22,036 matches
-
primejdioasă, dovedită într-o împrejurare, nu scuză cruzimea gratuită, desfășurată fără necesitate, irațională. Să recitim o frază definitorie pentru concepția umanistului realist care a scris De principatibus, spre a convinge că machiavelismul nu e totuna cu gîndirea lui Machiavelli, că etica lui nu e "morala" principilor supuși determinismului istoric: "Desigur că nu putem considera drept un act de merit faptul de a-și ucide cetățenii, de a-și trăda prietenii, de a nu avea nici o credință, de a fi lipsit de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
punct de vedere stilistic. O asemenea traducere cvasicalc prezintă, după mine, un avantaj și cel puțin două riscuri majore. Avantajul: ea te pune în fața unei traduceri-oglindă, care, practic, este capabilă să substituie originalul. E ceea ce Berman numește „traducere etică”. De ce „etică”? Pentru că, în cazul unei asemenea traduceri-cvasicalc, originalul este trădat foarte puțin, milimetric (cel puțin acesta este dezideratul). În Franța o asemenea traducere a Bibliei a fost propusă de celebrul André Chouraqui. Riscurile îmi par însă destul de mari. În primul rând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
rând, un text tradus în românește, dar cu topică neadecvată, calchiată după LXX, fie va stârni haz, fie suspiciune. Doar cei câțiva „esteți”, degustători ai dadaismului hipercult, vor savura un astfel de produs. În al doilea rând, o traducere radical „etică” poate îndepărta - chiar dezgusta - publicul de o carte, valoroasă în original, dar devenită ciudată în ambalajul traducerii. Or, când e vorba de Septuaginta, acest risc trebuie redus la minimum. Nu ne permitem să facem experiențe stilistice văcăresciene sau dadaiste pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cinisme din partea câtorva colegi și chiar elevi, parcă selectați pe sprânceană. La rândul său, tovarășul doctor a fost decorat pentru alinarea suferințelor pacienților, îndeplinirea exemplară a tuturor obligațiilor profesionale și patriotice și instalat în funcția de președinte al comisiei de etică profesională de la Rădăuți. Acum ceva vreme, îmi povestea Petre că, peste ani, l-ar fi zărit, în tovărășia unui superb exemplar de câine-lup, prin parcul din centrul orașului, într-o plimbare ce părea de rutină. * * * Completul de judecată, în urma audierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe prima pagină stătea scris cu litere mari: MEMORII. Atunci, îndată m-a cuprins un sentiment de neliniște și de nemulțumire față de mine însumi, pentru că, toată viața mea, m-am condus după cele mai înalte și mai solide principii de etică, și eram conștient că acum tocmai eram pe cale să încalc voit regulile acestora, dărâmând, astfel, întreg edificiul meu interior, pe care mi-l clădisem înainte atât de atent și de cumpănit pe baza lor. Însă, cu toate acestea, deloc nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
realului, subîntinse de relația ierarhizată theos-anthropos, rațiunea ultimului funcționează preponderent în dimensiunea socială, subîntinsă de raportul non-ierarhizat anthropos-anthropos. Pe scurt, s-ar putea spune că nu teologia, în relația ei apropiată cu metafizica, ci sociologia, în raportul ei strâns cu etica, este domeniul intelectual privilegiat, în interiorul căruia se transferă și se recontextualizează dezbaterile religioase din trecut, având ca finalitate locul și rolul omului în univers. De vreme ce antropicul a devenit, de la Renaștere încoace, valoarea supremă prin excelență, este legitim să te întrebi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
percepută diferit, ca un act natural, rod al dorinței personale de a pune capăt unei vieți lipsite de perspectivă, de onoare sau de sens. Ca și lumea romană, preocupată preponderent de ideea de existență în acord cu un cod al eticii, în interiorul căruia sacrificiul de sine nu era pus la index, lumea japoneză a cultivat suicidul ca o metodă de evitare a oprobriului public sau de salvare in extremis a respectului personal. Sociologul francez Émile Durkheim, în lucrarea sa de pionierat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
bun început, într-o poziție de inferioritate față de celălalt, instrumentată abil din punct de vedere lingvistic prin folosirea registrului modestiei etc. Însă aceasta nu este decât o expresie a unui fenomen mult mai profund, cred, care arată în ce măsura etica unui popor este informată de metafizică și de semantică. Mai concret, este vorba despre modul japonez de relaționare cu universul, care își găsește întruparea în limbă. Dacă avântul meu speculativ nu vă va convinge, cel puțin veți afla câte ceva despre
