KorAP: Find »[drukola/base=esofagian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...75 >

1,854 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

uneori este dificil de diferențiat endoscopic mucoasa de tip esofagian de cea de tip gastric în prezența unei hernii hiatale, iar segmentul scurt de E.B. trebuie diferențiat de o deplasare cranială a joncțiunii esogastrice. Complicații: 1. ulcerul Barrett 2. stenoza esofagiană 3. hemoragia digestivă - hematemeza și melena complică obișnuit un ulcer Barrett; 4. adenocarcinomul este cea mai gravă complicație a E.B., cu o prevalență care variază între 1%-46% în diferitele serii publicate, cu o medie de aproximativ 10%. Bolnavii cu

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
clinice și suprimarea secreției gastrice acide, se recomandă omeprazol 40 mg/zi timp de 12 săptămâni. 2. Tratamentul chirurgical anti-reflux previne atât refluxul acid cât și cel alcalin. Esofagiectomia este indicată la pacienții cu displazie de grad înalt sau adenocarcinom esofagian precoce. 3. Tratamentul endoscopic este folosit în ultimii ani cu rezultate încurajatoare și este indicat în special la bolnavii cu risc chirurgical (patologie asociată gravă, stare generală alterată etc).Metodele de ablație endoscopică a epiteliului Barrett includ coagularea în plasmă

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
În HH prin alunecare, linia Z (normal, corespunde hiatusului diafragmatic) este situată deasupra hiatusului diafragmatic (acesta traducându-se printr-o strâmtare extrinsecă a esofagului la acest nivel), între linia Z și hiatus evidențiindu-se mucoasă gastrică cu pliurile caracteristice. Manometria esofagiană evidențiază un dublu punct respirator inversat, iar pH-metria monitorizată atestă prezența RGE asociat, dar ambele metode nu reprezintă explorări de uz curent în diagnosticul HH. Diagnosticul pozitiv, sugerat de simptomele de reflux, este ușor confirmat prin examen radiologic și endoscopic

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
și cedează în repaus, diagnosticul fiind stabilit prin investigații suplimentare (electrocardiogramă, coronarografie). Evoluție. Complicații. Prognostic. Evoluția este îndelungată și variabilă, cu posibilitatea apariției următoarelor complicații: 1) încarcerarea și ș trangularea porțiunii de stomac herniate; 2) esofagita peptică ș i stenoza esofagiană peptică reprezintă complicațiile RGE și apar în special la bolnavii cu HH prin alunecare; 3) hemoragia digestivă superioară sub formă de hematemeză și melenă este secundară leziunilor erozive ale mucoasei pungii herniare sau ale mucoasei esofagiene, ulcerului esofagian sau de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
peptică ș i stenoza esofagiană peptică reprezintă complicațiile RGE și apar în special la bolnavii cu HH prin alunecare; 3) hemoragia digestivă superioară sub formă de hematemeză și melenă este secundară leziunilor erozive ale mucoasei pungii herniare sau ale mucoasei esofagiene, ulcerului esofagian sau de colet; 4) ulcerul esofagian ș i ulcerul de colet, ultimul complicând HH voluminoase și fixe; 5) pneumonia recurentă este urmarea aspirației traheo-bronșice a conținutului gastric (în special noaptea în somn); 6) cancerul pungii herniare este o

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
i stenoza esofagiană peptică reprezintă complicațiile RGE și apar în special la bolnavii cu HH prin alunecare; 3) hemoragia digestivă superioară sub formă de hematemeză și melenă este secundară leziunilor erozive ale mucoasei pungii herniare sau ale mucoasei esofagiene, ulcerului esofagian sau de colet; 4) ulcerul esofagian ș i ulcerul de colet, ultimul complicând HH voluminoase și fixe; 5) pneumonia recurentă este urmarea aspirației traheo-bronșice a conținutului gastric (în special noaptea în somn); 6) cancerul pungii herniare este o complicație foarte

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
RGE și apar în special la bolnavii cu HH prin alunecare; 3) hemoragia digestivă superioară sub formă de hematemeză și melenă este secundară leziunilor erozive ale mucoasei pungii herniare sau ale mucoasei esofagiene, ulcerului esofagian sau de colet; 4) ulcerul esofagian ș i ulcerul de colet, ultimul complicând HH voluminoase și fixe; 5) pneumonia recurentă este urmarea aspirației traheo-bronșice a conținutului gastric (în special noaptea în somn); 6) cancerul pungii herniare este o complicație foarte rară. Prognosticul HH este mai mult

