4,035 matches
-
reproducere prezintă în cazul speciei umane anumite particularități atât sub aspectul activității secretorii a gonadelor, cât și sub acela al reglării neuroreflexe vegetative și somatice voluntare. Se știe că în timp ce sexul are determinare genetică, caracterele sexuale secundare depind de secreția endocrină și exocrină a ovarelor și testiculelor. Ca și pancreasul, acestea îndeplinesc rol secretor dublu atât exocrin, cât și endocrin. Funcția exocrină a gonadelor este reprezentată de capacitatea de formare a gârneților masculi și femeli, necesari reproducerii propriu-zise, iar cea endocrină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al reglării neuroreflexe vegetative și somatice voluntare. Se știe că în timp ce sexul are determinare genetică, caracterele sexuale secundare depind de secreția endocrină și exocrină a ovarelor și testiculelor. Ca și pancreasul, acestea îndeplinesc rol secretor dublu atât exocrin, cât și endocrin. Funcția exocrină a gonadelor este reprezentată de capacitatea de formare a gârneților masculi și femeli, necesari reproducerii propriu-zise, iar cea endocrină, secretoare de hormoni sexuali, stimulează dezvoltarea organelor genitale specifice sexului. Acestea, deși sunt prezente de la naștere, rămân mici și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
endocrină și exocrină a ovarelor și testiculelor. Ca și pancreasul, acestea îndeplinesc rol secretor dublu atât exocrin, cât și endocrin. Funcția exocrină a gonadelor este reprezentată de capacitatea de formare a gârneților masculi și femeli, necesari reproducerii propriu-zise, iar cea endocrină, secretoare de hormoni sexuali, stimulează dezvoltarea organelor genitale specifice sexului. Acestea, deși sunt prezente de la naștere, rămân mici și nefuncționale până la apariția pubertății, când apar semnele caracteristice maturației sexuale atât sub raportul secreției exocrine, cât și a celei endocrine. Ambele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cea endocrină, secretoare de hormoni sexuali, stimulează dezvoltarea organelor genitale specifice sexului. Acestea, deși sunt prezente de la naștere, rămân mici și nefuncționale până la apariția pubertății, când apar semnele caracteristice maturației sexuale atât sub raportul secreției exocrine, cât și a celei endocrine. Ambele tipuri de secreție sunt reglate și adaptate actului procreării și reproducerii pe căi neuro-umorale reflexe cu participarea gonadotrofinelor hipofizare, pe de o parte, și a factorilor hipotalamici de eliberare a acestora, pe de alta. Reproducerea la femeie Asemănător testiculelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe căi neuro-umorale reflexe cu participarea gonadotrofinelor hipofizare, pe de o parte, și a factorilor hipotalamici de eliberare a acestora, pe de alta. Reproducerea la femeie Asemănător testiculelor, ovarele sunt organe genitale primare cu rol dublu atât exocrin, cât și endocrin. Funcția exocrină de ovulație se deosebește însă de spermatogeneza de la bărbat prin faptul că este ciclică și intermitentă. Ciclul menstrual, ca fenomen de pierdere periodică de sânge și epiteliu uterin descuamat este consecința modificărilor ovariene cu răsunet asupra uterului, provocate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
progestativi) prepară endometrul uterin pentru implantarea ovulului fecundat sau îndepărtarea mucoasei involuate în cazul în care fertilizarea nu a avut loc. Întregul proces este reglat, ca și în cazul funcției sexuale masculine de complexul hipotalamohipofizar, cu participarea obligatorie a secreție endocrine ovariene. Reproducerea la bărbat Funcția de reproducere la bărbat constă în procesul de spermatogeneză, erecție și ejaculare a spermei în timpul actului sexual de cuplare, în vederea fecundării ovocitului rezultat din fenomenul periodic de ovulație. Atât spermatogeneza, cât și dezvoltarea organelor genitale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neurohormonală a activității lor secretorii și sexuale întregite de reacțiile complexe somato-vegetative, ale comportamentului sexual, bazele biologice ale reproducerii la bărbat și femeie