5,930 matches
-
C. G. Jung afirmă pentru prima oară existența unui “barometru” transcendental, “divin” (locus dei), dincolo de criteriile de apreciere a binelui și răului izvorâte din educație . De asemenea se consideră că nivelul conștient descris inițial de către Sigmund Freud reprezintă doar Eul empiric. Există și un Eu transpersonal (acel Eu transcendent la care aspiră ascetul buddhist prin meditație). C. G. Jung vorbește de suma sau compunerea conștiinței tuturor oamenilor, la nivelul unor comunități dar și la nivelul întregii omeniri, așadar de Conștiința colectivă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cuprinzătoare decât familia dar totuși mai impersonală decât birocrația sau organizația de muncă." (Hamilton în Cohen, 1992: 8) O altă consecință a dualității amintite este aceea că în calitatea sa de prescripție normativă "comunitatea"a interferat prea frecvent cu descrierea empirică, până acolo încât o sociologie sistematică a comunității s-a dovedit cu neputință de construit. Pentru a indica și o soluție acestor dificultăți enumerate, o alegem pe cea propusă de Selznick, care arată că pentru a evita toate aceste dispute
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
socială nu se poate reduce la simpla relație rațională, că nu i se poate epuiza conținutul într-o legătură contractuală, că este mai mult decât suma a doi indivizi, că indivizii ce intră în relație nu sunt anteriori relației decât empiric și biologic, dar nu și social. În cazul comunității este specifică afectivitatea, în timp ce în societate prevalează raționalitatea. Astfel, societatea s-ar dezvolta grație facultăților intelectuale, care ar căpăta însă forță datorită dezvoltării comunității, adică forțelor afective. Distincția lui Comte între
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fără identificarea lor expresă într-un inventar exhaustiv varietatea extraordinară a tipologiilor comunităților și, mai mult, a formelor de agregare comunitară. Vorbim de comunități lingvistice, comunități constituite în jurul cluburilor sau asociațiilor, comunități religioase, naționale, morale, etnice, parțiale, naturale, deschise, închise, empirice, normative, comunități dispersate, comunități intermitente (care se adună funcție de ritmurile agricole, de exemplu), de idei, de memorie, de criză, comunitatea de sânge, de rudenie, ocupațională etc., de cuprinderi și aspirații din cele mai diverse. Există de asemenea forme care doar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
coordonate relevante. Deși este conștient de riscul unor critici, evidențiază experiența comunităților "primitive" lipsite de stat și a comunităților "intenționale" cvasi-anarhice și a comunităților țărănești aparținând tipului închis, corporativ, deoarece acestea reprezintă cele mai importante, dacă nu aproape singurele cazuri empirice de anarhie și cvasi-anarhie, elemente pe care niciun analist al comunităților nu le poate oculta în analiză. Homo sapiens a trăit aproape 50.000 de ani în comunități primitive, egalitariste, lipsite de stat, ele reprezentând principalele exemple istorice de anarhii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
esențiale de structurare a vieții sociale, tensiunea dinte ele fiind neîncetată și observabilă cu ușurință. În timp ce voința organică se sprijină pe trecut și trebuie explicată prin acesta, voința reflectată poate fi înțeleasă numai prin viitorul la care se raportează. Semnificația empirică a distincției între cele două tipuri de voință ne arată la rândul ei că "mai devreme sau mai târziu, conflictul tragic va apărea cu necesitate în evoluția comunității și a societății" (Tönnies, 1977: 193). Preponderența uneia din cele două forme
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de vedere în urma celor de la orașe. "Pe țărani, statul real român îi tratează ca pe niște minoritari (...)" (Rădulescu-Motru, 1996: 111). În loc să fie un stat țărănesc, el este unul burghez, la fel ca cele din Apus. În loc să se orienteze pe linie empirică, o face din perspectivă normativă. Soluția era aplicarea politicii țărăniste, desemnând aici exclusiv o abordare care favorizează țărănimea, și nu un parti-pris politic. "Politica țărănistă însemnează ceva precis și simplu: însemnează armonizarea funcționarilor statului cu interesele permanente, morale și materiale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1 Tradiționalism-modernitate / 102 3.2.2 Postmodernitate / 110 3.3. Tradiție, modernitate, postmodernitate în Tălmăcel și Ludoș / 117 4. Concluzii / 121 Capitolul 4. Semnificații sociale ale comunității în contextul globalizării / 123 1. Aspecte preliminare / 125 2. Comunitatea abordări teoretice și empirice / 127 2.1. Definiții ale comunității / 127 2.2. Istoricul conceptului și ideii de comunitate / 129 2.2.1. Contribuții clasice la înțelegerea și analiza termenului de comunitate / 130 2.2.2. Perspective teoretice actuale în cercetarea comunității / 131 2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