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
de răspuns la tratament medical (bine condus cel puțin 6 luni); 3) HH paraesofagiană mare și fixă, care predispune la complicații majore; 4) ulcerul penetrant la nivelul pungii herniare care nu cedează la tratament medical; 5) prezența altor complicații (stenoză esofagiană, pneumonie recurentă, hemoragie digestivă superioară). Intervenția chirurgicală trebuie să aibă întotdeauna în vedere, pe lângă repararea herniei, crearea unui mecanim antireflux (fundoplicare). Tehnicile recente laparoscopice prezintă unele avantaje și sunt preferate de mulți chirurgi. 2. DIVERTICULII ESOFAGIENI Cadru nosologic. Diverticulul esofagian

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
prezența altor complicații (stenoză esofagiană, pneumonie recurentă, hemoragie digestivă superioară). Intervenția chirurgicală trebuie să aibă întotdeauna în vedere, pe lângă repararea herniei, crearea unui mecanim antireflux (fundoplicare). Tehnicile recente laparoscopice prezintă unele avantaje și sunt preferate de mulți chirurgi. 2. DIVERTICULII ESOFAGIENI Cadru nosologic. Diverticulul esofagian reprezintă o dilatație circumscrisă, sacciformă care interesează toate straturile anatomice ale esofagului (diverticul “adevărat”) sau numai mucoasa și submucoasa (diverticul “fals” sau pseudodiverticul). În funcție de momentul constituirii lor, diverticulii pot fi congenitali și câștigați, iar după nivelul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
esofagiană, pneumonie recurentă, hemoragie digestivă superioară). Intervenția chirurgicală trebuie să aibă întotdeauna în vedere, pe lângă repararea herniei, crearea unui mecanim antireflux (fundoplicare). Tehnicile recente laparoscopice prezintă unele avantaje și sunt preferate de mulți chirurgi. 2. DIVERTICULII ESOFAGIENI Cadru nosologic. Diverticulul esofagian reprezintă o dilatație circumscrisă, sacciformă care interesează toate straturile anatomice ale esofagului (diverticul “adevărat”) sau numai mucoasa și submucoasa (diverticul “fals” sau pseudodiverticul). În funcție de momentul constituirii lor, diverticulii pot fi congenitali și câștigați, iar după nivelul la care se dezvoltă

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
dezvoltă, se deosebesc trei tipuri de diverticuli: “faringoesofagieni” - în esofagul cervical; “parabronșici”- în esofagul mijlociu și “epifrenici” - în esofagul inferior. După modul în care acționează forța necesară dezvoltării lor, se deosebesc diverticuli de tracțiune (aplicarea forței se face din afara peretelui esofagian), de pulsiune (aplicarea forței se face dinăuntrul lumenului esofagian) și micști, de tracțiune - pulsiune. Epidemiologie. Diverticulii esofagieni sunt prezenți la aproximativ 5% dintre persoanele în vârstă examinate radiologic. Se întâlnesc mai frecvent la vârsta adultă (40-50 ani), ceea ce ar reprezenta

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
esofagul cervical; “parabronșici”- în esofagul mijlociu și “epifrenici” - în esofagul inferior. După modul în care acționează forța necesară dezvoltării lor, se deosebesc diverticuli de tracțiune (aplicarea forței se face din afara peretelui esofagian), de pulsiune (aplicarea forței se face dinăuntrul lumenului esofagian) și micști, de tracțiune - pulsiune. Epidemiologie. Diverticulii esofagieni sunt prezenți la aproximativ 5% dintre persoanele în vârstă examinate radiologic. Se întâlnesc mai frecvent la vârsta adultă (40-50 ani), ceea ce ar reprezenta un argument împotriva originii lor congenitale. Etiopatogeneza. Diverticulii faringo-esofagieni

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
în esofagul inferior. După modul în care acționează forța necesară dezvoltării lor, se deosebesc diverticuli de tracțiune (aplicarea forței se face din afara peretelui esofagian), de pulsiune (aplicarea forței se face dinăuntrul lumenului esofagian) și micști, de tracțiune - pulsiune. Epidemiologie. Diverticulii esofagieni sunt prezenți la aproximativ 5% dintre persoanele în vârstă examinate radiologic. Se întâlnesc mai frecvent la vârsta adultă (40-50 ani), ceea ce ar reprezenta un argument împotriva originii lor congenitale. Etiopatogeneza. Diverticulii faringo-esofagieni și cei epifrenici sunt diverticuli de pulsiune, formați

