4,405 matches
-
lui Dinu Pillat care, pe nedrept, a suportat o dureroasă și incalificabilă detenție politică deoarece descindea din Brătieni și fiindcă era, uneori, în compania unor necruțători delatori. Interesante, atât sub aspectul informației literare și culturale, precum și al scriiturii, sunt și epistolele trimise lui Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), pe când acesta se afla la Paris, unde făcea cercetări literare în bibliotecile și arhivele orașului „lumină" al Europei dintotdeauna. Istoricul și criticul literar Dinu Pillat a manifestat o prețuire, rar întâlnită în
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
în semn de caldă prețuire și simpatie, această reeditare, amplificată și revăzută „pe ici pe colo și în punctele esențiale ", a unei cărți pe care Marin a comen-tat-o3 cu o înțelegere, pentru care-i voi rămâne totdeauna recunoscător. Dinu Pillat. Epistolele lui Dinu Pillat trimise lui Marin Bucur, necunoscute până acum, și din care transcriu, aici, numai două, se constituie în niște veritabile modele ale genului. [București, 4 aprilie 1966] Dragă domnule Bucur, Sper ca rândurile mele de bune urări, de
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
și a creat Basil Munteanu, îl constituie cartea Corespondențe 4, gândită și restituită de soția și colaboratoarea sa, Emmanuela Munteanu. Astăzi, la aproape opt luștri de la dispariția lui Basil Munteanu, nu avem, încă, o carte sau două care să cuprindă epistole trimise de profesorul și istoricul literar. De asemenea, nu s-au publicat numeroasele misive primite de la cărturarii, savanții și erudiții învățați ai Europei, pe care i-a cunoscut și i-a apreciat, așa cum rezultă din mărturiile contemporanilor și ale sale
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
trimise de profesorul și istoricul literar. De asemenea, nu s-au publicat numeroasele misive primite de la cărturarii, savanții și erudiții învățați ai Europei, pe care i-a cunoscut și i-a apreciat, așa cum rezultă din mărturiile contemporanilor și ale sale. Epistolele trimise prozatorului Mihai Niculescu (1909-1994) și care se publică, acum, întâia oară, se constituie în câteva pilduitoare mărturii privitoare la exil și condiția exilatului, precum și la activitatea de cercetare științifică și academică, pe care o desfășurau unii dintre intelectualii români
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
ROMÂNEASCĂ (nr. 3-4). De data aceasta este vorba despre corespondența postbelică purtată de Mircea Eliade cu medicul clujean Valeriu Bologa. (Corespondența e îngrijită de Liviu Bordaș, cel care a cercetat arhiva lui Eliade din Chicago). Iată ce mărturisea Eliade în epistola datată 2 decembrie 1969: „Dar tare mi-e teamă că scrisorile mele de pe vremuri - mai ales cele din India - cuprind năzbâtii istorico-medicale (sau chiar istorico-științifice) de vor râde tinerii, și praful se va alege de bruma mea de «autoritate»!!! Fii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
4 martie 1977), care s-a bucurat, constant, de încrederea și prețuirea lui Marin Preda, a primit de la autorul cărții fundamentale, Moromețții (1955), în aproape două decenii, doar cinci cartoline poștale expediate din Londra, Loreley, Hamburg și Paris, precum și o epistolă, deloc convențională, în care directorul Editurii Cartea Românească îl consiliază în problemele urgente ale instituției. Dintre cele cinci cartoline ilustrate, interesante prin imaginile memorabile ce le conțin pe recto, se detașează, prin franchețe, cea trimisă din [Hamburg], 19 octombrie [ 19
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
dorind, în același timp ca și amicii și prietenii mei să facă la fel. Si dacă s-ar putea în compania dorită de ei. Marin. [Tovarășului Mihai Gafița, Editura pentru Literatură, Bulevardul Ana Ipătescu, nr. 39 sau 35. Bucarest - Roumanie]. Epistola, necunoscută până acum, se constituie, de fapt, într-o sumă de instrucțiuni și indicații pe care i le lasă lui Mihai Gafița, redactor-șef al Editurii Cartea Românească (1970-1977) care, în pofida faptului că se înființase doar de un an, dădea
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
comunica acasă, cumnatei mele, doamna Vlăsceanu. 6) Am semnat hârtiile domnului Pană. Ne bagă gazele-acelea? Ar fi culmea ca după atâtea cheltuieli, să nu putem deschide librăria... Aștept telefonul tău. Salutări cordiale și prietenești... Marin Preda Note • Originalele celor două epistole, inedite, se află la Biblioteca Națională a României - București. Manuscrisele 35.193 și 35.500. 1 Marin Preda - Scrisori către Aurora. Eugen Simion - Aurora Cornu. Convorbiri despre Marin Preda. Cu o postfață de Eugen Simion. București, Editura Albatros, 1998, 380
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
