1,078 matches
-
AVAR sau cu LAK. Circa 1 000 de vorbitori. Limbă ergativă, fără pivot sintactic. ARMEANĂ Limbă izolată, indo-europeană, vorbită în Armenia și în alte 29 de țări. 9 milioane de vorbitori. Asemănări cu greaca. Armeana clasică manifesta partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de timp/aspect: sistemul absolutiv−ergativ apărea numai la anumite forme compuse de perfect. Topica SOV, adjectiv − substantiv. AVAR Familia caucaziană, ramura estică, grupul avar-andian. Limbă vorbită în nord-estul Caucazului, în partea muntoasă a Daghestanului. 200 000 de vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de vorbitori. Limbă ergativă, fără pivot sintactic. ARMEANĂ Limbă izolată, indo-europeană, vorbită în Armenia și în alte 29 de țări. 9 milioane de vorbitori. Asemănări cu greaca. Armeana clasică manifesta partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de timp/aspect: sistemul absolutiv−ergativ apărea numai la anumite forme compuse de perfect. Topica SOV, adjectiv − substantiv. AVAR Familia caucaziană, ramura estică, grupul avar-andian. Limbă vorbită în nord-estul Caucazului, în partea muntoasă a Daghestanului. 200 000 de vorbitori. Aproximativ 30 de dialecte. Dialectul care stă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nord-estul Caucazului, în partea muntoasă a Daghestanului. 200 000 de vorbitori. Aproximativ 30 de dialecte. Dialectul care stă la baza limbii literare: XUNZA. Opoziție verb/nume. Flexiune nominală bogată. Sistem verbal cu paradigme regulate. Nu există opoziții de persoană. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Categorii verbale: mod, timp, aspect. Numeroase moduri (nonasertiv, concesiv, eventual etc.). Timpuri simple (prezent, trecut, viitor) și sintagme verbale complexe. Prezentul exprimă nedeterminarea temporală. Categoria aspectului are trei valori. Există o clasă de verbe care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Două valori ale verbului a fi: verb copulativ, marcând un raport de echivalență, și verb existențial. Relația de posesie se exprimă pornind de la echivalență/existență, la care se adaugă o determinare suplimentară. Nu există verb pentru sensul 'a avea'. Sistemul ergativ e stabil, fără tendințe de trecere spre alte sisteme. BALOCHI Limbă nord-est iraniană, vorbită la granița dintre Pakistan, Iran și Afghanistan. Circa 7−8 milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica grupurilor nominale și de aspect: ergativul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
suplimentară. Nu există verb pentru sensul 'a avea'. Sistemul ergativ e stabil, fără tendințe de trecere spre alte sisteme. BALOCHI Limbă nord-est iraniană, vorbită la granița dintre Pakistan, Iran și Afghanistan. Circa 7−8 milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica grupurilor nominale și de aspect: ergativul este marcat la persoana 3 a pronumelor și la nume numai la aspectul perfectiv. BANIWA DO IÇANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt marcate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ e stabil, fără tendințe de trecere spre alte sisteme. BALOCHI Limbă nord-est iraniană, vorbită la granița dintre Pakistan, Iran și Afghanistan. Circa 7−8 milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica grupurilor nominale și de aspect: ergativul este marcat la persoana 3 a pronumelor și la nume numai la aspectul perfectiv. BANIWA DO IÇANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt marcate prin acord verbal. În cazul verbelor intranzitive, S este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și oficial, în varianta standardizată prin politica educațională. Limbă cu morfologie ergativă completă, cu dublă marcare: nominală (prin caz, postpoziție, particulă) și verbală (acord). Codarea ergativă nominală e generală și independentă de timpul verbal. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Există două tipuri de conjugare: tipul sintetic, puțin utilizat și tipul perifrastic, construit cu auxiliarul corespunzător verbului a fi pentru verbele cu un singur participant și cu cel corespunzător verbului a avea pentru verbele care pot avea doi participanți. În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru verbele care pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive primește cazul ergativ, iar subiectul verbelor intranzitive neagentive și obiectul verbelor tranzitive primesc absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de trăsătura semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru 'a străluci', 'a întârzia', 'a dura', 'a se ocupa cu', 'a fierbe', 'a fermenta
