9,846 matches
-
pasiunea ca un fel de catalizator, un condiment sine qua non, care pune în valoare și dă sens tuturor acțiunile noastre, ba le și înnobilează. Sincer vorbind, nu-mi permit să-l comentez pe Goethe, dar n-aș subscrie la enunțul său. Mărturie stau bibliotecile lumii, ca să nu mai vorbim despre băncile de date de care dispunem în prezent, uluitoare prin capacitățile lor de stocare. Și cred că nici Goethe nu avea motive să se plângă, la timpul său, din acest
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
-ntâmplat?! Ori am visat?! Oricum, trebuie s-accept finalul! Cam așa mormăiam eu alaltăieri în fața computerului... Tocmai încheiasem o dispută cu Luxița, nevastă-mea. Mă dovedise! Și nu-mi scuzam înfrângerea! Exceptând aplombul comunicării, mă izbește permanent la ea logica enunțului și argumentația. Câștigă totdeauna! Și ce mă oftic! Nu recunosc în ruptul capului, dar, când se-ntâmplă, mă dau obosit și-n căutare de... relaxare imediată. Ca un făcut, victoria consoartei mă marchează într-atât... încât alerg s-o înșir
CARE PE CARE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376622_a_377951]
-
altă viață”- este una din reflecțiile acestuia. „Adevărul e neverosimil”, „adevărul e primejdie”, „adevărurile se învechesc, nu toate rămân adevăruri”, „Asta-i istoria: cimitirul fostelor adevăruri. O colecție de fapte. Și-apoi fiecare cu adevărul lui”4 - sunt câteva dintre enunțurile aforistice , concluzii la care ajunge eroul epic. La aceste serii de cărți editate se adaugă volume de publicistică sportivă - Biblioteca din iarbă (2002), Viață de microbist (2004), Mutumania (2005), Cei doi Hagi (2007) - ce pun în evidență o neașteptată latură
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
Am convingerea (dar nu țin, cu tot dinadinsul, să-i conving și pe alții) că perspectiva potrivită este cea spirituală. Structura generativă a cărții se bizuie, temeinic, pe confruntarea, mai mult sau mai puțin conștientizată, dintre materie și duh. Subiectul enunțului, ca și subiectul enunțării ar dori să dea credit aparenței, dar le stopează caducitatea, lipsa de profunzime a acesteia; concomitent, instanța auctorială tinde spre veritabilele profunzimi nevăzute, dar o descurajează impalpabilitatea lor. Eul nu este victimă a “farsei ontologice”, cum
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
și Tăcerea sunt două coordonate prin care Omul se diferențiază de celelalte vietăți create de Dumnezeu:” Tăcerea care vorbește se numește înțelepciune. Vorbele care nu spun nimic sunt zădărnicia”. Educația - pentru Alexandra Mihalache își găsește formularea aforistică desăvârșită în următorul enunț: „Educația îți aduce respect. Prestigiul îți aduce autoritate”; „Educația. O carte cu pagini aurite”; „Educația este tezaurul care-l însoțește pe om pretutindeni și care nu se devalorizează nicicând”; „Educația nu izvorăște din cultură, însă prin cultură se poate dezvolta
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
o duc pașii pe drumul vieții: Te păstrez copilărie în suflet, în unghere În zâmbete și lacrimi cu clipe mă învești, În poeme prin lume cu dorurile mele Cu amintiri și vise din satul de povești. Candoare, sinceritate, simplitate în enunț dar multă lumină și culoare în imaginile redate fac să sclipească și visele frumoase și dezamăgirile, și bucuriile și durerile pentru că - nu-i așa? - o tot repet, poeta este învingătoare și cuvântul ii este biruință. Vă sugerez acest poem pentru
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Vom spune ce ne place sau nu ne place și vom argumenta alegerile noastre. Și deși putem părea subiectivi, în enunțul editorial, mai mult ca sigur că după ce veți urmări emisiunea și argumentele noastre, ne veți da dreptate! Nu ne ascundem în spatele dicționarelor de jurnalism. Într-o piață media, în care toată lumea vorbește de obiectivitate, noi ne asumăm subiectivitatea.”, își explică
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
doar pentru toți, nu pentru interese de grup. Polidor SOMMER: Ați afirmat într-o emisiune tv: „românul nu înțelege că, dacă în stânga sunt mituri și povești frumoase, în dreapta stă un portavion cu lansatoare de rachete“. Cum s-ar „traduce“ acest enunț, extrem de inspirat, pentru cetățenii unei țări, parte a structurilor euro-atlantice, dar având Ursul Siberian în coaste?... Călin GEORGESCU: În 25 de ani, românilor li s-a dat pâine și circ (mai mult circ decât pâine) de către o clasă politică jalnică
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
pământ nu este posibilă fără ele. Aceste mici insecte sunt o mare forță invizibilă, care polenizează 75% din plante, iar valoarea polenizării este estimată la 40 de miliarde de Euro / an la nivel mondial. Polidor SOMMER: Nu m-a mirat enunțul dvs. care începe cu o propoziție condițională: „Dacă România ar înțelege ce șansă uriașă are în plină criză, ar face un salt gigantic nu doar pentru refacerea ei, ci și pentru a ocupa o poziție de lider imbatabil, cel puțin
