2,401 matches
-
medievale, așa cum apare în cărțile de analiză a textului semnate de Dan Horia Mazilu, este convertită în vizibilitatea pe care acesta o dă schemei unei u-topii, unei forme ficționale, în care replicile contrapuse ale personajelor sale, enunțuri fragmentare în spațiul enunțării, recodifică sensul, destructurând totodată discursul totalizant. * Știm că există pereții de sticlă ai acestei lumi medievale, ca și cum ar fi coperți transparente ale cărților care o descriu, dar ceea ce credem că vedem la orizont, lumea noastră, e cu siguranță dincolo de ei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dar și de determinările circumstanțiale. Referindu-se la importanța contextului pentru determinarea sensului, autorul împarte sensurile verbelor în: (i) sensuri indepedente de context; (ii) sensuri contextual-determinate56. Sensurile indepedente de context sunt cele care "domină" structura semantică a cuvântului. Simpla lor enunțare, fără a adăuga indicații suplimentare de natură lexicografică, "activează" în mintea vorbitorilor o serie de asocieri semantice comune, nonambigue. Pornind de la definiția verbului a vedea din DLRM, unde se inventariază 12 sensuri ale acestuia, Evseev identifică ca sens indepedent de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
școlii și a colectivului de conducere; - descrierea concisă a etapelor proiectului care se inițiază; - prezentarea planului de dezvoltare și a ceea ce urmează a se realiza; - o scurtă scrisoare de intenție din partea directorului școlii; - prezentarea modalităților concrete de realizare a donației; - enunțarea țintei finale a școlii; - prezentarea modalității de informare asupra succesului și de celebrare a lui. în contextul culturii și al civilizației contemporane, când influențele exercitate asupra copiilor și a tinerilor sunt multiple și de diverse tipuri, necesitatea unui parteneriat între
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina - Mihaela Tataru, Mirela- Mihaela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93075]
-
să îndeplinească planurile de deportare*. în 1932-1933 nu s-au înregistrat „decât” 268000 de deportări, adică de opt ori mai puțin decât planul trasat de Stalin*. Procedura pusă la punct în 1937 dovedește trecerea la raționalizare și se bazează pe enunțarea unui cadru indicativ de obiective categoriale, iar apoi pe traseul ascendent al informațiilor urcând de la organizațiile locale către vârf, fapt care duce la adoptarea de către centru a unui plan imperativ. Stalin desemnează marile categorii de populație care trebuie arestate, împușcate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să devină mai puțin brutală și mai predictibilă, deci mai bine ajustată și, prin aceasta, mai bine acceptată. Un proces de raționalizare caracterizează diferitele sectoare ale societății, sub efectul stabilizării și al planificării. în întreprinderi, acest lucru se traduce prin enunțarea simultană a mai multor documente - planul întreprinderii, planul întrecerii generale, planul de inovații - contrasemnate de factorii de conducere - directorul întreprinderii, secretarul de partid și cel de sindicat - și validate de autoritățile superioare, sectoriale și regionale. Aceste documente sunt preluate la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
măsură această dublă insatisfacție, atât a intelectualității tehnice, cât și a muncitorilor, punând în evidență cei doi poli revendicativi, al eficacității și al justiției. INFORMARE/ DEZINFORMARE în universul leninist și stalinist, noțiunile tradiționale de adevăr și de minciună nu există. Enunțarea oricărui adevăr este comandată numai de imperativele ortodoxiei* ideologice și a liniei politice a momentului. în regimurile comuniste, partidul* deține monopolul tuturor mijloacelor de expresie - presă, edituri, radio, cinematograf, învățământ etc. - și le controlează îndeaproape grație monopolului numirilor și unui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Marx înțelege să rupă cu explicațiile metafizice și să subordoneze transformarea societății unei analize riguroase a contradicțiilor ei interne. Degradarea ulterioară a marxismului în economism și mecanicism - „marxismul vulgar”, după Lenin - nu anulează importanța pe care descoperitorul lor a acorda enunțării unor legi verificabile și imperative ale evoluției. și, mai ales, Marx și-a pus concepția lui „științifică” asupra lumii în slujba unei speranțe revoluționare, iar o evidență a analogiilor între marxism și religie este greu de ținut. în vreme ce marile monoteisme
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
centrat pe realizarea sarcinii” de „liderul centrat pe conservarea grupului”; Bass și Barrett (1972), desprind după criteriul motivației „liderul orientat spre sine”, „liderul orientat spre sarcină”, „liderul orientat spre interacțiune”. Tipologia lui Bales merită mai multă atenție decât o simplă enunțare. Dacă inițial Bales a luat în considerare doar două dimensiuni (centrarea pe sarcină și centrarea pe grup - interpretate ca fiind complementare), ulterior, ghidându‑se după cercetările făcute de Carter, Wispe și alții, a admis existența unui al treilea factor ortogonal
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