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și fundamentul relațiilor dintre cei aflați sub ocupație, astfel încât, foarte curând, un observator străin ar fi putut constata cu stupoare că profilul multor români include amestecuri bizare de principii înalte și de ticuri abjecte, de rectitudine și de abdicare de la etica elementară. Mai concret, a oferi bani sau bunuri (ceea ce îndeobște numim, în expresia neaoșă, "plocon") în schimbul unor servicii pe care orice societate civilizată le include în rândul obligațiilor civile indică prezența, în interiorul acelui popor, a unor elemente colonialiste și postulează
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nu de o aspirină, ceașca aburindă nu lipsea aproape niciodată de pe noptiera convalescentului ochelarist și slăbănog. Vingt ans après, mă găsesc în miraculosul arhipelag nipon, unde simpla înghițire a lichidului fierbinte devine o tehnică subîntinsă deopotrivă de estetică și de etică și codificată sub titulatura de sado sau "calea ceaiului". Desigur, metoda de contemplație rituală mai este cunoscută și sub numele, mai tehnic, de chanoyu sau de "ceremonie a ceaiului" (chanoyu înseamnă, literal, "apa fierbinte pentru ceai"). Prestigioasă încă în cercurile
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
precizia unui act deopotrivă moral și artistic. Întocmai lui Joseph Knecht, magister ludi al inegalabilului dans intelectual din Das Glasperlenspiel al lui Hermann Hesse, maestrul de go percepe simultan curgerea sufletului și armonia muzicală. Mai mult, a învinge înseamnă, în etica jocului, a dobândi pacea spirituală. De aceea, în clipa supremei și îndelung așteptatei victorii, asistăm la apoteoza tânărului Otake. Desprins cu totul de condiționările corporale (suntem avertizați că se confruntase, în câteva rânduri, cu probleme digestive), el transcende planul contingent
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
afară. La firmă, deznodământul nu ar fi diferit. A dormi în aceste situații este văzut, în cultura noastră, drept un semn al lipsei crase de respect, pe scurt, al unei intolerabile nesimțiri. Iată că intră în joc chiar și o etică a somnului. Dacă ești incapabil să desparți sfera activităților publice de sfera absolut privată a somnului (reglementată de codurile sociale care impun același orar de, să-mi fie iertat barbarismul, "morfeizare" pentru toată lumea), îi insulți pe cei prezenți printr-un
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
infailibilitatea Papei, Vaticanul i-a retras în 1979 missio canonica, acreditarea didactică ecleziastică. Este coeditor al mai multor reviste și autor al unui număr impresionant de volume, traduse în mai multe limbi, printre care Projekt Weltethos, 1990 (Proiect pentru o etică mondială), Das Judentum (Iudaismul), Das Christentum. Wessen und Geschichte, 1994 (Creștinism. Esența și istoria), Der Islam. Geschichte, Gegenwart, Zukunft, 2004 (Islamul. Trecut, Prezent, Viitor). Profesorul Küng a conceput Declarația ethosului universal a Parlamentului Religiilor Lumii (1993) și propunerea InterAction Council
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
protestanți: într-adevăr, toți acești necreștini nu pot găsi un punct stabil în viața lor, o perspectivă sigură, nu pot ajunge la o încredere în viață? Credința în Dumnezeul creștin nu este premiza oricărui da spus vieții și al oricărei etici construite pe ea? Iată câteva probleme esențiale care se dezbat în prezent și în cadrul teologiei protestante. Destinul necredincioșilor În timp ce la Universitatea Pontificală studiam conștiincios, curs după curs, teologia neoscolastică, ale cărei teze patruzeci de ani mai târziu vor fi incluse
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ca și ateii sau agnosticii, să nu aibă nici o perspectivă existențială solidă în viața lor și să le fie imposibil să dobândească încrederea în viață, iar credința în Dumnezeul creștin să fie premisa oricărui "da" spus vieții și a oricărei etici. Despre ateism și agnosticism ni se vorbea deseori în timpul cursurilor universitare, dar totdeauna în formă foarte abstractă. Și despre filozofii moderni se vorbea, dar în mod separat de soarta fiecăruia dintre ei. Ca și cum un sistem spiritual ar fi dat naștere
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
credință religioasă. Nu le poate fi contestată acestor persoane, ce aparțin complet acestei lumi, posibilitatea de a supraviețui chiar mai bine și decât anumiți credincioși. Ajung la încrederea de fond prin relații interumane, muncă, activitatea politică sau științifică și prin etica umană. Închei prin a spune că și ateii sau agnosticii, pe baza încrederii lor de fond, pot să ducă o viață autentică umană, adică o viață demnă de un om și în acest sens morală. Cu alte cuvinte, ateismul nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de ani, în cartea mea Existiert Gott? (Există Dumnezeu?) am scris un lung capitol despre "încrederea de fond" fără a trezi un mare interes în rândul teologilor și filozofilor. Încă de pe atunci vorbeam despre încrederea de fond ca bază a eticii și științei. După aceea mi-am dat seama tot mai mult că încrederea are o importanță incalculabilă pentru viața întregii societăți, chiar și pentru politica și economia mondiale. A fost necesară criza economiei mondiale a anilor 2008-2009 pentru ca persoanele să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