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbelor tranzitive primesc absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de trăsătura semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru 'a străluci', 'a întârzia', 'a dura', 'a se ocupa cu', 'a fierbe', 'a fermenta') sunt intranzitive neagentive cu subiect în cazul ergativ; (b) verbele intranzitive cu obiect încorporat (corespondentele pentru 'a vorbi', 'a conversa', 'a plânge', 'a râde', 'a dormi', 'a eșua') se comportă, semantic și sintactic, ca tranzitivele - numele încorporat primește cazul absolutiv, iar subiectul, cazul ergativ. Forma verbală conjugată se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu subiect în cazul ergativ; (b) verbele intranzitive cu obiect încorporat (corespondentele pentru 'a vorbi', 'a conversa', 'a plânge', 'a râde', 'a dormi', 'a eșua') se comportă, semantic și sintactic, ca tranzitivele - numele încorporat primește cazul absolutiv, iar subiectul, cazul ergativ. Forma verbală conjugată se acordă cu toți participanții: în ergativ, în absolutiv, în dativ. Există construcții pasive și antipasive, dar nu se poate vorbi despre diateză. Topica nemarcată este subiect de dezbatere: SVO sau SOV. Limbă nonconfigurațională: ordinea constituenților se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
încorporat (corespondentele pentru 'a vorbi', 'a conversa', 'a plânge', 'a râde', 'a dormi', 'a eșua') se comportă, semantic și sintactic, ca tranzitivele - numele încorporat primește cazul absolutiv, iar subiectul, cazul ergativ. Forma verbală conjugată se acordă cu toți participanții: în ergativ, în absolutiv, în dativ. Există construcții pasive și antipasive, dar nu se poate vorbi despre diateză. Topica nemarcată este subiect de dezbatere: SVO sau SOV. Limbă nonconfigurațională: ordinea constituenților se supune ierarhiei informației (structurii temă−remă, nu marcării funcțiilor). Cel
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu marcării funcțiilor). Cel mai frecvent, verbul lexical precedă auxiliarul. Negația impune antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia caucaziană (NAKH), ramura de nord-est, vorbită într-un sat din estul Georgiei, Batsbi. Aproximativ 500 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia caucaziană (NAKH), ramura de nord-est, vorbită într-un sat din estul Georgiei, Batsbi. Aproximativ 500 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbită într-un sat din estul Georgiei, Batsbi. Aproximativ 500 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a muri' și 'a arde', subiectul este în nominativ, dacă situația este obișnuită, dar în ergativ dacă este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a muri' și 'a arde', subiectul este în nominativ, dacă situația este obișnuită, dar în ergativ dacă este vorba de o stare de lucruri neobișnuită, în care referentul subiectului vrea să moară sau să ardă; marcarea ergativă indică deci faptul că nu există o cauză externă, ci o participare voluntară la eveniment. În cazul verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
eveniment. În cazul verbelor de tipul 'a slăbi', 'a se îmbăta', 'a se ascunde', 'a cădea', 'a se rostogoli', 'a fi tulburat', subiectul este în nominativ dacă acțiunea/procesul are loc în mod natural, independent de controlul subiectului, dar în ergativ dacă subiectul participă la proces, ajutând la ducerea la capăt a acestuia. Verbele care nu acceptă marcarea ergativă a subiectului sunt cele care denotă situații/stări indezirabile ('a fi confuz', 'a îngheța') sau acțiuni/procese care nu pot fi inițiate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi confuz', 'a îngheța') sau acțiuni/procese care nu pot fi inițiate sau controlate ('a se maturiza', 'a-și aduce aminte'). Anumiți factori care-l fac pe vorbitor să accepte o anumită formă verbală cu marcare de tip nominativ sau ergativ nu sunt gramaticali, ci pragmatici. În cazul verbelor intranzitive, nominativul și ergativul formează o opoziție privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau controlate ('a se maturiza', 'a-și aduce aminte'). Anumiți factori care-l fac pe vorbitor să accepte o anumită formă verbală cu marcare de tip nominativ sau ergativ nu sunt gramaticali, ci pragmatici. În cazul verbelor intranzitive, nominativul și ergativul formează o opoziție privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un nume sau un pronume la singular în poziția A este obligatoriu marcat cu cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un nume sau un pronume la singular în poziția A este obligatoriu marcat cu cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte timpuri, S, A și O au marcare Ø. A și O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe pronominale. Cazul oblic are aceeași flexiune cu a ergativului. Topică SOV
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte timpuri, S, A și O au marcare Ø. A și O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe pronominale. Cazul oblic are aceeași flexiune cu a ergativului. Topică SOV. CAGA − Vezi ENGA. CARIB(AN) Familie de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Vezi ENGA. CARIB(AN) Familie de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ, cât și marcare de tip ergativ/absolutiv. CAVINEÑA Limbă din subfamilia TACANAN, vorbită în nord-estul Boliviei. Circa 1 000 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ, cât și marcare de tip ergativ/absolutiv. CAVINEÑA Limbă din subfamilia TACANAN, vorbită în nord-estul Boliviei. Circa 1 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica nominalelor, timp și aspect și propoziție principală vs subordonată. CECENĂ Limbă est-caucaziană, din grupul NAKH. Marcare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]