1,916 matches
-
precum cel al Antichității, decât un simplu lingușitor al conștiințelor. Democrația „intermitentă” (la alegeri) se pretează excelent unui astfel de demers. Există în continuare acele produse demagogice ale inteligenței virusate care ascund cu greu amprenta mahalalei sub glodul unei pretinse erudiții. Nu rigoarea logică face, de cele mai multe ori, succesul unui discurs. Sofistul Antichității s-a machiat pentru contemporani și, respectând cerințele modei actuale, a devenit „tehnocratul competent”. Mesajul poetic și deopotrivă, cel publicitar, se insinuează într-o zonă a intimă a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe dosare biologice urmau să fie supuși unui nou proces de selecție, În care li se administrau diferite teste de inteligență și de aptitudini. Unii adepți ai eugeniei considerau că testele de inteligență măsurau mai degrabă gradul de alfabetizare și erudiția decât capacitățile intelectuale Înnăscute 40. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre ei erau În favoarea folosirii testelor IQ ca metodă validă de selecție a elevilor În conformitate cu dotarea lor intelectuală Înnăscută 41. Diferite alte forme de testare a aptitudinilor urmau să completeze testele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viața politică. În lumea predemocratică, politica nu este o activitate specializată. Viața parlamentară a epocii cenzitare rămâne ocupația unor amatori care nu fac din politică o profesie, însă au timpul și mijloacele să i se consacre. Discursurile fac apel la erudiția clasică și la principii filosofice generale; ele vizează obținerea adeziunii unor colegi care sunt atenți la argumente și care au toată libertatea de a lua decizii conștiente, în funcție de niște opțiuni asupra cărora s-a reflectat. Lupta politică nu este deocamdată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
relațiile riscă să degenereze În familiarism adică Într-o formă de intimitate neprincipială, cînd nu se mai poate face distincția necesară Între defecte și calități sufletești. * „Mulți oameni foarte Învățați n-au minte.” (Democrit) La rîndul său, Heraclit a spus: „Erudiția nu ne Învață să avem minte”. Acest paradox poate fi explicat prin faptul că pot exista, Într-adevăr, oameni cu multă Învățătură, Însă care să nu cunoască folosul acesteia, sau care Îi dau o Întrebuințare greșită, pentru că o interpretează pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
paradox poate fi explicat prin faptul că pot exista, Într-adevăr, oameni cu multă Învățătură, Însă care să nu cunoască folosul acesteia, sau care Îi dau o Întrebuințare greșită, pentru că o interpretează pe dos. Într-altă accepțiune, se pare că „erudiția” slăbește foarte mult simțul practic, adică Înseși abilitățile obișnuite de viață. * „Omul are bucurie și-n durere.” (Homer) Pentru că o suferință, cum este de exemplu cea a „remușcării”, poate să-ți Îndrepte gîndul; pentru că o „durere” - așa cum spune P. Syrus
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
hermeneutică cu efecte considerabile în Istorie. Se fac eforturi mari în sensul precizării, într-o direcție nouă și necunoscută: ortografia, gramatica, sintaxa, stilul, punctuația, prezodia sunt considerate acum ca importante pentru stabilirea corectă a unui text destinat multiplicării și difuzării. Erudiții renascentiști așteaptă din partea arheologiei și epigrafiei un ajutor considerabil pentru a putea aborda operele mai degrabă ca istoric decât ca adept al religiei. Istoria veche descoperă și un alt orizont decât acela al popoarelor citate în Biblie, revelează și alte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui, opera lui, funcționarea lui?, tot atâtea mistere de nepătruns pentru un om atât de sărăcăcios înzestrat cu o rațiune atât de firavă... Profesor de retorică la Universitatea din Pavia îîntre 1429 și 1433), actor al unor dispute oratorice asupra erudiției filologice la curtea lui Alfons al V-lea la Neapole î1435), latinist nepereche autor al Eleganțelor limbii latine î1435-1444) - îi știe pe Cicero și pe Quintilian aproape pe de rost... -, profesor de retorică la Roma î1450), Lorenzo Valla ar putea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
preoții, filosofii care le cântă în strună, oamenii de rând, unii sau alții, papa, regele, bărbații, femeile, curtenii cei mai rafinați sau țăranii cei mai neciopliți, cititorii lui Platon și adepții lui Augustin, lăudătorii Bisericii și comentatorii Sumei teologice, cărturarii, erudiții și cititorii posesori de biblioteci bogate, tăietorii de lemne neștiutori de carte în adâncul pădurilor lor, oamenii trebuie să țintească în viață ceea ce le arată natura: plăcerea. Colac peste pupăză, căutarea plăcerii este ea însăși o plăcere... 34. Voluptate și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care prezintă frazele, ideile, conceptele, gândurile filosofului, în ordine alfabetică sau tematică, începând de la care cercetătorii își pot construi fiecare propria dezordine... Studiile montaigniste publică lucrările care au legătură cu Montaigne la Honoră Champion: Catalogul cuprinde circa patruzeci de titluri. Erudiție seacă dar și contribuții interesante. în această colecție, cartea lui James J. Supple, Eseurile lui Montaigne. Metode și Metodologie face o analiză critică a numeroaselor puncte de vedere despre opera filosofului, ceea ce-l scutește pe el însuși să mai citească