în alt spațiu cultural. Publicistica să literară și nonliterară se cuvine a fi investigată și publicată în întregime întrucât, pentru cei mai mulți dintre contemporanii săi, este complet necunoscută. Virgil Ierunca a fost și un excepțional epistolier, autor al câtorva mii de epistole, trimise familiei, prietenilor și scriitorilor din țară, din Europa și din alte părți ale lumii, și în care se găsesc, întotdeauna, prețioase informații de istorie literară, culturală, socială și politică. Revelatoare sunt epistolele trimise lui Mircea Eliade, Constantin Virgil Gheorghiu
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
excepțional epistolier, autor al câtorva mii de epistole, trimise familiei, prietenilor și scriitorilor din țară, din Europa și din alte părți ale lumii, și în care se găsesc, întotdeauna, prețioase informații de istorie literară, culturală, socială și politică. Revelatoare sunt epistolele trimise lui Mircea Eliade, Constantin Virgil Gheorghiu, Geo Dumitrescu, Alexandru Busuioceanu, Emil Turdeanu, Emil Cioran, Constantin Noica, Alexandru Ciorănescu, Horia Stamatu, N.I. Herescu, Vintilă Horia, Mihai Fărcășanu, Mircea Popescu, Perpessicius, Ioan Petru Culianu, Dumitru Micu, Marin Sorescu, N. Steinhardt, Vasile
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
aceste misive nu s-au rătăcit sau pierdut și că, într-o zi, vor fi adunate, adnotate și publicate în câteva corpusuri de documente, atât de necesare pentru elucidarea unor momente din evoluția literaturii contemporane. Restituim, aici, pentru întâia oară, epistolele trimise lui Perpessicius, poetei Victoria Ana Tăușan (n. 1937) și istoricului literar Marin Bucur (1929-1994), pentru care Virgil Ierunca a manifestat o prețuire specială, atât pentru opera lor, cât și pentru atitudinea pe care au avut-o față de regimul abuziv
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
pe amândoi, cu toată prietenia Virgil Ierunca P.S. Din puținele texte poetice reținute pentru o carte a mea ce urmează să apară la Humanitas, n-am uitat-o, cum au făcut toți criticii, pe Victoria Ana Tăușan. Note Originalele acestor epistole, inedite, se găsesc în Biblioteca Academiei Române - - cea către Perpessicius - și în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București - cele trimise Victoriei Ana Tăușan și lui Marin Bucur. 1. Perpessicius - Opere. [Volumul] 1-2. [București], Editura pentru Literatură, 1966-1967, 320 pagini (1) și
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
uneori, tind să devină insurmontabile. Literatura sa epistolară, redusă cantitativ, conține o sumă importantă de informații, note, date și precizări despre sine și despre confrații săi care i-au înrâurit, într-un fel sau altul, destinul scriitoricesc și cel uman. Epistolele scrise la vârsta de doar cincisprezece ani și trimise prietenului și îndrumătorului său, Mihai Zaharia 2, necunoscute până acum, surprind grație inocenței, sincerității și unei purități genuine, specifice, de altfel, creatorilor extrem de însemnați. Informațiile din aceste misive completează și corectează
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
și răspunde-mi imediat, te rog... Nu-l uita pe prietenul tău. Cu altă ocazie îți voi povesti întâmplări mai mărunte dar frumoase din viața mea în Fălticeni. Până atunci, scrie-mi! Al tău prieten, Nicolae Labiș Note • Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Nicolae Labiș - Corespondență. Ediția îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava, Editura LIDANA, 2009, 156 pagini. [Conține 46 de scrisori emise de Nicolae Labiș și 37 primite de la confrații
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
se pună punct unui dor pe care, altminteri, ea îl păstrează difuz. Probabil de asta, și nu ca să evite o prea mare asemănare cu mult mai echivocul Și dacă..., renunță Veronica Micle la întrepătrunderea de planuri. Punând alături această scurtă epistolă de despărțire, care se vrea tăioasă, dar stilistica n-o ajută de, să zic așa, original, singurul comentariu e al lui Mallarmé: le sugerer, voila le rêve. Sugestia, misterul nu sunt, de altfel, punctul forte al versurilor Veronicăi Micle. Biograficul
Dragostea moare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3654_a_4979]
-
alean Ieși cu lumânarea. Loc plăcut. Intrarea, scara care lin urca-n Odaie, totu-ales mi s-a părut. Așa e orice ființă păcătoasă: Paingul frumuseții-l prinde-n plasă. V. M-am așezat cu ce aveam de scris Să-ncerc epistolă, jurnal a scrie, Ca-n alte dăți, când toți se-afundă-n vis Să-mi fac și lor și mie-o bucurie; Dar nu știu cum, parcă n-aveam de zis Nimic, cerneala nu voia să-mbie. Copila de la han, de cină-a-mi
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
