878 matches
-
controlată periodic de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Dolj, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării. Articolul 6 Fundația Creștină "Ethos" din municipiul Craiova, unitatea de învățământ preuniversitar particular acreditată Școala Particulară "Ethos" din municipiul Craiova, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Școlar al Județului Dolj vor duce la îndeplinire
ORDIN nr. 3.409 din 29 februarie 2012 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Particulară "Ethos" din municipiul Craiova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239989_a_241318]
-
Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Dolj, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării. Articolul 6 Fundația Creștină "Ethos" din municipiul Craiova, unitatea de învățământ preuniversitar particular acreditată Școala Particulară "Ethos" din municipiul Craiova, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Școlar al Județului Dolj vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 7 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
ORDIN nr. 3.409 din 29 februarie 2012 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Particulară "Ethos" din municipiul Craiova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239989_a_241318]
-
economiei românești, se străduiască să muncească cît mai mult și mai lucrativ pentru a-l depăși. Ceaușescu cere televiziunii nu numai să îndemne oamenii la muncă pur și simplu, ci mai degrabă să răspîndească un model de viață sănătos, un ethos al muncii, auster ca cel protestant, dar eroic-colectivist, pe de altă parte, pentru ca nu cumva rezultatul muncii să comande conștiinței dorința de posesiune. TVR devine, așadar, prin emisiunile sale sociale - reportaje, anchete destinate în special tinerilor - o vitrină a moralității
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
parazit masiv și ascuns”[3]. Că orice fenomen politic, si gentrificarea are o geografie specifică. Lansată în centrele modernității occidentale ea se propagă o dată cu colonizarea și urbanizarea capitalista a altor spații geografice. În Europa de Est, gentrificarea vine la pachet cu importul ethosului capitalist după prăbușirea regimurilor real-comuniste. Anii 90 și 2000 aparțin global fazei a treia a gentrificării[4], caracterizată printr-o implicare mai mare - centrală - a autorităților în complicitate cu corporații transnaționale (agenții imobiliare, de planificare urbanistica, fonduri de proprietate, etc.
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
1, 2013, accesibilă la http://art-leaks.org/artleaks-gazette/. [13] Populațiile din această zonă că în altele din spațiile urbane au fost atrase/aduse în perioada regimurilor Dej și Ceaușescu pentru a egaliza social și etnic zone urbane dominate de un ethos al clasei de mijloc și de o diversitate etnică. Astăzi, aceste populații au devenit, în logica capitalismului post-fordist, pur și simplu inutile. Se poate face în acest sens o analogie cu observațiile lui Rosalynd Deutsche vis-a-vis de populațiile dislocate din
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
any political phenomenon, gentrification hâș a specific geography. Launched în the centers of Western modernity, it was propagated together with the capitalist colonization and urbanization of other geographic areas. În Eastern Europe, gentrification comes alongside the import of the capitalist ethos which followed the collapse of real socialism. The 90s and the 2000s belong to the third phase of gentrification[1], characterized by an even greater involvement of the authorities working with transnațional corporations (real-estate agencies, urban planning, property funds etc.
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
University Press, 2006, pp. 191-208. [2] The population în this area, aș în other urban spaces, hâș been brought over during the regimes of Dej and Ceaușescu în order to socially and ethnically balance urban areas dominated by a middle-class ethos and ethnic diversity. Today, these groups of people have become useless în the logic of post-Fordist capitalism. One can make an analogy with Rosalynd Deutsche’s observations on dislocated populations în New York’s Lower East Side: “Immigrants accepted into the
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
și „inofensivitate” în influențarea agendei publice.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn14"><sup></sup><sup>[14]</sup></a> Aceste producții nu reprezintă în mod necesar un ethos al zonei independente de teatru<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn15"><sup></sup><sup>[15]</sup></a>, insă estimez că ele sunt o reacție la două
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
implicitly political - function of the artistic act, în a local context where the idea of “art” is associated with imperviousness to everyday issues, apolitical behavior and “harmlessness” în shaping the public agenda.[ 7] These productions do not necessarily represent an ethos of Romanian independent theatre aș a whole, but I estimate they are a reaction to two post-socialist directions în the theatre which could hardly have occurred elsewhere. First of all, “running away from the present” în state-funded theatres - meaning a