gospodina care a făcut curățenie în cameră are grijă ca ușa să fie închisă pentru ca să nu intre câinele să strice totul lăsându-și pretutindeni urmele labelor, la fel și gânditorii europeni sunt atenți ca nici un animal să nu hoinărească prin etica lor."4 Dar acum trăim alte timpuri. Nu mă gândesc doar la episoadele de la televizor despre animalele sălbatice. Există, în mod special, două perspective care au contribuit decisiv la afirmarea mișcării pentru protecția animalelor, ce ia naștere în secolul al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mediu, care s-au răspândit foarte mult, și au dobândit popularitate în ultima perioadă nu sunt suficiente. A apărut necesitatea responsabilității față de mediu: un raport conștient cu resursele și tehnica, la nivel local, național și global. Totul bazat pe o etică a "respectului pentru viață", urmând definiția medicului și teologului Albert Schweitzer prezentă în Declarația pentru o etică mondială a Parlamentului religiilor mondiale la Chicago în 1993. Declarația accentuează în mod special, responsabilitatea noastră față de Planeta Pământ, față de cosmos, aer, apă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
A apărut necesitatea responsabilității față de mediu: un raport conștient cu resursele și tehnica, la nivel local, național și global. Totul bazat pe o etică a "respectului pentru viață", urmând definiția medicului și teologului Albert Schweitzer prezentă în Declarația pentru o etică mondială a Parlamentului religiilor mondiale la Chicago în 1993. Declarația accentuează în mod special, responsabilitatea noastră față de Planeta Pământ, față de cosmos, aer, apă și sol. De atunci criza cauzată de schimbările de climă la nivel global se dovedește cu fiecare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să ne angajăm împreună în mod activ împotriva tuturor formelor de inumanitate și în favoarea unei mai mari umanități. Principiile enunțate în această declarație pot fi împărtășite de toți oamenii care au convingeri etice, motivate sau nu religios". Declarația pentru o etică mondială a Parlamentului religiilor mondiale, Chicago, 4 septembrie 1993, cap. I. Cu încredere și bucurie în viață înaintând pe calea ei: dar cum ne este indicată această cale? Adesea, pe malul lacului din orașul natal în Elveția, m-am întrebat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
strategic abstract și de autoreflecție, are stări mentale precum iubirea, ura, temeri și speranțe, convingeri și dorințe. Toate acestea au constituit fundamentul prin care omenirea a putut atinge un grad de dezvoltare culturală foarte elevat și mai ales temelia unei etici umane. Această structură binară a omului mi-a marcat credința și spiritualitatea: nu sunt doar intelect, nici doar instinct. Evoluția a făcut astfel încât totdeauna să coexiste în mine o natură spirituală și una instinctivă. Spiritualitatea mea include totdeauna corporalitatea mea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
judecățile morale. Astfel a învățat omul, încetul cu încetul, încă de la origini să se comporte uman. În concluzie, omul este unica ființă vie care a fost în măsură de la început să creeze și să dezvolte norme sociale și culturale. O etică pentru supraviețuire Dupa filmările în Africa, cercetarea urmelor ne condusese în inima Australiei, unde se găsește imponentul monolit Uluru, muntele sacru al indigenilor locali, aborigenii. Îmi amintesc și acum privirea calmă și profundă a multora dintre ei, ca și cum ar fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să pătrundă în umanitate de-a lungul generațiilor. Evident, aceste valori și criterii în culturile tribale primitive (ca și în cele actuale) nu erau scrise, nu erau norme formulate sub formă de fraze. Ele au fost transmise pe cale orală, ca etică a familiei, clanului sau tribului, prin relatări, parabole, asemănări și tradiții. Dar nu fusese întâmplător că se dezvoltaseră norme etice asemănătoare în cele mai răspândite regiuni ale pământului. Erau concentrate pe domenii de importanță vitală: în primul rând pe protejarea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
primul rând pe protejarea vieții, interzicând uciderea celorlalți oameni, cu excepția anumitor cazuri specifice (reglementarea conflictelor, pedepsirea violenței); în același timp, pe protejarea proprietății, tutelarea onoarei și, în fine, pe reglementarea raporturilor între sexe. Aceste patru puncte de vedere ale unei etici originare deveniseră fundamentale când mă pregăteam să descopăr aspectele comune între diverse culturi. Au necesitat perioade lungi de probă și consolidare înainte ca aceste norme să fie recunoscute și respectate ca atare. Doar după epoca hoardelor de vânători și culegătorilor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]