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
tracțiune). Un diverticul de importanță clinică mai deosebită este diverticulul Zenker, situat pe fața posterioară a joncțiunii faringo-esofagiene și este 63 consecința unei creșteri de presiune în timpul faringian al deglutiției (urmare a incoordonării între contracția mușchiului faringian și relaxarea sfincterului esofagian superior) combinată cu o diminuare a rezistenței musculaturii peretelui posterior faringian. Tablou clinic. În marea majoritate a cazurilor, diverticulii esofagieni sunt mici și nu produc simptome. În diverticulul Zenker alimentele înghițite se adună în punga diverticulară care, mărindu-și volumul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
63 consecința unei creșteri de presiune în timpul faringian al deglutiției (urmare a incoordonării între contracția mușchiului faringian și relaxarea sfincterului esofagian superior) combinată cu o diminuare a rezistenței musculaturii peretelui posterior faringian. Tablou clinic. În marea majoritate a cazurilor, diverticulii esofagieni sunt mici și nu produc simptome. În diverticulul Zenker alimentele înghițite se adună în punga diverticulară care, mărindu-și volumul, compresează esofagul și produce disfagie. Alt simptom constă în regurgitarea alimentelor stagnate în punga diverticulară; în unele cazuri apar accese

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
alimentelor stagnate în punga diverticulară; în unele cazuri apar accese nocturne de tuse ca urmare a inhalării bronșice a conținutului diverticular, voce bitonală (compresiunea recurentului) și hipersalivație. Diagnosticul este stabilit radiologic (fig. 1): imagine sacciformă care depășește în afară lumenul esofagian de care este legat printr-un colet mai larg sau mai îngust. Endoscopia digestivă superioară furnizează date asupra aspectului mucoasei diverticulare. Forme anatomo-clinice particulare. Pseudodiverticuloza esofagiană se caracterizează prin prezența a numeroși diverticuli mici, formați din mucoasă și situați în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
hipersalivație. Diagnosticul este stabilit radiologic (fig. 1): imagine sacciformă care depășește în afară lumenul esofagian de care este legat printr-un colet mai larg sau mai îngust. Endoscopia digestivă superioară furnizează date asupra aspectului mucoasei diverticulare. Forme anatomo-clinice particulare. Pseudodiverticuloza esofagiană se caracterizează prin prezența a numeroși diverticuli mici, formați din mucoasă și situați în special în jumătatea superioară a esofagului. Se formează din dilatațiile chistice ale glandelor anexe situate în submucoasă, dar cauzele acestor dilatații rămân încă neelucidate (esofagita peptică

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
prezența a numeroși diverticuli mici, formați din mucoasă și situați în special în jumătatea superioară a esofagului. Se formează din dilatațiile chistice ale glandelor anexe situate în submucoasă, dar cauzele acestor dilatații rămân încă neelucidate (esofagita peptică?, tulburările de motilitate esofagiană?). Afecțiunea este rară; clinic, simptomul cardinal este disfagia (în special pentru alimentele solide) iar diagnosticul este stabilit prin examen radiologic baritat care evidențiază numeroși diverticuli mici distribuiți segmentar sau difuz. Evoluție. Complicatii. Prognostic. Evoluția este îndelungată, cu posibilitatea apariției numeroase

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
simptomatici sau în prezența complicațiilor. Pentru diverticulul Zenker tehnicile chirurgicale includ miotomia cricofaringiană și diverticulectomia cu sau fără miotomie. La bolnavii cu risc chirurgical major, s-au încercat diferite tehnici endoscopice, ectomia făcându-se prin electrocoagulare, diatermie sau laser. Diverticulii esofagieni mijlocii nu necesită, obișnuit, nici o formă de tratament; pentru diverticulii epifrenici, tratamentul chirurgical va fi dictat de amploarea manifestărilor clinice. ULCERUL GASTRIC ȘI DUODENAL Ulcerul gastric sau duodenal (U.G., U.D.) reprezintă afecțiuni cronice, cu evoluție clasică în pusee