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
versiuni construiesc, fiecare, propria reprezentare a Europei, unele se hranesc din altele, altele se contesta sau intra în competiție, însă toate caută să demonstreze apartenența. Dacă ne uităm la fascism, apartenența la Europa este conturată asemănător termenilor camaraderiei: într-un ethos patriarhal masculinist, al afirmării prin agresiune, se tinde către o omonimie cu marile puteri fasciste ale timpului - Germania, Italia și Spania. Discursul național mai degrabă a sufocat decât a potentat orice teorie ce putea duce către un discurs decolonial, critic
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
economic, să apară post-mortem mai degrabă ca un despot naționalist local decât că un lider emancipator. V: Trebuie să diferențiem între politică externă și cea internă. Politică externă avea o tendință anticolonială, sau cel puțin de solidarizare cu un ethos anti-colonial. Dar cea internă este una etnocentrică, o politică de structurare și control violent ale societății într-o tendința totală. Un alt lucru care e prea des trecut cu vederea, apropo de componentă anti-colonială, îl găsim în varianta națiunii privilegiate
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
build their own representation of Europe. Some feed off others, others compete with one another, but all seek to demonstrate belonging. If we look at fascism, belonging to Europe is shaped în similar fashion to camaraderie: în a masculine, patriarchal ethos of assertion through aggression, the tendency is to align to the great fascist powers of the time, Germany, Italy and Spain. The discourse on the nation smothered rather than fueled theories which might have led to a critical, emancipatory, decolonizing
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
lui Mishima capătă sens în momentul când acesta descoperă faptul că mușchii de oțel se pot transforma în scop existențial și în obiect de artă. Viața lui capătă sens prin uniunea dintre artă și existență, dintre stilul literar și un ethos al acțiunii, reînviind idealul japonez străvechi al unității contrariilor. Scrisul poate deveni, asemenea antrenamentelor din artele marțiale, stilul personal al autorului, fiind supus acelorași încercări de a obține un corp textual perfect, eliberat de orice surplus. Trupul perfect devine un
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
1965). Traduce în franceză texte românești sub pseudonimele „Monique Saint-Côme” și „Claude Pascal”, cel mai cunoscut fiind romanul La Vingt-cinquième heure („A douăzeci și cincea oră”) de Constantin Virgil Gheorghiu. Colaborează la reviste românești din exil: "Luceafărul", "Caiete de dor", "Ființa românească", "Ethos", "Dialog", "Agora". După 1990 publică și în reviste literare și politice din România, în "Contrapunct", "România literară", "22", etc. Din anul 1951 și până în 1974 colaborează la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, precum și la redacția centrală a emisiunilor
Monica Lovinescu () [Corola-website/Science/297917_a_299246]
-
comunistă a terorii, folosită ca instrument de distrugere psihică. De când se află în Franța, Virgil Ierunca a redactat o serie de reviste literare, ca "Luceafărul" (1948-1949), al cărei director a fost Mircea Eliade, "Caiete de dor" (1951-1957), "Ființă românească" (1963-1968), "Ethos" (care apare din anul 1973). Într-o serie de publicații din exil, a deținut rubrica intitulată "„Antologia rușinii”", în care erau dați la iveală intelectuali din România aserviți slugarnic regimului comunist. Producțiile literare ale lui Virgil Ierunca figurează în mai
Virgil Ierunca () [Corola-website/Science/297927_a_299256]
-
de Filosofie Generală (Epistemologie și Metafizică), Istoria Filosofiei Moderne și Contemporane (1942 - 1949). În 1943 devine membru corespondent al Academiei Române, titlu care i s-a ridicat (și nu numai lui) de către regimul comunist, în 1948. A fost co-director al revistei "Ethos" (1943 - 1946). Destituit din învățământul superior (1949), devine director de secție al Institutului de Istorie din București (1949 - 1950), apoi consilier științific al Institutului de Istorie al Academiei R. P. R., referent științific al Institutului de Istorie și Filologie al
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
Edvard Gylling", "Eero Haapalainen", "Anna Karhinen", "Otto Ville Kuusinen", "Hilja Pärssinen", "Yrjö Sirola" și "Oskari Tokoi". Otto Ville Kuusinen a formulat o propunere de constituție, influențată de cele ale Elveției și Statelor Unite. Delegația Poporului dorea un socialism democratic bazat pe ethosul social-democrat finlandez; viziunile lor difereau de ideea de dictatură a proletariatului a lui Lenin. Puterea politică urma să fie concentrată în Parlament, Senatul jucând un rol mai mic. Propunerea cuprindea un sistem multipartid, libertatea de întrunire, libertatea presei și de