și criticului literar, poetului și prozatorului Const. Ciopraga (1916-2009), deloc lineară, dobândește un contur distinct odată cu restituirea memoriilor, însemnărilor și, mai ales, a literaturii sale epistolare. Spre sfârșitul vieții, cărturarul Const. Ciopraga, conștient de valoarea informativă, documentară și biografică a epistolelor pe care le-a primit, publică un amplu tom1 ce însumează cele mai semnificative mesaje ce i-au fost trimise de confrații săi în răstimp de aproape șase decenii. Cartea are o valoare excepțională prin notele, precizările, știrile, informațiile și
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
decenii. Cartea are o valoare excepțională prin notele, precizările, știrile, informațiile și polemicile pe care le conține. Ea se constituie, astfel, într-un indispensabil instrument de lucru în ceea ce privește biografia și bibliografia istoricului literar ieșean. Revelatoare și extrem de importante sunt și epistolele pe care le-a elaborat și expediat, timp de șapte decenii și jumătate, profesorul și cărturarul Const. Ciopraga unora dintre confrații săi, pe care i-am și amintit într-o intervenție anterioară. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
ieșean. Revelatoare și extrem de importante sunt și epistolele pe care le-a elaborat și expediat, timp de șapte decenii și jumătate, profesorul și cărturarul Const. Ciopraga unora dintre confrații săi, pe care i-am și amintit într-o intervenție anterioară. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt trimise poetului, prozatorului și memorialistului Demostene Botez (1893-1973), care, în calitate de vechi și constant colaborator al „Vieții Românești”, încă din perioada ieșeană, dobândește, în intervalul surprins în aceste scrisori, conducerea prestigioasei publicații. Referințele și
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
trimite un articol pentru Viața Românească. Articolul era numai schițat, așa că a trebuit să mai treacă timp pînă la forma definitivă. Iată, deci, motivul întîrzierii. V-am mai scris, iubite maestre, de două ori, la revistă, dar am impresia că epistolele mele nu v-au parvenit. De data asta vă vor găsi, în mod sigur, acasă. Nu v-am uitat nici un moment și cred că nicăieri nu aveți admiratori mai devotați ca la Iași. Din motive mărunte, de aspect formal, nu
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
ridică figura lui impunătoare, eroică și sublimă. În lumea lui el a reprezentat idealul moral creștin și a săvârșit o operă măreață și salutară, de apostol și reformator 36. {\footnote 32 Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântarea XXV-a la Epistola I către Corinteni, 3, în P. G., LXI, col. 208.} {\footnote 33 Idem, Cuvântarea a XV-a la Epistola I către Timotei, 2, în P. G., LXII, col. 582.} {\footnote 34 Tratatul despre preoție, cartea a doua, cap. 4, în
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
o operă măreață și salutară, de apostol și reformator 36. {\footnote 32 Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântarea XXV-a la Epistola I către Corinteni, 3, în P. G., LXI, col. 208.} {\footnote 33 Idem, Cuvântarea a XV-a la Epistola I către Timotei, 2, în P. G., LXII, col. 582.} {\footnote 34 Tratatul despre preoție, cartea a doua, cap. 4, în vol. Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Grigorie din Nazianz și Sfântul Efrem Sirul, Despre preoție, Traducere, introducere și
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
meditat, secole de-a rândul, nenumărați preoți, {\footnote 42 Prof. Teodor M. Popescu, art. cit., p. 551.} {\footnote 43 Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Viața și activitatea Celui între Sfinți, Părintelui nostru, Ioan Chrisostom, Arhiepiscopul Constantinopolului, în vol. Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, p. 38.} care găsesc în el sfaturi, îndrumări și consolări admirabile, căci Sfântul Părinte a avut atitudini, învățături, tâlcuiri, îndrumări
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Sfântul Ioan îl critica de pe amvon. Eutropiu voise {\footnote 49 Idem, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVI, 4, Traducere din limba franceză de Diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Satu Mare, 1997, p. 461.} {\footnote 50 Idem, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia XXXIV, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, pp. 385-386. } să suprime Bisericii dreptul de azil, Ioan însă i s-a opus. Când, în anul 399
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
imposibil de controlat. Unii dintre cei ce l-au cunoscut și l-au evocat pe Dimitrie Stelaru au demonstrat că nu sunt creditabili. O sursă sigură de informații biografice, ca și în cazul altor scriitori, cu biografii excepționale, o constituie epistolele și documentele sale de arhivă, câte mai există. Epistolele trimise lui Geo Dumitrescu și lui Mihai Gafița, ce se publică acum întâia oară, conțin câteva elemente importante privind biografia și opera unui poet, extrem de interesant, care s-a bucurat de
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]