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
care s-au autoinvestit cu responsabilitatea structurării universului post-bipolar, au încercat să o micșoreze. Nu teritorial, ci ca putere - economică, demografică, culturală, morală, socială etc. Ceea ce au reușit cu sprijinul românilor înșiși“. De aceea, nu întâmplător a emis și un enunț în conivență cu ideile și speranțele dvs., reîntoarcerea în țară a elitelor forțate să stea în exil, departe de aspirațiile și dorințele neamului din care se trag. Cât de departe este acest deziderat național? Călin GEORGESCU: Este un enunț bun
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
un enunț în conivență cu ideile și speranțele dvs., reîntoarcerea în țară a elitelor forțate să stea în exil, departe de aspirațiile și dorințele neamului din care se trag. Cât de departe este acest deziderat național? Călin GEORGESCU: Este un enunț bun, dar cel care îl rostește trebuie să aibă și verticalitate morală ca să-l pronunțe și, mai ales, tăria de caracter să acționeze în consecință. Dacă vorbim de micșorarea României, oare cât a contribuit la aceasta semnarea nefastului Tratat cu
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... ” Lingvistic, remarcăm frecvența cuvintelor polisemantice și a sensurilor conotative, recurența unor cuvinte/sintagme-cheie (laitmotivul, reluarea, titlul care sugerează tema, dominanta afectivă), enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale și metatextuale, etc. Armonia vizează acordul perfect al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
cît și în Țara Românească, descendenții aristocrației postbizantine: Paleologii, Cantacuzinii... Obiectivele guvernărilor princiare, ajutorul oferit Muntelui Athos, respectul înțelegerii în interiorul țării și lupta anti-otomană exprimă această influență, nouă în secolul al XVI-lea, devenită apoi tradiție în secolele XVI-XVI1. Chiar enunțul programului princiar atribuit unei moșteniri bizantine pune cîteva probleme, pentru că apărarea ortodoxiei este adesea de conjunctură și se afirmă ca reacție împotriva pretențiilor hegemonice externe; pentru că cruciada nu este continuă; pentru că anumiți domnitori au optat pentru Islam a fost cazul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a văzut în fundul unui sat izolat un bătrîn de optzeci și doi de ani învățînd să citească... Încadrarea, după cum spune ideologul Leonte Răutu în numeroasele sale articole din revista Lupta de clasă, este esențială. Formația ideologică se bazează pe un enunț deschis și o cenzură abilă. În anii '60 reapar opere ale unor autori interziși cu zece ani mai înainte, însă cenzurate. Sînt date uitării textele antiruse ale lui Eminescu publicate în 1878 autorii sînt clasificați ca irecuperabili sau sînt anexați
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și neființă"; "nimic nu poate epuiza bogăția vidului cuantic. Căci el este Nimicul"34. Sensul de "vid plin" nu este altul decât cel intuit de Sergiu Al. George.35 Am avea la Eminescu un sens ontologic, pentru că "nimicul" corespunzând unui enunț negativ ca "absență", nu poate fi conceput fără o referință la o "substanță primă", precum în logica indiană Nyaya sau Buddista. "Fluctuația" dintre ființă / neființă sau "bogăția vidului cuantic" are un sens dialectic, hegelin (Ioana Em. Petrescu). Nu de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ȘI EXEMPLE DE ÎNVĂȚARE 1. Cunoașterea și utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. Obiective de referință Activități de învățare 1.1. să cunoască și să descrie înțelesul unor termeni specifici limbajului civic; 1.2. să exprime oral și în scris enunțuri simple cu referire la situații de viață cu conținut civic. * exerciții identificare/ recunoaștere; * simulări; * studiu de caz 2. Cunoașterea și respectarea normelor de conduită în societate. Obiective de referință Activități de învățare 2.1. să identifice situații conflictuale în societate
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Familia mea”); * învățarea prin cooperare: • mimă • pantomimă • dramatizări * povestirea/ descrierea/ 66 intoleranță), pornind de la situații concrete. compararea unor întâmplări. 4. Dezvoltarea și manifestarea unor atitudini favorabile evitării, rezolvării/ medierii conflictelor Obiective de referință Activități de învățare 4.1. să formuleze enunțuri pro și contra soluționării unor dileme; 1.2. să compare în termeni simpli informații privind rezolvarea conflictelor; 4.3. să formuleze și să exprime opinii personale în aprecierea unor situații. * elaborarea unui cod de conduită; * simulare; * studiu de caz * portofoliu
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