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Nu socotim necesar să intrăm în amănuntele pe care le-ar pretinde atribuirea exactă sau „tehnică” și istorică a sensurilor acestor termeni, deoarece considerăm acest lucru efectuat de felul în care se referă la ei o lucrare academică, de mare erudiție și de ecou internațional, cum e cea a lui V. Florescu, de la care ne-am făcut o cinste să pornim. Ținem totuși să precizăm, așa cum am mai făcut-o cu o altă ocazie, că un sofist nu este, cum îndeobște
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai bine intenționate sfaturi nu pot egala Învățătura pe care ne-o dă cunoașterea unui singur necaz sau depășirea unui pericol prin propria experiență: „Cuvintele te Învață, exemplele te pun În mișcare”.) „Bogăția experienței străine câștigată din cărți se numește erudiție. Experiența proprie este Înțelepciune. Cel mai mic capitol al acesteia este mai prețios decât milioane din cealaltă.” (G.E. Lessing) Dacă tăceai, filosof rămâneai. (Uneori, prezentarea unui punct de vedere propriu este considerată o imprudență, mai ales atunci când prin acest fapt
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
informație, gata oricând să susțină, împotriva unor aserțiuni tendențioase, originea latină a neamului nostru, vechimea și continuitatea lui. „Disertațiunile” sale, risipite prin diferite publicații („Columna lui Traian”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Buciumul român”) sau adunate în broșuri, nu sunt demonstrații de erudiție ale unui savant, ci impetuoase pledoarii politice. O idee care iese în relief este aceea a unirii tuturor românilor sub oblăduirea națiunilor de stirpe latină. În pasiunea pe care o investește în susținerea „cauzei române”, el are ceva de tribun
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
continuu - discret, știință - umanism, corespunde caracterului tot mai sincretic al culturii, care dă măsură ordinii universale. Demersul său euristic pornește întotdeauna de la clarificarea conceptelor, de la descrierea limpede a stadiului în care se află cercetarea în chestiunea abordată (cu o vastă erudiție, o precizie a ideilor și o putere de sinteză ieșite din comun) și ajunge la lămurirea propriei poziții printr-o demonstrație logică fără cusur. SCRIERI: Poetica matematică, București, 1970; ed. (Mathematische Poetik), Frankfurt am Main, 1973; Din gândirea matematică românească
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
trei volume (până la cuvântul bărbat) și introducerea la al patrulea volum. Printre teoriile expuse în introduceri se află câteva care s-au impus: teoria circulației cuvintelor, teoria stratului și substratului. Etymologicum..., scriere irepetabilă într-o cultură, fascinează prin acumularea de erudiție, prin excursurile făcute în biografia și semantica unui cuvânt, prin întinsa rețea de citate din literatura populară și cultă. Cuvântul basm, de pildă, devine un studiu monografic de mare densitate (origini - cu opțiunea pentru izvorul oniric al basmului -, clasificare tipologică
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
și ale unui timp. Personalitatea cărturarului I. impune contemporanilor, care, omagiindu-l, recunosc în pariul său „pe idei simple, dar fundamentale” (Vasile Morar), adică pe forța rațiunii, „bun simț și indestructibilitatea substanței umane”, o autentică lecție de etică. Claritatea, însuflețirea, erudiția și patosul definesc un intelectual pentru care „ideile sunt valori în numele cărora se bucură sau suferă, pentru care îți poți risca existența, pentru care și-a pus viața drept gaj”, iar „degradarea lor pragmatică îl dezolează, îl doare” (Marta Petreu
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
dispar, treptat, liniile atitudinii de direcție și raportarea permanentă la modelele sovietice. Chiar dacă orientarea politică de stânga a autorului rămâne constantă, implicând și explicând interesul față de abordarea sociologică a fenomenelor literare, ea nu afectează nivelul discursului teoretic, solid sprijinit pe erudiție și vizând subiecte controversate, precum condițiile de existență ale genului romanesc (În jurul romanului, 1959), raporturile dintre arte și importanța criticii științifice bazate pe adevăr (Artă și arte, 1965), zone speciale ale literarității (Literatura de frontieră, 1969), funcția artei în era
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
Pică (personaj din Pușkin), Al.Dumas-tatăl. „Aparițiile” și Artistul se prind într-un joc carnavalesc năucitor, livresc și existențial, un „sublunar congres de umbre”, în care artistul „nebun”, bufon și înțelept, trebuie să-și înțeleagă viața și arta. Dialogurile dovedesc erudiție, o strălucire a replicii și a paradoxului în genul lui Oscar Wilde. În piesa lui I. Ibsen, Oscar Wilde, Shakespeare, Pușkin, Joyce, Lope de Vega, Cervantes, Gide, teatrul expresionist și teatrul absurdului, fantasticul eminescian și drama existențialistă se amestecă într-