depășesc cadrul subiectului abordat. II.7.9. GLANDA PINEALĂ Glanda pineală sau epifiza este o mică glandă endocrină de mărimea unui bob de mazăre la om, situată central între emisferele cerebrale pe peretele postero-superior al ventriculului III. Transformată în timpul dezvoltării filogenetice din organ fotoreceptor (al treilea ochi) în formațiune neurosecretoare, pineala este inervată în mod predominent de fibrele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pozitiv și negativ, gonado-pineali. Factorii neuro-umorali de reglare a secreției de arginin-vasotocină și angiotensină sunt insuficient studiați. II.8. HORMONII LOCALI Ion HAULICĂ Hormonii locali reprezintă o subclasă de mesageri chimici secretați de un set de celule diferite de cele endocrine și prevăzuți cu proprietăți locale paracrine sau autocrine ce afectează funcțiile celulare proprii sau de vecinătate. Asemenea celule formatoare și eliberatoare de hormoni locali sunt larg răspândite în întregul organism, constituind alături de căile nervoase somato-vegetative și endocrine clasice cea de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
diferite de cele endocrine și prevăzuți cu proprietăți locale paracrine sau autocrine ce afectează funcțiile celulare proprii sau de vecinătate. Asemenea celule formatoare și eliberatoare de hormoni locali sunt larg răspândite în întregul organism, constituind alături de căile nervoase somato-vegetative și endocrine clasice cea de a treia cale efectoare. Produșii de secreție ai acestor celule etichetate inițial sistem endocrin difuz sau APUD (Pearse, 1966) au structură aminică, polipeptidică sau lipidică. Din prima categorie a hormonilor locali cu structură aminică fac parte histamina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau de vecinătate. Asemenea celule formatoare și eliberatoare de hormoni locali sunt larg răspândite în întregul organism, constituind alături de căile nervoase somato-vegetative și endocrine clasice cea de a treia cale efectoare. Produșii de secreție ai acestor celule etichetate inițial sistem endocrin difuz sau APUD (Pearse, 1966) au structură aminică, polipeptidică sau lipidică. Din prima categorie a hormonilor locali cu structură aminică fac parte histamina, serotonina, dopamina, octopamina și alte monoamine biogene. În cea de a doua categorie au fost incluse toate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crescută în cursul sarcinii. II.8.1.2. Serotonina Enteramina sau 5-hidroxitriptamina, îndeplinește - ca și histamina - criterii atât de substanță neurotransmițătoare, cât și de hormon local. Faptul apare firesc dacă se au în vedere similitudinile ultrastructurale dintre celulele nervoase și endocrine, prevăzute în ambele cazuri cu proprietăți secretoare. Principalele surse de serotonină la mamifere sunt celulele enterocromafine din mucoasa gastro-intestinală, mastocite și țesutul nervos cerebral. Spre deosebire de mastocite, care sunt capabile să producă serotonina, trombocitele fac doar oficiul de transport al acesteia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
puțin o parte din aceste peptide au fost găsite, de asemenea, în corpul celular și prelungirile din neuronii unor zone ale sistemului nervos central, fiind, se pare, implicate atât în comportamentul alimentar, cât și în funcționalitatea tractului digestiv. Peptidele sistemului endocrin difuz pot acționa atât ca mediatori chimici, cât și ca hormoni circulanți. În continuare este prezentată fiziologia principalilor hormoni gastro-intestinali, cu excepția gastrinei, care a fost deja descrisă la reglarea umorală a secreției gastrice. II.8.3.1. Colecistokinin-pancreozimina (CCK-PZ) În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rol important se pare că îl joacă neuronii și fibrele VIP-ergice. Alte efecte ale VIP constau în: controlul fluxului sanguin cerebral, reglarea funcțiilor hipotalamo-hipofizare și eliberarea hormonilor hipofizari (prolactină, somatotrop, LH). Cantități importante de VIP au fost găsite în celulele endocrine intestinale, creier și terminațiile periferice nervoase. În peretele intestinal, VIP este prezent îndeosebi în fibrele