observația directă la clasă, tehnici autoevaluative, chestionar de evaluare SCENARIUL ACTIVITĂȚII: Moment organizatoric: pregătirea video proiectorului și a materialului de prezentat Exercițiu: Studiul imaginii Priviți imaginea încercând să identificați componentele comunicării. Ce altă reprezentare despre comunicare puteți sugera? Discuții (O1) Enunțarea temei. Precizarea obiectivelor Exercițiu de încălzire: Desenul Fiecare elev își pregătește o foaie de hârtie și un creion. 98 100 Unui elev voluntar i se oferă o imagine cu o figură geometrică. Ceilalți elevi nu au văzut figura. Sarcina elevului
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a se Înțelege societatea globală sau grupul restrâns”), ci aspectul cel mai important este ă cum subliniază Raymond Boudon și François Bourricaud În al lor Dictionnaire critique de sociologie ă „să alegem, În funcție de preocupările noastre, nivelul cel mai pertinent de enunțare și validare a ipotezelor proprii” (Boudon și Bourricaud, 1982, p. 257). G. F. & ALBOUY Serge (1976), Eléments de sociologie et de psychologie sociale, Toulouse, Privat. ANZIEU Didier și MARTIN Jacques-Yves (1973), La Dynamique des groupes restreints, Paris, PUF (prima ediție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bază de benzină, de motorină sau de gaz), dar și lingvistice și retorice (de exemplu, cunoașterea normelor literare și de argumentație dintr-o limbă) sau legate de situația de comunicare (este vorba despre deicticele care privesc interlocutorii, momentul și spațiul enunțării). Am definit ansamblul acestor cunoștințe drept „cunoașterea Împărtășită”, expresie pe care am preluat-o de la Galisson. Alte implicite, ca tropii, dimpotrivă, provin din transgresarea anumitor norme conversaționale. Această transgresare poate avea rațiuni lingvistice sau psihologice. Principalele rațiuni sunt totuși de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2:801.73 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA RODICA NAGY Dicționar de analiză a discursului INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: analiza discursului, discurs, enunțare, text. Lista autorilor Rodica Nagy (RN), profesor la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Sanda-Maria Ardeleanu (SA), profesor la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, director al Centrului de Cercetare CADISS; Ioan Oprea (IO), profesor la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Adriana
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în mod implicit analizabilă în acte componente. Activitatea vorbirii nu este însă unidimensională, deoarece întrunește mai multe activități, între care una vizează finalitatea, comunicarea, iar alta producerea mesajului. Ca atare, actul lingvistic are același aspect complex, fiind în principiu o enunțare cu rol de unitate funcțională în comunicare. Această constatare în legătură cu alcătuirea vorbirii dintr-o suită de acte lingvistice a fost de obicei ceva subînțeles, fiindcă nu face parte din tradiția obișnuită a analizelor lingvistice și abia în a doua jumătate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mă lași singur! etc. Ideile lui J. L. Austin au fost continuate și dezvoltate în mod deosebit de filozoful american John R. Searle, după care a enunța o frază înseamnă, în principiu, a îndeplini trei tipuri de acte: un act de enunțare (rostirea de cuvinte sau fraze), acte propoziționale (referința și predicația) și un act ilocuționar (punerea unei întrebări, formularea unei promisiuni, a unui ordin etc.), ultimele două tipuri de acte fiind legate de forma lingvistică. Pe lîngă acestea, există și un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și spectator. Concretizînd un personaj, actorul îi conferă acestuia o corporalitate, permițîndu-i spectatorului o percepere vizuală și auditivă imediată a personajului - "ființă de hîrtie" (Roland Barthes) din textul dramatic. Reprezentînd pe scenă un personaj, actorul realizează atît un act de enunțare a textului atribuit de autor personajului, cît și de interpretare. Interpretîndu-și personajul, actorul proiectează asupra acestuia o sumă de trăsături în care se răsfrînge viziunea lui cu privire la personajul respectiv. De la apariția cinematografului, termenul actor îl desemnează, în egală măsură, pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
așa cum precizează John Searle. La aceasta este adăugat principiul exprimabilității, potrivit căruia tot ce vrem să spunem poate fi spus. Pragmatica a stabilit însă, prin teoria lui J. L. Austin, că există și activități extralingvistice care se realizează exclusiv prin enunțare, încît enunțul Jur! de exemplu, înseamnă însăși acțiunea de a jura, iar alte activități extralingvistice sînt inițiate prin vorbire, căci enunțul Ia-ți umbrela! poate determina efectuarea unei suite de acte de către interlocutor (deplasarea spre locul unde se află umbrela