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
reprezentanților Școlii Ardelene și a lui M. Kogălniceanu, N. Bălcescu sau Cezar Bolliac ca ideologi. O mare atenție (și un amplu spațiu) se acordă literaturii vechi și Școlii Ardelene - privită de G. Călinescu „din avion” -, tratate aici cu o surprinzătoare erudiție istorică și literară. O idee inedită - însă discutabilă - e aceea că literatura religioasă are o pondere mult mai mică decât s-a crezut, ca și cărțile populare, și că, în schimb, „caracterul masiv laic al culturii noastre vechi” a fost
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
e jurnalul unei poete ce își transcrie mai cu seamă trăirile, stările prin care trece în contact cu o lume diferită față de cea de acasă. Cu romanul Sexagenara și tânărul (2000; Premiul Uniunii Scriitorilor) I. lasă liber fluxul de sinceritate, erudiție și inteligență ce o definește. Poveste a unei femei în vârstă care vorbește la nesfârșit, conștientă că doar farmecul elocinței și al minții sale mai poate prelungi vraja comuniunii sufletești cu un tânăr, cartea poate fi citită și ca o
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
Ibidem, p. 69. • Între mulțimea de dicționare, două ies în evidență prin dimensiunile lor. Primul dicționar grec-român de după 1821, cel al lui Iordache Golescu, cu nu mai puțin de nouă volume (B.A.R, manuscrisele 852-860), este o lucrare de erudiție, pentru unele cuvinte folosind definiția analitică completată de sinonime, iar pentru unele expresii grecești mai rare indicând sursele în care apar (de obicei autori antici). Dacă Iordache Golescu este într-adevăr autorul acestui dicționar, el dovedește o vastă cultură greacă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nazistă promovaseră o cultură de interstițiu, o înfloritoare „cultură a călugărilor“. Chiar și atunci când discursul oficial este boicotat, în România, spre exemplu, nu i s-a opus unul alternativ, cu valențe politice democratice, precum în Polonia, Ungaria ori în Iugoslavia. Erudiția sterilă, formalismul, refugiul în trecut, în detrimentul explorării prezentului, tentația eternității, în • S. Alexandrescu, Une culture de l’interstice. La littérature roumaine d’après guerre in Roumanie. Pour servir à l’histoire d’une libération, în „Les Temps Modèrnes“, juin, 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fără a reuși să medieze între cei doi factori 26. Din acest motiv, revoluția din decembrie 1989 nu a putut propulsa figuri emblematice ale societății civile, ci doar ale aparatului comunist. Ceva mai inspirată a fost categoria elitistă a „călugărilor“. Erudiții au fost egali cu ei înșiși, preferând izolarea îngemănată cu orgoliul superiorității lor profesionale, morale ori, după caz, spirituale. Prin această metodă ei vor salva cultura autentică, fără să afecteze prin nimic bazele sistemului. În schimb, negocierea contractului dintre putere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pătimirea moldovenilor (1993), mult amplificată sub titlul Scolii paralele (1997), și Glose istorico-literare (1994). În fine, Dacia Sacra (1999), tipărită postum, cuprinde în afara studiilor de istorie referitoare la perioada veche și medievală a romanității dunărene, corespondența autorului cu Constantin Noica. Erudiția, stilul viu, nuanțat și mai ales patosul ce străbate toate intervențiile, ca și infiltrațiile filosofico-moraliste sau aluziile la cotidian dau operei lui L. o aură deosebită, apropiind-o, pe o bună parte a întinderii ei, de sfera literaturii. SCRIERI: Pătimirea
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
limbii și culturii române, autor de evocări, consemnări de călătorie și amintiri despre personalități și locuri din România și din țările romanice, autor de studii docte asupra limbilor acestor țări, dar și asupra unor limbi slave și germanice. La baza erudiției sale stau anii de liceu petrecuți în Franța, când a învățat latina (materie principală și la bacalaureat), franceza, germana, rusa. Reîntorcându-se în Suedia după moartea timpurie a tatălui său, se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din Uppsala
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
iar în mai multe rânduri este și director al Școlii Normale Superioare. Contribuția lui G. la organizarea și dezvoltarea învățământului pedagogic este esențială. A scris și a publicat numeroase lucrări în domeniu, de la manuale de liceu până la studii încărcate de erudiție, fiind preocupat totodată de estetică, psihologie, logică, sociologie, istorie literară etc. Contribuțiile sale în psihologie și etică, dar în primul rând acelea în pedagogie își au locul lor în evoluția disciplinelor respective. Ani în șir a editat buletinul științific al
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]