ul. Cu cît citim mai puțin, cu atît relaționăm mai mult. Declinul lecturii întărește valorile acelui eu-tu, devalorizarea textului restrînge textura socializărilor înconjurătoare. Desacralizarea scrisului resacralizează valorile de contact
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
India. Nu depinde nici chiar de imensul capital cultural, de resursele naturale și de talentul uman de care regiunea, neîndoielnic, dispune. Mai curând, depinde de abilitatea regiunii de a depăși rivalitățile interne și de a răspunde noilor provocări transnaționale prin empatie mutuală, înțelegere și cooperare."390 Viitorul Asiei va fi modelat de evenimente globale care au contribuit mult la ascensiunea ei, dar mai ales de abilitatea de a dezvolta cooperarea, de a evita tensiunile și conflictul, de a reconcilia marile ei
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sa de umbră și de imprecizie, de yin, fiindcă ea constituie adevărata sursă a unei cunoștințe ce va deveni clară, formalizată, transmisibilă, dacă și numai dacă sunt respectate și favorizate condițiile mutației sale. Această primă fază informală presupune existența unei empatii indispensabile unei intersubiectivități ce nu trece prin cuvinte, ci prin emoții, sentimente, ritmuri, valori, o viziune Împărtășită sau autenticitatea atenției față de alteritate. În cadrul unui spațiu existențial (ba), socializarea se manifestă sub forma unei experiențe fizice Împărtășite, ce mobilizează toate capacitățile
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
diferiții actori din mediul lor sunt, inițial, de natură tacită, neformulată. Crearea de condiții favorabile socializării și externalizării lor trece prin stabilirea unui ba ce unește Eisai și bolnavii Într-un efort comun. Aici intervine metoda SECI a lui Nonaka. Empatia ține de faza inițială, În care cunoașterea tacită se manifestă Într-un climat de Încredere (S), ce reprezintă o pregătire pentru formalizarea ei (E). Prin atenția și Îngrijirile efective acordate bolnavilor de personalul de la Eisai În spitale și În celelalte
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
testat, s-a verificat și este disponibil, pe de o parte, cu un efort depus pe un front de cunoaștere, În contact cu necunoscutul, pe de altă parte. Odinioară, În Japonia, comunicarea nu avea nevoie de cuvinte. Ea umplea atmosfera, empatia juca un rol determinant, iar cunoașterea era precum aerul care circulă prin Încăperi fără pereți despărțitori. În prezent, Japonia cunoaște mari bulversări, situație valabilă și pentru metodele tradiționale ale schimbului de cunoștințe. Angajarea pe viață, care făcea ca toată lumea să
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Statele Unite sunt foarte interesate de ceea ce se face În Japonia. Comunicarea umană este foarte costisitoare, ponderea și rolul contextului fiind foarte importante aici. Nu se pronunță decât câteva cuvinte, iar interlocutorii interpretează ceea ce trebuie să vină de la sine. În Japonia, empatia este determinantă. Teoriile lui Nonaka sunt fondate pe această realitate tradițională a societății japoneze: toată viața se Învață informația este accesibilă În ambianța Însăși (atmosphere). Dar, cum situația se schimbă rapid, țara trebuie să se inspire din utilizarea inteligenței artificiale
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a unui spațiu de lucru deschis. Învățarea se bazează În proporție de 30% pe documente scrise, restul de 70% rezultând din relațiile interpersonale. Scântei de cunoaștere (knowledge sparks) apar atunci când diferite cunoștințe se amestecă și se confruntă. Visurile, dar și empatia ce trimite la socializare reprezintă condiții pentru ca această fuziune să se manifeste. Cunoașterea explicită este accesibilă pe intranet, În timp ce Împărtășirea celei tacite trece prin spații și momente comune (ba), iar aceste schimburi transversale permit crearea noilor cunoștințe. Totul Începe la
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
zi este plină de lucruri care mă interesează”). 3. Independență: evaluează libertatea deciziei și capacitatea de a acționa în funcție de propriile dorințe („Îmi este greu să simpatizez pe cineva care se îndoiește tot timpul și nu este sigur de nimic”). 4. Empatie: capacitatea de a sesiza cu cea mai mare exactitate posibilă cadrul de referință intern și componentele emoționale ale unei alte persoane, și de a le înțelege ca și cum ar fi ea însăși această persoană („Încerc totdeauna să țin cont de sentimentele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau talentul pedagogic). Pentru a ilustra înrâurirea acestor reprezentări asupra conduitelor, vom cita aici un studiu care a manipulat percepția inițială a elevilor asupra profesorului. Efectuarea unei preanchete a îngăduit stabilirea comportamentelor profesorilor pe care elevii le socotesc manifestări de empatie. Pe baza acestora s-a realizat un film de 12 minute care înfățișa un profesor empatic, cald, afișând disponibilitate, și un altul ce prezenta profesorul în ipostaze non-empatice. Profesorul care apărea în cele două scurt-metraje urma să întâlnească, separat, două
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Eugenie și modernizare În România interbelică Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
298 Elemente de continuitate, după al doilea război mondial 300 Impactul ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309 Bibliografie 347 Index 368 Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
visând la o tehnocrație luminată, ce gândește „monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi. Pe de o parte, ea poartă cu sine lumea românească din care a plecat la 17 ani, la jumătatea anilor ’80, când
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi. Pe de o parte, ea poartă cu sine lumea românească din care a plecat la 17 ani, la jumătatea anilor ’80, când totalitarismul În forma comunismului naționalist ne intra adânc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
creat de un dezinteres prea răspândit pentru etica raționalistă În viața publică, atât de necesară Într-o lume eterogenă religios, unul dintre lucrurile care mă frapează adesea În reflexele noastre Încă intolerante este gradul dramatic de scăzut al deschiderii spre empatie. Cum este cu putință, mă Întreb, să nu ne gândim că e o pură Întâmplare că ne-am născut femei, și nu bărbați, albi, și nu negri, că suntem români, și nu evrei, romi sau maghiari, că nu depinde deloc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
admitem că este o pură Întâmplare și că nu are legătură cu ce vrem sau ce facem, de ce căutăm superiorități intelectuale și morale În faptul nașterii noastre, și nu În faptele vieții noastre? Fără respect pentru raționalitatea oricui și fără empatie, modernitatea democratică este o vorbă calpă. Eugeniștii fac parte din categoria mai vastă a „intelighenției” românești care, o spun cu amărăciune, nu și-a pus și nu Își pune problema În acest chip, chiar dacă unii dintre ei se pretind antietatiști
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre ei se pretind antietatiști și anticolectiviști: „Îndrăzneala de a imagina oamenii ca stăpâni nu doar ai destinelor individuale, ci și ai prezentului și viitorului colectiv - iată care a fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă” (M.B.). Pe lângă lipsa de empatie, unii dintre cei mai radicali adepți ai eugeniei, cei pe care i-aș Înscrie În categoria eugeniștilor „maligni” (rasiști, șovini, cu tendințe naziste), ca să Îi deosebesc de cei „benigni” (Înclinați spre implicarea statului În promovarea igienei, a sănătății publice și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]