nervoase și neuronii din plexurile intrinseci ale stratului muscular, în concentrații mai înalte decât cele din mucoasă și submucoasă. Simpatectomia și vagotomia nu afectează conținutul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intervin în reglarea activității de nutriție a organismului, dar a căror structură sau rol nu sunt încă suficient de bine precizate. Astfel, ACTH se găsește prezent, în afară de ariile cunoscute (adenohipofiză, hipotalamus, sistem limbic, trunchi cerebral și bulb), și în celulele endocrine din pancreas, stomac și duoden. La nivelul intestinului, el are efecte opioid-like antagonizate de naloxon. Enkefalinele au fost identificate și ele în stomac și duoden, în celulele endocrine și neuronii din peretele intestinal, unde acționează ca inhibitori ai motilității și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cunoscute (adenohipofiză, hipotalamus, sistem limbic, trunchi cerebral și bulb), și în celulele endocrine din pancreas, stomac și duoden. La nivelul intestinului, el are efecte opioid-like antagonizate de naloxon. Enkefalinele au fost identificate și ele în stomac și duoden, în celulele endocrine și neuronii din peretele intestinal, unde acționează ca inhibitori ai motilității și secreției intestinale și ai secreției pancreatice. La nivelul tractului digestiv, substanța P este implicată în reglarea locală a funcției acestuia. Ea stimulează fluxul salivar și exercită efecte contracturante
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru activitatea neurotropică a SP, și receptori de tip B, care răspund de acțiunile biotrofice ale acestui peptid. SP este cunoscută ca neuromodulator pe sinapsele neuronale intranevraxiale (medulare), ca și pe sinapsele colinergice sau adrenergice ale unor structuri nervoase și endocrine periferice, cu efecte excitatoare sau inhibitoare în funcție de cantitatea de SP eliberată. Ea intervine în această calitate ca modulator al comportamentului la durere, al setei, al activității locomotorii, precum și în eliberarea unor hormoni din glandele endocrine clasice și ai sistemului APUD
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale unor structuri nervoase și endocrine periferice, cu efecte excitatoare sau inhibitoare în funcție de cantitatea de SP eliberată. Ea intervine în această calitate ca modulator al comportamentului la durere, al setei, al activității locomotorii, precum și în eliberarea unor hormoni din glandele endocrine clasice și ai sistemului APUD. Efectele SP la nivelul țesutului neuronal sunt mai ales de tip excitator, determinând prin acest mod de acțiune depolarizarea neuronilor postsinaptici din cornul dorsal medular, unele structuri cerebrale (amigdala, neuroni motori corticali, habenulă) sau ganglionare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul aparatului genital feminin, prostaglandinele PGA, PGB și mai ales PGE provoacă relaxarea uterului negravid, în timp ce prostaglandina PGF2alfa determină contracția puternică a miometrului atât în timpul, cât și în afara sarcinii. În general, sensibilitatea mușchiului uterin față de prostaglandine este dependentă de statusul endocrin al femeii. Fluctuații mari au fost constatate în timpul diferitelor faze ale ciclului ovarian, răspunsurile cele mai ample observându-se în jurul perioadei de ovulație. Efectul relaxant al PGE1, de exemplu, este de 3-5 ori mai pronunțat în momentul ovulației. La rândul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
puternic bronhoconstrictoare. Din această categorie fac parte și leucotrienele. Cercetările recente au demonstrat, de altfel, că SRSA (Slow Reacting Substance of Anaphylaxis) este un amestec de leucotriene C și D. Efecte interesante exercită hormonii locali lipidici și la nivelul glandelor endocrine, altele decât cele care aparțin sferei pelvine. Astfel, prostaglandinele seriei E stimulează sinteza de coloid tiroidian, captarea și fixarea iodului pe suportul proteic prin mecanismul activării adenilatciclazei și formării de cAMP. Se pare că TSH hipofizar activează sinteza de prostaglandine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