3.1 Identitate colectivă în satul românesc / 186 3.2. Identitate colectivă în cele două comunități studiate / 188 4. Identitate culturală și identitate etnică / 196 4.1. Identitate culturală / 196 4.2. Identitate etnică și națională / 199 4.3. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice în cele două comunități / 205 4.3.1. Criterii obiective / 207 4.3.2 Criterii subiective / 211 4.3.3. Identitate etnică și culturală analiză factorială / 219 4.4. Aspecte empirice ale identității culturale și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
199 4.3. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice în cele două comunități / 205 4.3.1. Criterii obiective / 207 4.3.2 Criterii subiective / 211 4.3.3. Identitate etnică și culturală analiză factorială / 219 4.4. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice la nivel național / 220 5. Concluzii / 227 Capitolul 6. Proprietate funciară și tipuri de activitate economică în comunitatea rurală / 229 1. Aspecte preliminare / 231 2. Considerații teoretice asupra proprietății funciare. Definirea proprietății / 232 3. Istoricul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
funciare satul devălmaș / 235 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății / 238 4.Transformări în agricultura României în perioada postcomunistă / 240 4.1. Agricultura de subzistență / 245 4.2. Antreprenoriat în agricultură / 249 4.3. Arenda / 252 5. Aspecte empirice legate de proprietatea funciară și tipurile de activitate economică în ruralul românesc / 255 5.1 Activități economice și surse de venit în rural / 256 5.1.1 Activități economice în domeniul agricol / 256 5.1.2 Activități economice ne-agricole
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
teoretic și analizele pe date concrete în mod separat și distinct, pentru că acest lucru ar fi creat o aparentă ruptură în discurs. Am preferat în schimb ca fiecare capitol să aibă o componentă de analiză teoretică și una de explorare empirică a datelor relevante, ceea ce a făcut ca fiecare temă analizată să aibă parte de o tratare globală și unitară. Primul capitol al lucrării este destinat unei prezentări generale a celor două comunități studiate, Tălmăcelul și Ludoșul, aspectele vizate fiind următoarele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
temă fiind abordată ca și context pentru analizele din capitolele următoare. Modalitatea de lucru este aceeași: o discuție teoretică asupra celor trei, prezentând atât definițiile mai importante, cât și perspectivele de abordare curente din literatura de specialitate, urmată de analiza empirică, cantitativă și calitativă a datelor disponibile relevante pentru cele trei concepte. Am încercat aici să surprind ce înseamnă a fi modern sau tradiționalist din punctul de vedere al locuitorilor a două comunități rurale din Ardeal, în ce măsură putem găsi în realitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
conviețuire socială, mai ales în contextul unei teme despre rural, nu pot fi eludate. Am analizat din acest motiv istoricul conceptului și ideii de comunitate, oprindu-mă inclusiv la contribuțiile românești, pentru ca ulterior imaginea acesteia să fie întregită de date empirice. Întrebările care au ghidat demersul de cercetare pentru această temă au fost următoarele: care sunt semnificațiile sociale ale conceptului de comunitate pentru locuitorii celor două sate; în ce măsură regimul comunist a produs aici o destructurare a modului de a înțelege comunitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
redate în capitolul de față, urmând ca, secțiunile ce urmează să întregească imaginea celor două comunități, pornind de la temele studiului schimbare socială, identitate, proprietate, comunitate, modernitate/tradiție. Fiecare din capitolele ce vor urma, vor cuprinde o analiză teoretică, o explorare empirică a temei respective în cele două sate și o a treia legată de analiza temei în cadrul ruralului românesc în general. Ceea ce rezultă din acest demers, este o fotografie a două sate din Transilvania, într-un anumit moment de timp, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ideile inițiale, considerând că schimbarea nu este predeterminată și inevitabilă, ci are mai degrabă caracter de probabilitate, iar progresul nu este o lege universală 9. Noul curent derivat din evoluționism încearcă să-și argumenteze punctul de vedere prin rezultate concrete, empirice, nu numai din sociologie, ci și din domenii conexe acesteia. Astfel antropologia, prin doi reprezentanți își aduce aportul la înțelegerea neo-evoluționismului. Etnologul american Leslie White își concentrează atenția pe modul în care evoluează cultura, ca și creștere a dominației naturii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce pleacă de la premiza că natura realității este spirituală, imaterială și se centrează pe valori ce pot fi întâlnite în diverse religii și filosofii spirituale) și cultura idealistă (care este intermediară între primele două și face tranziția între