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interpretată ca "singular" sau ca "plural"; c) enunțul grija părinților nu spune explicit dacă este vorba despre grija pe care părinții o poartă copiilor sau de cea pe care copiii o poartă părinților; d) ambiguitatea pragmatică este relevantă din perspectiva enunțării, ea fiind o consecință a diversității intențiilor de comunicare conținute în forma aceluiași enunț; enunțul De azi te pregătesc pentru examen, conține aspecte ilocuționare diferite: rugăminte, promisiune, avertizare, amenințare, ordin, a căror dezambiguizare este posibilă numai prin raportare la situația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe baza formei discursului: discurs descriptiv, polemic, argumentativ etc. De asemenea, s-a propus conceptul de "formațiuni discursive" de tip presă feminină/feministă. (2) A doua generație (O. Ducrot, J-Cl. Anscombre, D. Maingueneau, P. Charaudeau) este influențată de dezvoltarea teoriilor enunțării și ale pragmaticii. Se consideră că analiza discursului presupune punerea laolaltă a mai multor texte, enunțarea condiționînd puternic organizarea limbii. Maingueneau evidențiază mai multe ipoteze de reglare a funcționării domeniului analizei discursului: ipoteza primeității interdiscursului; ipoteza relației interdiscursive ca mecanism
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formațiuni discursive" de tip presă feminină/feministă. (2) A doua generație (O. Ducrot, J-Cl. Anscombre, D. Maingueneau, P. Charaudeau) este influențată de dezvoltarea teoriilor enunțării și ale pragmaticii. Se consideră că analiza discursului presupune punerea laolaltă a mai multor texte, enunțarea condiționînd puternic organizarea limbii. Maingueneau evidențiază mai multe ipoteze de reglare a funcționării domeniului analizei discursului: ipoteza primeității interdiscursului; ipoteza relației interdiscursive ca mecanism de traducere reglată; ipoteza existenței unui sistem de constrîngeri semantice globale; ipoteza existenței unui model de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la M. A. K. Halliday, J.-M. Adam etc.). Din această ultimă definiție, extragem precizări legate de obiectul analizei discursului care, după D. Maingueneau, nu constituie nici organizarea textuală însăși și nici situația de comunicare, trimițînd, mai degrabă, la mecanismul enunțării care leagă o organizare textuală de un loc social determinat. O altă perspectivă definițională este cea oferită de J.- M. Adam care distinge între "analiza discursului", "analiză de discurs" și "analiza discursurilor": primele două concepte ar trimite către o teorie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
D. Maingueneau disting patru mari poli ai acestei relații: analiza discursului și corpusul de interacțiune socială; analiza discursului și corpusul situațiilor de comunicare, deci a genurilor de discurs; analiza discursului și corpusul de sorginte ideologică; analiza discursului și corpusul mărcilor enunțării sau ale organizării textuale. Corpusurile ideologice sînt astăzi preferate celor care permit studiul functionalităților discursive conducînd, volens nolens, către o abordare militantă (proprie școlii franceze de analiza discursului din anii '60). Această realitate este surprinsă de Ali Bouacha (1984) atunci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analiză vizează o înțelegere a producerii sensului, iar acest demers, dezvoltat îndeosebi de lucrările ce sînt conduse de perspectiva praxematică, s-a finalizat într-o metodologie care pune în valoare analiza dinamică a funcțiilor textuale. În acest caz, examenul mărcilor enunțării începe cu sesizarea reprezentărilor de spațiu și de timp ale persoanei. Studiul vocabularului (cîmpuri lexicale, rețele semantice, izotopii, termeni cheie și stereotipii discursive) oferă imaginea clasificărilor referențiale, iar analiza trăsăturilor dialogice, a intertextualității, a situației de comunicare și a condiției
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
specialitate românești se admite existența unui curent analogist, de întoarcere la modelele din fondul vechi latin al limbii, inițiat și reprezentat de Aron Pumnul la mijlocul secolului al XIX-lea. Din punctul de vedere al actului lingvistic, ca o instanță de enunțare care se manifestă pe suprafața discursivă argumentativă, ce favorizează structurarea universurilor de cunoaștere, analogia acționează, pe fondul unui fapt problematic de cunoaștere, la toate nivelurile limbii: fonetic (luni, în loc de lune < lat. Lunae, sub influența analogică a celorlalte nume ale săptămînii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Într-un studiu apărut în 1957, Eugeniu Coșeriu a folosit acest cuvînt pentru a denumi oricare dintre cele patru circumstanțe ale activității lingvistice: situația, spațiul, contextul și universul. Prin urmare, cadrul este situația spațio-temporală, suportul fizic, în care se realizează enunțarea. În analiza conversației, se folosește sintagma cadru participativ pentru a denumi ansamblul parametrilor care caracterizează situația de comunicare: participanții, numărul lor, calitatea lor și relațiile care-i unesc într-un schimb comunicativ, în care, așa cum a arătat E. Goffmann, se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
esență, sînt considerate sinonime cele două cuvinte urmate de determinarea timpurilor - concordanța/corespondența timpurilor cu sensul de "sistem temporal bazat pe interpretarea relativă a timpurilor din propoziția subordonată prin raportare la timpul verbal din regentă (uneori prin raportare la momentul enunțării)", fenomen numit și consecutio temporum. Fenomenul în discuție (manifest și în alte limbi) constă în faptul că verbul unei propoziții regente impune, atît prin proprietățile lexicale, cît și prin timpul redat de forma flexionară, restricții asupra timpului pe care-l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]