TNF-, INF- și , iar antiinflamatorii sunt IL-4, IL-10, IL-13. Interleukinele proinflamatorii IL-1, IL-6 și TNF- realizează prin mecanism nervos central reacții pirogene endogene. Acestea contribuie prin intermediul receptorilor specifici din nucleii arcuat și ventro-laterali ai hipotalamusului la modularea descărcărilor nervoase și endocrine plecate de la nivel hipotalamic pe cale neurovegetativă simpatică pe de o parte și hipotalamo-hipofizo-suprarenală pe de alta (Turnbull și Rivier, 1999). Reglarea hipotalamo-hipofizo-adrenală cu participarea sistemului nervos simpatic ca interfață integrativă este schematizată în fig. 153. O comunicare bidirecțională a fost
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este vorba de stimularea predominant directă sau reflexă a centrilor termogenetici din hipotalamusul posterior sau a centrilor termolitici din hipotalamusul anterior (fig. 156), urmată de reacții producătoare sau de pierdere a energiei calorice pe trei căi principale: somatică, vegetativă și endocrină. Reacțiile somatice sunt reprezentate de modificările tonusului și contractilității musculare. Frigul, de exemplu, provoacă într-un prim moment creșterea tonusului muscular, urmată de contracții musculare involuntare, sub formă de frison termic, ca modalități de intensificare a proceselor termogenetice. Frisonul termic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a căldurii prin iradiere și, respectiv, evaporare. Debitul sanguin cutanat poate crește de la 12-15 ml/min până la 50 ml/min/100 g piele. Rolul hipotalamusului ca reglator al temperaturii corporale se exercită nu numai pe cale nervoasă, ci și cu participare endocrină. Veriga endocrină participă mai ales la producerea reacțiilor termogenetice determinate de frig prin intermediul complexului hipotalamo-hipofizar, al glandelor suprarenale, tiroidei și gonadelor. Acestea întăresc și prelungesc, în timp, efectele termo-genetice prompte ale reglării nervoase somato-vegetative. Frigul activează atât secreția de TRH
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin iradiere și, respectiv, evaporare. Debitul sanguin cutanat poate crește de la 12-15 ml/min până la 50 ml/min/100 g piele. Rolul hipotalamusului ca reglator al temperaturii corporale se exercită nu numai pe cale nervoasă, ci și cu participare endocrină. Veriga endocrină participă mai ales la producerea reacțiilor termogenetice determinate de frig prin intermediul complexului hipotalamo-hipofizar, al glandelor suprarenale, tiroidei și gonadelor. Acestea întăresc și prelungesc, în timp, efectele termo-genetice prompte ale reglării nervoase somato-vegetative. Frigul activează atât secreția de TRH, TSH, FSH
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reduce pierderile calorice prin iradiere, conducție și convecție; - scăderea secreției sudorale, în vederea diminuării pierderii de căldură prin evaporare și conservării sale la nivelul nucleului termic central al organismului; - activarea proceselor metabolice celulare pe cale nervoasă (frisonul termic, activitatea musculară voluntară) și endocrină, ca principale modalități de intensificare a reacțiilor termogenetice; - ingestia de alimente calorigene (băuturi calde, bogate în hidrocarbonate, grăsimi etc); - participarea paniculului adipos subcutanat, rău conducător de căldură, cu rol de manta biologică; - participarea îmbrăcămintei și a încălțămintei, ca sisteme vestimentare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produce activarea atât a reacțiilor baroreflexe prin zonele reflexogene și nucleul tractusului solitar bulbar, cât și a centrilor bulbo-pontini respiratori, activatori ai ventilației pulmonare. În prezent se admite existența unui „centru de comandă” a activării cardio-respiratorii din timpul reacțiilor vegetative, endocrine și comportamentale de efort fizic sau psihic (Dampney și colab., 2008). La rândul său, controlul baro- și chemoreflex al reacțiilor somato-vegetative asigură intensitatea fenomenelor complexe de inhibiție vagală concomitente activării simpatice II.11.6. REACȚII NEUROENDOCRINE Componenta neuroendocrină deține locul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]