a Marthei înseși, nu e doar o simplă, deși excepțională, izbîndă editorială, ci și prilejul unor oportune meditații asupra specificului românesc. Categorie atît de vagă și inoperantă, la urma urmei, dar în stare a resuscita, măcar și prin simplul ei enunț, o invitație la nuanțări care scapă azi frisonului general, consecutiv prăbușirii comunismului. Scriitura cvasipoematică a cărții, dar și cu inserții de un realism savuros și perspicace în natura ființei românești, pune în lumină, din perspectiva acestei prințese franceze de viță
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să rămînă plastician aproape axiomatic, plastician care economisește enorm pentru a spune mult. În textele literare este un literat, un scriitor, un prozator de formulă intelectuală, un scriitor subtil, dar care nu recurge la strategiile vizualității pentru a-și argumenta enunțurile și pentru a convinge în text. Am admirat/ admir la el în continuare această capacitate de a trăi în două planuri, cu elementele specifice ale limbajului în care se exprimă și nu amestecă în mod fraudulos disponibilitățile pe care le
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o răsfoiesc. Am avut norocul să cad peste rîndurile despre "iatac" și "Dealul Repedea" care m-au fermecat și, astfel, printre alte treburi, am pus mîna pe telefon și v-am transmis prin el o telegramă la adresa de pe plic. (n.n., enunțul în parafrază al telegramei: "mă bucur foarte mult că și în Moldova apar cărți stop".) Seara, răsfoind catalogul, am descoperit că aveți și o adresă personală. Marți, 24 februarie, cu o jumătate de oră înainte de a părăsi casa, vrînd să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
procesul instructiveducativ, astfel încât gradul creării de efecte stimulative la nivelul blocurilor cognitive și de control să fie ridicat. Ca beneficiari ai acestor eforturi, elevii sunt permanent realizatori de ipoteze privind forța și saturația stimulilor pe care-i primesc, de enunțuri comparative asupra stilului și eficienței comportamentelor profesorilor. În condițiile concrete ale procesului educațional, elevii recunosc în comportamentele profesorilor mai degrabă calitățile „omului” decât cele ale „profesionistului”, mai ușor conduita solicitatoare de reproducere decât valențele stimulative, cu atât mai puțin structura
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
persoanelor care receptează mesajul. Atitudinea unei persoane nu trebuie reprezentată ca un punct pe continuum, de la pozitiv la negativ, ci ca o zonă a pozițiilor acceptare-marjă de acceptare. Fiecare persoană, în raport cu diferitele problemele puse în discuție, are un set de enunțuri pe care le consideră inacceptabile. Aceste enunțuri acoperă o zonă latitudine de respingere. Extinderea zonei de acceptare și de respingere depinde de gradul de implicare a persoanei, de atașamentul acesteia față de propria atitudine. Se consideră că persoanele mai implicate acordă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nu trebuie reprezentată ca un punct pe continuum, de la pozitiv la negativ, ci ca o zonă a pozițiilor acceptare-marjă de acceptare. Fiecare persoană, în raport cu diferitele problemele puse în discuție, are un set de enunțuri pe care le consideră inacceptabile. Aceste enunțuri acoperă o zonă latitudine de respingere. Extinderea zonei de acceptare și de respingere depinde de gradul de implicare a persoanei, de atașamentul acesteia față de propria atitudine. Se consideră că persoanele mai implicate acordă o atenție mai mare mesajelor persuasive manifestând
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
acesteia față de propria atitudine. Se consideră că persoanele mai implicate acordă o atenție mai mare mesajelor persuasive manifestând în același timp tendința de eliminare din mesaj a elementelor discrepante. Experimental au fost identificate trei zone în care se pot plasa enunțurile unui mesaj persuasiv: - zona de acceptare din jurul atitudinii receptorului față de problema pusă în discuție; - zona de neangajare, o categorie destul de reziduală în care intră enunțurile destul de îndepărtate de atitudinea receptorului, dar care nu sunt automat respinse; - zona de respingere
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a elementelor discrepante. Experimental au fost identificate trei zone în care se pot plasa enunțurile unui mesaj persuasiv: - zona de acceptare din jurul atitudinii receptorului față de problema pusă în discuție; - zona de neangajare, o categorie destul de reziduală în care intră enunțurile destul de îndepărtate de atitudinea receptorului, dar care nu sunt automat respinse; - zona de respingere în care se plasează enunțurile ce exprimă o atitudine de neacceptat pentru persoană-țintă. Teoria judecații sociale, în special abordarea, asimilarea-contrast se înscrie în orientarea psihologiei cognitiviste
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]