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reconfigurarea elitelor și schimbările produse în structura socială. Menționez de asemenea și alternativele avansate în literatura de specialitate la teoria clasică a tranziției, tipurile de tranziție și relația între conceptele de tranziție și reformă. Cele două subcapitole ce utilizează date empirice cel axat pe ruralul românesc în general și cel ce analizează schimbarea socială în Tălmăcel și Ludoș întregesc imaginea conturată de demersul teoretic. Sunt tratate schimbările semnificative în domeniile demografic, social și economic, precum și modul în care populația rurală a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este cea formulată în anii '60 de Daniel Bell, aceea a sfârșitului ideologiei și care se referă la un set de schimbări sociale ce au transformat democrațiile vestice. Mai precis, modernizarea socială transformă sistemul social de credințe, adică ideologia. Studii empirice realizate pe datele din WVS, arată că, deși nu se poate vorbi de un sfârșit al ideologiei, atâta timp cât un număr mare de oameni folosesc ideologii politice sau de altă natură pentru a-și legitima identitatea, se poate vorbi totuși de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că a avut loc în România după 1989, datorită faptului că a existat o concepție limitată asupra modernizării, nu unitară, care a vizat mai mult elitele și straturile superficiale ale societății (Pasti, 1997: 20-27). Alte studii optează pentru o abordare empirică a modernității, ca variabilă explicativă pentru o serie de strategii acționale. Astfel, modernitatea socio-economică poate fi considerată variabilă independentă pentru comportamente ce presupun asumarea unui risc, cum ar fi realizarea unor investiții, demararea unor afaceri. Într-un astfel de studiu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
experiențe de reușită în afaceri în mediul apropiat (familie), cu atât crește șansa ca acest individ să investească în afaceri (Sandu, 1999b: 53). În fine, ar trebui amintită și o altă abordare a modernității rezultată de asemenea dintr-un demers empiric, cea a lui Dumitru Sandu, ce accentuează dimensiunea demografică în definirea acesteia și distinge pe de o parte între modernitate grupală, prin care înțelege modernitatea unui segment social mare (de exemplu județ), cu un stoc puternic de educație, urbanizare puternică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnic fiind foarte pronunțat) și ariile culturale Constanța-Tulcea, Brașov-Sibiu și Cluj-Mureș. * Cele mai intolerante regiuni sunt Moldova, Muntenia și Oltenia (vezi graficul 3.3) Tabel 3.3: Tipuri de toleranță relațională (analiză factorială) KMO = 0,876 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 58,5 %, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 37,9 % 12,1 % 8,5 % Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului Factorul 1 Evrei (0,756) Toleranță etnică și rasială Maghiari
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rețea de telefonie fixă. Modernitatea gospodăriei a fost evaluată printr-un item ce viza dotarea cu aparatură modernă a locuinței. Tabel 3.5: Analiză factorială tradiționalism și modernitate în Tălmăcel și Ludoș Tălmăcel KMO = 0,710 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 47,4%, din care Primul factor Al doilea factor 30,7% 16,7% Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului Factorul 1 Comportament imitativ (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru familie mare cu mulți copii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprii (0,45) Fatalism (0,44) Factorul 2 Deschidere la schimbare (0,53) Dimensiunea modernității Consum mediatic (reviste, ziare) ridicat (0,39) Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume (0,38) Ludoș KMO = 708 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 44,0%, din care Primul factor Al doilea factor 26,0% 18,0% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Cinste -chiar cu prețul sărăciei (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
studiul analizează de asemenea modele de interacțiune și tradiții și obiceiuri care stau la baza comunității. Prin analiză factorială sunt decelate principalele dimensiuni pe care se construiește comunitatea în mentalitatea oamenilor din cele două sate. 2. COMUNITATEA ABORDĂRI TEORETICE ȘI EMPIRICE 2.1. Definiții ale comunității Conceptul de comunitate își are originea în Romantismul german și semnifică o "entitate socială globală în care legăturile între membrii sunt foarte strânse, o entitate supraindividuală ce primează în raport cu individul" (Zani, Palmonari, 2003). Aceasta este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]