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
Intermarche, Ecomarche, Bricomarche, Restaumarche, Netto, Logimarche, Veți și Roady. În România, compania avea deschise 13 magazine (noiembrie 2009). Printre principalii jucători concurenți pe piată supermarketurilor din România ai Interex se numără Profi, Spar, Angst, Billa, Fidelio, G'market, Primăvara și Ethos. Firma a iesit din România la finalul anului 2012 după ce a închis toate cele zece magazine pe care le mai deținea. În aprilie 2013, omul de afaceri Sorin Bonciu, care deține afaceri în domeniul imobiliar și în cel al energiei
Interex () [Corola-website/Science/312866_a_314195]
-
părăsește România și a locuit mai întâi la Londra și apoi la Paris. Deschide expoziții la Koln, Paris și Londra. A fost inclus de către Zahu Pană în antologia "Poezii din închisori" care a apărut în anul 1982. Colaborează la revista "Ethos" și "Limite" cu recenzii și versuri. Scrie la Paris în perioada 1976 - 1989 "Jurnalul unui figurant" în limba franceză. Acest jurnal conține amintiri din călătoriile sale dinainte de război prin Paris, Munchen, Dresda, Viena, Berlin și Odesa. În acest jurnal povestește
George Tomaziu () [Corola-website/Science/310667_a_311996]
-
protector, familie, trib sau limbă, și până la structurile macrosferice care sunt națiunile, în întreaga lor evoluție istorică. Crizele succesive, rezultate din eșecul acestor sfere de a interconecta și a-și armoniza structurile, au dat naștere evoluției istorice contorsionate și unui ethos al cuceririi care au marcat constant umanitatea, pregătind apariția și proliferarea "ultimului om" ca figură premergătoare momentului schimbării subiectului. Post-umanul și postumanismul reprezintă așadar instalarea așteptată într-o nouă perioadă metafizică, într-un nou "val" globalizant prin care subiectul uman
Peter Sloterdijk () [Corola-website/Science/304838_a_306167]
-
Turcia) pe care a absolvit-o în anul 2000. În perioada 2001-2003, a urmat studii aprofundate de Master în specializare Misiune Pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității "Valahia" din Târgoviște, obținând titlul de Master cu teza de disertație: ""Ethosul Juridic Islamic și Creștin din Dobrogea"". Din anul 2004 este doctorand în Drept Canonic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității "Ovidius" din Constanța, sub conducerea științifică a Pr. Prof. Dr. Nicolae Dură, cu tema tezei de doctorat: "Drepturile omului
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
artapolitică.ro. 1. Cum vă poziționați față de/ cum comentați candidatura Timișoarei la titlul de CeaC și succesul acesteia? Cum vă raportați la principiile și viziunile politice care stau la baza proiectului? (Și eventual și la grupurile politice implicate.) Cum comentați ethosul său civic și european? 2. Cum au fost (dacă au fost) discutate de către organizatori, susținători, publicul larg, prezența și rolul minorităților etnice în oraș, în cadrul proiectului Capitală Culturală? 3. Aveți cunostintă de/ați participat la vreo dezbatere publică despre felul
Apel la contribuții despre Timișoara, Capitala Europeană a Culturii, 2021 () [Corola-website/Science/296111_a_297440]
-
publicată în 1979, este esențială și consemnează ruptura totală față de filozofia premergătoare. Deoarece postmodernismul a fost subiectul unor dezbateri partizane, sunt tot atâtea definiții ale curentului câți teoreticieni există. Dificultatea de a-i putea stabili obiectul este întărită de un ethos al anti etichetei. Chiar dacă cineva i-ar formula o definiție, un filosof postmodern ar dori să o deconstruiască și pe aceea. Cronologia postmodernismului începe în anul 1920 odată cu emergența mișcării dadaismului, care propunea colajul și accentua rama obiectelor sau a
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
15nov. 1924, p. 1. <nowiki>***</nowiki> "Note răslețe de sociologie și filozofie (Amănunte necunoscute din viața și opera poetului Ștefan Petică"), în „Ateneul cultural”, I, nr. 9, nov. 1925, p. 141. <nowiki>***</nowiki> "Ideologia literară a lui" "Ștefan Petică, "în "Ethos", Iași, nr. 1, 1944, pp. 31-37. "*** Un sonet inedit al lui Ștefan Petică", în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967. <nowiki>*** Expoziție la Tecuci: </nowiki>"Ștefan Buțurcă - ilustrații la poeziile lui Ștefan Petică", în „Cronica”, Iași, 19 mai 1978
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
459, 466, 469, 475. BOTE 1968: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești, "Editura Pentru Literatură, București, 1968. BOTE 1972: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești", Editura Minerva, București, 1972 BOTEZ 1944; Octav. Botez, "Ideologia literară a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU 1963: Savin Bratu, "Lupta de idei în critica noastră literară (1900-1916)", în „Viața românească”, 15, nr. 6-7, iun. - iul. 1963, pp. 202-203. BUCUR 1968: Marin Bucur, "Literatorul. Tribună a simbolismului", în „Marin Bucur
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]