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
în absența biopsiei, un alt test pentru identificarea eventualei infecții cu H. pylori este necesar. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Următoarele afecțiuni trebuie considerate în algoritmul diagnostic al ulcerului: sindromul dispeptic non-ulceros, refluxul gastroesofagian, esofagitele, sindromul de intestin iritabil, cancerul gastric, duodenal, pancreatic, esofagian, afecțiunile bilio-pancreatice cronice, afecțiunile infecțioase (tbc, sifilis), porfiria acută intermitentă, ischemia intestinală. Cancerul gastric ulcerat incipient reprezintă principala problemă de diagnostic diferențial; biopsiile multiple, eventual endoscopia de control elucidează diagnosticul. COMPLICAȚII În cursul evoluției ulcerului pot apare următoarele complicații: hemoragia

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
poate evidenția fibroză perivenulară sau perihepatocelulară. TABLOU CLINIC În general este asimptomatică, dar infiltrarea grasă severă se poate asocia cu astenie, anorexie, greață, disconfort abdominal, hepatomegalie dureroasă, icter (15% din cazuri). Uneori sunt prezente semne de hipertensiune portală (ascită, varice esofagiene). EXAMEN PARACLINIC Biochimic se descriu: transaminaze moderat crescute, fosfataza alcalină, GGT, gamaglobulinele crescute și, într-un sfert din cazuri, albuminele scăzute. Bl poate fi crescută (predominant indirectă) ca urmare a hemolizei induse de alcool. TGO este mai mare decât TGP

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
fibroase și a inegalității celulare. Nici o metodă de diagnostic nu are o specificitate și sensibilitate diagnostică care să depășească 90%; diagnosticul în fazele compensate ale bolii poate fi dificil. Endoscopia digestivă superioară și inferioară poate evidenția consecințele hipertensiunii portale (varice esofagiene, gastrice, rectale), gastropatia hipertensivă, ectazii vasculare antrale, ulcere. CH compensată poate fi descoperită la o examinare de rutină, cu ocazia unor analize biochimice sau a unei operații pentru o altă afecțiune. Pacientul poate prezenta subfebrilitate, steluțe vasculare, eritem palmar, epistaxis

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
negativi, hepatocitolizei sau cancerului hepato-celular), flapping tremor. Stigmatele cutaneo-mucoase sunt prezente. Ascita este voluminoasă. Icterul, ascita și sângerările spontane sunt semne de gravitate. Decompensarea vasculară este determinată de hipertensiunea portală și se manifestă prin: ascită, circulație venoasă colaterală portocavă, varice esofagiene și fundice, cu riscul implicit de sângerare, hemoroizi, splenomegalie. Decompensarea parenchimatoasă (insuficiența hepatocelulară) este sugerată de apariția febrei, icterului, foetorului hepatic și a encefalopatiei hepatice. DIAGNOSTIC POZITIV Etapele de diagnostic ale unei CH urmează următorul algoritm:1) stabilirea existenței afectării

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
necroza și infiltratul limfo-plasmocitar. 2. Activă - zgomotoasă clinic, PBH - infiltrat limfoplasmocitar (pironinofile>50%), gamaglobuline mult crescute, IgM, IgG crescute, Ac nespecifici prezenți. Diagnosticul stadiului evolutiv: compensată sau decompensată: 1. Portal (vascular) - ascita, hidrotorax drept, splenomegalie, circulație colaterală superificială abdominală, varice esofagiene, gastrice, hemoroizi. 2. Parenchimatos - encefalopatie hepatică cronică, icter, scădere ponderală, sindrom hemoragipar, ficat mic, albumine<2,5g/dl, IQ<30%, clearence BSF<4%, Bl crescută, transaminaze posibil crescute. PROGNOSTIC Clasificarea Child-Pugh Tabloul clinic al CH poate fi foarte variat și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
semn de rău prognostic. 3. Răspunsul deficitar la tratament - rău prognostic. 4. Decompensare în afara unor factori precipitanți - rău prognostic. 5. Ficat micrău prognostic. 6. Encefalopatie hepatică - rău prognostic. 7. Hipotensiunea cronică - rău prognostic 8. Hemoragia digestivă prin efracție de varice esofagiene în condițiile insuficienței hepatocitare precipită coma. COMPLICAȚII. DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL COMPLICAȚIILOR Consecințele metabolice și complicațiile CH fac parte din tabloul clinic al acestei afecțiuni, uneori predominând: a) CONSECINȚE METABOLICE 1. Balanță energetică negativă numită și malnutriție protein-calorică este observată la

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]